Cum crești randamentul panourilor cu 15% fără fabrică nouă

AI, nanomateriale și +15% randament: de ce contează pentru România

Majoritatea proiectelor fotovoltaice din România pierd bani la un singur capitol: randamentul real al panourilor este mai mic decât ar putea fi. Când ai sute de hectare de parcuri solare, câteva procente în plus sau în minus fac diferența dintre un proiect mediocru și unul excelent.

În același timp, presiunea pe tranziția verde crește. PNRR, Fit for 55, obiectivele din 2030, plus explozia de proiecte de prosumatori pun rețeaua sub stres. E clar: avem nevoie să scoatem mai multă energie din fiecare metru pătrat de panou, nu doar să montăm mai multe panouri.

Aici intră în scenă o tehnologie interesantă venită din Cambridge, combinată cu algoritmi de AI pentru proiectare și operare. O startup britanică, Cambridge Photon Technology, promite până la 15% creștere relativă de eficiență a modulului printr-un material pentru photon multiplication integrat direct în encapsulant – fără să schimbe liniile de producție. Pentru România, asta înseamnă LCOE mai mic, proiecte mai bancabile și o integrare mai inteligentă a regenerabilelor în sistem.

În articolul ăsta trecem prin:

• ce este, de fapt, photon multiplication și cum funcționează;
• cum ar putea ajunge tehnologia asta în parcurile solare din România;
• ce rol joacă AI în a valorifica la maximum un plus de 4–15% eficiență;
• ce înseamnă pentru tranziția verde și pentru business-ul tău energetic.

Ce face tehnologia din Cambridge, pe românește

Tehnologia Cambridge Photon Technology crește numărul de fotoni utili pentru celula de siliciu, fără să modifici celula sau sticla. Totul se întâmplă în encapsulant, ca un aditiv în folia EVA/POE.

Pe scurt, mecanismul:

• lumina soarelui conține fotoni cu energii diferite (UV, albastru, verde, roșu, infraroșu);
• celula de siliciu folosește doar o parte din acești fotoni în mod eficient;
• fotonii de energie foarte mare încălzesc modulul și degradează materialele, dar nu se convertesc proporțional în energie electrică;
• noul material împarte fotonii de energie mare (UV, albastru, verde) în doi fotoni de energie mai mică, în infraroșu, exact unde siliciul lucrează bine.

Tehnic, startup-ul folosește:

• principiul cuantic de „singlet fission”: anumite molecule organice absorb un foton energetic și îl transformă în două pachete de energie mai mică;
• o moleculă organică asemănătoare cu coloranții folosiți în industria auto, care absoarbe fotonii de energie mare;
• un nanomaterial care re-emite aceste pachete ca doi fotoni în infraroșu, pe care celula de siliciu îi poate converti în electricitate.

Practic, nu schimbi panoul. Schimbi doar „rețeta” foliei de encapsulare: de la 3 aditivi la 4.

Startup-ul are deja trei brevete și finanțare pre-Series A de 1,56 milioane GBP (noiembrie 2025). Ținta declarată: până la 15% creștere relativă a eficienței modulului – de exemplu, un modul de 25% urcă spre ~28,75%.

De ce un +4–15% randament schimbă ecuația proiectelor din România

La nivel de marketing, un +4% relativ pare puțin. La nivel de Excel pentru un proiect de 100 MW în Bărăgan, e mult.

Cum arată cifrele, foarte pragmatic

Să luăm un scenariu simplificat, doar ca ordine de mărime:

• parc fotovoltaic de 100 MW, factor de capacitate mediu în România: ~17%;
• producție anuală: ~149 GWh;
• un boost relativ de 4% (primul produs anunțat de Cambridge Photon Technology) înseamnă aproximativ +6 GWh/an;
• la un preț mediu de 60 EUR/MWh, vorbim de ~360.000 EUR venit suplimentar/ an.

Pe 25 de ani de funcționare, chiar cu degradare și discounting, diferența asta acoperă confortabil costul aditivului și lasă spațiu serios de profit. Startup-ul afirmă că valoarea creată este de 3 ori costul materialului chiar pentru prima generație de produs.

