AI, drone și digital twin în mentenanța solară modernă

AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde••By 3L3C

AI, dronele și digital twin-urile schimbă radical mentenanța parcurilor fotovoltaice. Vezi ce înseamnă asta pentru România și pentru tranziția verde.

AI în energieparcuri fotovoltaicementenanță predictivădrone solar O&Mdigital twin energiecybersecurity energietranziția verde România
Share:

De ce viitorul parcurilor fotovoltaice depinde de AI

În multe portofolii europene, parcurile fotovoltaice trec în 2025 pragul critic de 10–15 ani de funcționare. Exact când investitorii se așteaptă să „culeagă roadele”, apar probleme: degradare accelerată a modulelor, componente îmbătrânite, integrare dificilă cu baterii și un val tot mai agresiv de atacuri cibernetice.

Realitatea? Nu mai e suficient să ai un parc solar mare, bine amplasat. Fără mentenanță predictivă, fără date curate și fără protecție cibernetică serioasă, randamentele scad, LCOE-ul urcă, iar planul de afaceri se fisurează.

Articolul de față pornește de la discuțiile din cadrul „Week Europe 2025” și le traduce în contextul tranziției verzi din România. Ne uităm la cum AI, dronele și digital twin-urile schimbă regulile jocului în O&M (operations & maintenance) pentru parcuri solare și cum pot fi aplicate foarte concret în proiectele românești.

De la mentenanță reactivă la mentenanță predictivă cu AI

Mentenanța solară clasică înseamnă, de obicei, două tipuri de acțiuni:

  • intervenții reactive (se strică ceva, trimiți echipa pe teren)
  • revizii periodice, planificate „după calendar”, nu după date

Modelul acesta nu mai ține pentru parcuri de zeci sau sute de MW. Costurile cu deplasările, timpii de nefuncționare și pierderile de producție nu mai pot fi ignorate.

Mentenanța predictivă bazată pe AI schimbă complet abordarea:

  • folosește istoricul de date SCADA, meteo și de producție
  • identifică tipare subtile de degradare sau comportamente anormale
  • estimează când este probabil să apară o defecțiune
  • recomandă momentul optim pentru intervenție

În Europa, tot mai mulți IPP și EPC trec de la „sperăm că merge” la „știm când va ceda”. Pentru România, avantajul este clar: putem sări direct la generația nouă de O&M, fără să repetăm greșelile făcute în vest în urmă cu 10 ani.

Cum arată, concret, mentenanța predictivă într-un parc românesc

Un exemplu simplu, aplicabil pentru un parc de 50 MW din Bărăgan:

  1. Colectare de date

    • producție pe string / invertor, la 5–15 minute
    • date meteo locale (iradianță, temperatură, vânt)
    • alarme din invertoare, UPS, stație de transformare

  2. Model AI antrenat pe parc

    • învață ce înseamnă „comportament normal” pentru fiecare string
    • detectează deviații mici (de ex. -2…-3% față de așteptat)

  3. Alertă timpurie și clasificare

    • „probabil shading nou” vs. „probabil degradare PID” vs. „conector slăbit”
    • prioritate calculată în funcție de impactul în MWh și riscul de extindere

  4. Integrare cu planul de O&M

    • generare automată de ticket
    • gruparea intervențiilor pentru a reduce deplasările

Rezultatul pentru proprietar: mai puține „surprize”, o curba de degradare controlată și un IRR protejat.

Drone, termografie și inspecții automate: ochii din cer ai O&M-ului

Dronele nu mai sunt un moft tehnologic în O&M. Scăderea prețurilor, apariția reglementărilor mai clare în UE și software-ul de analiză automatizată le-au transformat într-un instrument standard.

Pentru parcurile fotovoltaice mari din România, inspecțiile termografice cu dronă aduc câteva beneficii clare:

  • acoperire rapidă (zeci de hectare într-o singură zi)
  • identificarea punctelor fierbinți, a stringurilor neconectate sau a defectelor de joncțiune
  • documentare foto/IR de înaltă rezoluție pentru discuții cu producătorii (RMA, garanții)

De ce merită dronele pentru un IPP din România

Pentru un parc de 20–30 MW, o inspecție manuală completă poate dura săptămâni și va rata inevitabil o parte din defecte. O misiune cu dronă, integrată cu un software AI de detecție a defectelor, livrează:

  • hartă de defecte la nivel de modul, cu poziționare GPS
  • clasificări automate: microcrăpături, hotspoturi, PID, delaminări
  • estimarea pierderilor de producție per defect sau grup de defecte

Am văzut parcuri unde, după primul zbor serios cu drona, operatorii au descoperit câteva procente de capacitate „moartă” – stringuri deconectate sau siguranțe arse – care treceau neobservate în zgomotul de date din SCADA.

Pentru România, în contextul creșterii rapide a capacității fotovoltaice la sol, un plan anual de inspecții cu drone + analiză AI ar trebui să fie standard în orice contract de O&M serios.

Digital twin pentru parcuri fotovoltaice: un „geamăn digital” pentru decizii mai bune

Un digital twin pentru un parc solar este un model digital care combină:

  • designul inițial al parcului (layout, echipamente, cablaje)
  • datele reale de operare (producție, meteo, stări de echipament)
  • modele de degradare și de comportament al componentelor

Avantajul major: poți compara în timp real „cum ar trebui să producă parcul” cu „cum produce de fapt”. Orice abatere devine imediat un semnal de investigație.