La o versiune matură, cu +10–15% relativ:

• aceeași centrală de 100 MW ar putea urca la un echivalent de 110–115 MW fără să mai ocupi un metru pătrat în plus;
• costurile cu terenul, structurile metalice, cablarea DC, proiectarea și autorizarea rămân aceleași;
• scade LCOE (costul nivelat al energiei) și crește scorul de bancabilitate în fața finanțatorilor.

Pentru dezvoltatorii români care se bat în PPA-uri, CfD-uri sau licitații, o mică diferență de LCOE poate decide câștigătorul.

Beneficiu strategic: mai multă energie pe aceeași suprafață

România are deja zone cu competiție puternică pentru teren – Ilfov, Prahova, Argeș, zonele periurbane cu industrie. Acolo, fiecare procent în plus de energie per hectar contează dublu:

• maximizezi utilizarea terenurilor industriale dezafectate sau a haldelor;
• reduci presiunea pe terenul agricol de calitate;
• faci mai ușoară acceptanța socială și obținerea avizelor.

Asta se potrivește perfect cu obiectivele tranziției verzi: mai multă energie regenerabilă, cu mai puțin impact asupra terenului și infrastructurii.

Unde intră AI în poveste: de la material la sistem energetic

Tehnologia din Cambridge este „hardware-ul invizibil”. AI-ul este „creierul” care îi valorifică cu adevărat potențialul în sistemul energetic românesc.

1. AI pentru proiectarea optimă a parcului fotovoltaic

Dacă știm că putem obține +4–15% producție din același modul, AI poate recalibra întregul design al centralei:

• optimizare layout: algoritmii generează mii de variante de amplasare, distanțe între rânduri, înălțime, unghiuri, ținând cont de noul profil de producție pe ore și anotimpuri;
• co-optimizare cu stocarea: cu mai multă energie la prânz, modelele de AI pot calcula capacitatea optimă de baterii pentru arbitrage și servicii de sistem;
• analiză LCOE multi-scenariu: AI compară combinațiile panou–inverter–stocare cu și fără photon multiplication, pe 20–30 de ani, inclusiv degradare termică redusă.

În practica din proiectele din România, asta înseamnă mai puțin timp pierdut în Excel și mai multe decizii bazate pe simulări robuste, nu pe „rule of thumb”.

2. AI pentru mentenanță predictivă pe panouri „îmbunătățite”

Un efect interesant al tehnologiei Cambridge Photon Technology este scăderea încălzirii modulului:

• o parte din energia de fotoni de înaltă energie este convertită în fotoni utili, nu în căldură;
• materialul acționează și ca agent fotoprotector UV, reducând degradarea encapsulantului.

Combinat cu AI pentru mentenanță predictivă:

• modelele pot învăța un nou „profil de îmbătrânire” al acestor panouri;
• se pot identifica mai rapid anomalii (zone care nu beneficiază de protecția UV conform așteptărilor);
• se optimizează curățarea, inspecțiile cu drone și înlocuirea string-urilor.

Rezultatul este nu doar mai multă energie în primii ani, ci și păstrarea eficienței reale mai aproape de cea inițială pe termen lung.

3. Integrarea în rețea: AI pentru echilibrarea producției

Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” atinge constant aceeași idee: nu e suficient să produci mai mult, trebuie să și integrezi inteligent această energie în SEN.

Un plus de 10–15% randament la scară mare înseamnă:

• vârfuri de producție mai mari în miezul zilei;
• o curbă „duck curve” mai pronunțată în anumite zone;
• nevoia de dispecerizare inteligentă a parcurilor fotovoltaice.

Aici, AI poate:

• prezice cu acuratețe producția la nivel de parc și de nod de rețea;
• recomanda limitări dinamice sau redirecționări spre stocare în funcție de congestii;
• coordona portofolii mixte solar–eolian–baterii astfel încât să reduci penaliăți și să crești veniturile din servicii de echilibrare.

Cu astfel de instrumente, un proiect care adoptă tehnologii de photon multiplication poate negocia mai bine PPA-urile și poate oferi profiluri de livrare mai stabile furnizorilor și traderilor.

Ce ar însemna pentru industria solară din România

Dacă tehnologia Cambridge Photon Technology trece testele industriale planificate până la final de 2027, impactul în România ar putea fi dublu: tehnic și economic.

Beneficii tehnice pentru EPC-uri și producători locali

Pentru integratori și EPC-uri românești:

• nu e nevoie de linii noi de producție – modulul arată identic la exterior, doar encapsulantul are un aditiv în plus;
• procesul de laminare rămâne cu aceleași temperaturi și condiții;
• poți combina această tehnologie cu TOPCon, HJT, tandem perovskit–siliciu sau trackere cu unghi variabil.

Producătorii locali de panouri ar putea avea un avantaj competitiv dacă licencează sau adaptează primii astfel de materiale. Într-o piață plină de module asiatice aproape identice ca specificații, orice diferențiere reală de eficiență și durabilitate contează.

Beneficii economice pentru dezvoltatori și investitori

Pentru dezvoltatori și investitori români, plusul de randament se traduce direct în:

• LCOE mai mic, deci proiecte mai robuste la scăderi de preț ale energiei;
• marjă mai mare în negocierile de PPA pe termen lung;
• amortizare mai rapidă a investiției.

Și, foarte important pentru finanțatori:

• un profil mai bun de risc datorită degradării termice reduse și protecției UV;
• posibilitatea de a finanța proiecte pe terenuri mai scumpe (de ex. zone industriale) păstrând profitabilitatea.

Nu în ultimul rând, tehnologiile de tip photon multiplication pot ajuta România să îndeplinească țintele de regenerabile fără să extindă agresiv amprenta fizică a centralelor – un argument puternic în dialogul cu comunitățile locale.

Ce urmează și cum te poți pregăti deja

Cambridge Photon Technology are un orizont clar: perioada 2025–2027 pentru validare industrială, integrare în encapsulanți și demonstrarea performanțelor în condiții reale. Nu vei putea comanda mâine un modul cu această tehnologie, dar poți face câteva lucruri încă de acum.

Pentru dezvoltatori și EPC-uri

• Include în scenarii de planificare ipoteza unor module cu +5–10% eficiență relativă în următorii 3–5 ani.
• Colaborează cu furnizori de AI pentru a avea deja fluxuri de proiectare care pot integra rapid noi specificații de modul.
• Gândește-ți proiectele noi ca platforme „future proof”: design flexibil, ușor de adaptat la generații noi de module.

Pentru operatori de rețea, furnizori și traderi

• Actualizează modelele de prognoză de producție pentru a putea integra rapid parcuri cu randamente diferite.
• Folosește AI pentru a testa scenarii de stress pe rețea la penetrarea unui volum mai mare de solar eficient.
• Evaluează oportunitățile de stocare și servicii de sistem în zone cu mult solar, unde un plus de 10–15% randament poate schimba profilul de încărcare.

Pentru ecosistemul de inovare din România

• Universitățile tehnice și institutele de cercetare pot deschide direcții de R&D în molecule organice pentru photon multiplication și nanomateriale compatibile cu producția locală.
• Startup-urile de AI din energie pot dezvolta modele specializate pentru optimizarea parcurilor fotovoltaice cu astfel de module.

Tranziția verde nu înseamnă doar mai multe panouri solare și turbine eoliene. Înseamnă panouri mai inteligente, rețele mai inteligente și decizii mai inteligente, iar combinația dintre nanomateriale de tip photon multiplier și AI pentru proiectare, operare și integrare în rețea este exact genul de sinergie de care România are nevoie în următorii 10 ani.

Dacă România profită din timp de astfel de inovații – fie prin import de tehnologie, fie prin dezvoltare locală – tranziția verde poate fi nu doar o obligație europeană, ci și un avantaj competitiv real pentru întregul sector energetic.