Ce câștigă un investitor român dintr-un digital twin

Pentru portofolii de zeci sau sute de MW, un digital twin bine implementat oferă:

  • benchmark intern între parcuri: vezi rapid care activ este sub-performant
  • decizii de repowering: când are sens să înlocuiești modulele după 10–12 ani
  • optimizarea integrării cu baterii: modelarea scenariilor de stocare, profiluri de încărcare/descărcare

În contextul în care România își propune să integreze tot mai multă energie solară în rețea și să dezvolte proiecte hibride (PV + baterii), digital twin-ul devine un instrument de planificare, nu doar unul de mentenanță.

Este și un avantaj competitiv în fața finanțatorilor: un portofoliu operat pe bază de digital twin, cu date curate și trasabilitate, inspiră mai multă încredere decât unul „operat din Excel”.

Fără date curate, niciun AI nu salvează O&M-ul

Toți experții europeni sunt de acord pe un punct: calitatea datelor este fundația oricărei transformări digitale în O&M.

Cele mai frecvente probleme pe care le văd în proiecte:

  • semnal SCADA incomplet sau cu multe întreruperi
  • denumiri haotice pentru echipamente, stringuri, invertoare
  • lipsa standardizării între parcuri din același portofoliu
  • date păstrate în „silo-uri”: SCADA într-un sistem, ticketing în altul, rapoarte în fișiere locale

AI-ul devine aproape inutil dacă este „hrănit” cu date murdare.

Cum își poate pune ordine în date un operator din România

Un plan simplu, dar eficient, în patru pași:

  1. Standardizare

    • structură unitară de denumire pentru echipamente, stringuri, alarme
    • aceleași convenții în toate parcurile noi

  2. Platformă centrală de date

    • un data hub unde converg SCADA, meteo, O&M, ticketing, ERP

  3. Curățare și validare automată

    • reguli automate care detectează valori aberante sau lipsă

  4. Focus pe cazuri de utilizare clare

    • începi cu 2–3 use-case-uri concrete (ex: detectarea stringurilor sub-performante, predicția defecțiunilor la invertoare), nu „AI pentru toate”

Fără această fundație, orice proiect de AI în O&M se transformă într-un demo drăguț care nu ajunge niciodată în producție.

Securitatea cibernetică – punctul slab al multor parcuri solare

Pe măsură ce cresc automatizarea, conectivitatea și integrarea cu rețeaua, parcurile fotovoltaice devin și ținte cibernetice. Iar asta nu mai este un scenariu teoretic.

Un atac reușit poate:

  • opri complet producția unei centrale, cu pierderi directe de venit
  • modifica setările de funcționare și produce dezechilibre în rețea
  • genera incidente de securitate fizică (ex: supraîncălzire, funcționare în regim nepermis)

Pentru România, unde solarul devine componentă critică a sistemului energetic, cybersecurity-ul pentru PV ar trebui tratat ca parte din securitatea națională, nu ca un „nice to have”.

Ce înseamnă „minimul acceptabil” în cybersecurity pentru PV

Un pachet rezonabil, pentru un parc nou sau existent, ar include:

  • segmentare clară între rețeaua IT și rețeaua OT (operațională)
  • firewall-uri de generație nouă, cu protecție avansată împotriva amenințărilor
  • acces remote securizat (VPN, autentificare multi-factor)
  • politici stricte pentru parole, conturi de service și update-uri de firmware
  • monitorizare continuă a traficului și alertare la anomalii

Da, costă. Dar costul unui incident major poate fi mult mai mare și, în plus, cerințele legale și contractuale (PPA, finanțări bancare) merg clar în direcția asta.

Cum arată o strategie modernă de O&M pentru parcurile solare din România

Dacă ar fi să comprim totul într-o „foaie de parcurs” pentru un IPP sau un dezvoltator român, aș include următoarele direcții:

  1. Digitalizare de bază

    • SCADA robust, date coerente, platformă unificată de monitorizare

  2. Mentenanță predictivă cu AI

    • modele de detecție a anomaliilor pe stringuri și invertoare
    • integrare cu sistemul de ticketing O&M

  3. Inspecții periodice cu drone + analiză termografică AI

    • cel puțin o inspecție completă pe an pentru parcuri utility-scale

  4. Digital twin pentru portofolii mari

    • pentru investitorii care vor să optimizeze pe termen lung, inclusiv deciziile de repowering și integrarea bateriilor

  5. Securitate cibernetică la nivel de infrastructură critică

    • proiectată de la început sau adăugată cât mai repede la parcurile existente

Această abordare nu ține doar de „a fi modern”. Este modul prin care AI în industria energetică din România devine un instrument concret pentru a scădea costurile, a stabiliza rețeaua și a accelera tranziția verde fără a compromite siguranța.

De ce merită să acționezi acum

România are un avantaj real: intrăm în etapa de scalare a fotovoltaicului exact când tehnologiile de AI, drone și digital twin au ajuns la maturitate și la prețuri accesibile.

Cei care adoptă acum:

  • își protejează marjele de profit pe termen lung
  • devin parteneri mai credibili pentru bănci și fonduri de investiții
  • contribuie direct la o rețea electrică mai flexibilă și mai sigură

Cei care amână se vor trezi, peste câțiva ani, cu parcuri „obosite”, cu probleme greu de mapat și cu costuri de retrofit mult mai mari.

Dacă dezvolți, operezi sau finanțezi parcuri fotovoltaice în România, următorul pas logic este să îți clarifici strategia de AI pentru O&M: ce date ai, ce lipsesc, ce poți automatiza în 6–12 luni și ce modele avansate merită urmărite după aceea.

Tranziția verde nu este doar despre a instala mai multe panouri. Este despre a le opera inteligent timp de 20–30 de ani. Iar aici, AI-ul, dronele și digital twin-urile nu mai sunt opționale.