Cum schimbă AI mentenanța parcurilor solare

Cum schimbă AI mentenanța parcurilor solare din România

În următorii cinci ani, România riscă să piardă zeci de milioane de euro anual din producția fotovoltaică doar din cauza mentenanței făcute „după ureche”. Nu panourile sunt problema, ci felul în care sunt operate și monitorizate, mai ales pe măsură ce proiectele trec de faza de „early life” și intră în maturitate.

Acest articol face parte din seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” și merge direct în zona în care se joacă profitabilitatea: operațiuni și mentenanță (O&M) la scară mare, automatizare, drone, AI, gemeni digitali și securitate cibernetică. Europa deja își schimbă radical felul în care operează parcurile fotovoltaice. Dacă operatorii români nu țin pasul, randamentele, finanțarea și chiar siguranța rețelei vor avea de suferit.

1. De la „instalăm repede” la „operăm inteligent”

Realitatea este simplă: majoritatea companiilor au investit mai mult în construcție decât în operare. Goana după termene, licitații CfD și ferestre de finanțare a împins în plan secund standardizarea și digitalizarea O&M.

În Europa, marii producători independenți de energie (IPP) și EPC-urile au ajuns la aceeași concluzie:

• parcurile sunt mai multe și mai mari
• componentele îmbătrânesc
• cerințele de „grid-friendly” cresc (inclusiv stocare și servicii de sistem)
• atacurile cibernetice nu mai sunt un scenariu teoretic

Asta duce la un lucru: operarea manuală, pe Excel și telefon, nu mai ține pasul. Sectorul se mută spre un ecosistem de mentenanță integrat și data-driven, în care AI joacă un rol central.

Pentru România, unde valul nou de proiecte PV peste 1 GW/an se suprapune peste parcurile construite 2012–2014, presiunea e dublă: trebuie gestionate atât active vechi, cât și investiții noi, cu aceleași echipe și bugete.

2. De ce mentenanța „reactivă” omoară randamentul

Mentenanța tradițională în fotovoltaic funcționează, în multe cazuri, așa:

• intervenții la reclamația dispeceratului/consumatorului
• revizii la intervale fixe (lunar, trimestrial, anual)
• raportare manuală și poze de pe teren trimise pe email/WhatsApp

Pe scurt, mentenanță reactivă, cu puțină analiză de cauză și foarte puțină anticipare.

Marii operatori europeni au demonstrat însă că trecerea la mentenanță predictivă și prescriptivă aduce:

• creșteri de 1–3 puncte procentuale ale factorului de capacitate
• reducerea timpilor de indisponibilitate cu 30–50%
• optimizarea costului total de O&M pe tot ciclul de viață

Diferența dintre cele două abordări:

• Mentenanță predictivă – AI și modele statistice anticipează defectele pe baza datelor istorice și a anomaliilor de performanță.
• Mentenanță prescriptivă – sistemul nu doar detectează și anticipează, ci recomandă acțiunea optimă, la momentul potrivit, în funcție de cost, disponibilitatea echipelor și impactul în producție.

Pentru un IPP sau un fond de investiții prezent în România, acesta este adevăratul „delta de valoare” generat de AI în sectorul fotovoltaic.

3. Tehnologiile care rescriu O&M solar: de la drone la gemeni digitali

Modernizarea O&M în parcurile fotovoltaice mari nu înseamnă un singur „tool magic”, ci un pachet coerent de tehnologii care lucrează împreună.

3.1. Drone + AI: control tehnic la viteză de parc eolian

Costul dronelor a scăzut agresiv, iar legislația europeană simplificată a făcut ca inspecțiile aeriene să devină standard pentru parcurile mari.

În loc să trimiți echipe care verifică manual string cu string, poți acum:

• scana întregul parc cu drone echipate cu camera termică
• identifica hot-spot-uri, module crăpate, probleme de conectică
• compara automat imaginile cu un model AI antrenat pe mii de defecte

Rezultatul:

• inspecție completă de parc în ore, nu în zile
• raport automat structurat pe severitate, acțiuni recomandate și posibile cauze
• istoric foto pentru fiecare modul / string, util în discuții de garanție cu producătorii

În România, pentru proiectele de 50–200 MW aflate în zone greu accesibile, combinația drone + AI de detecție automată a defectelor nu mai este un „nice to have”, ci un multiplicator de productivitate pentru echipele O&M.

3.2. Gemeni digitali: copia virtuală care „știe” cum ar trebui să funcționeze parcul

Un geamăn digital (digital twin) pentru un parc fotovoltaic este un model digital care reproduce structura, parametrii tehnici și comportamentul energetic al centralei, actualizat continuu cu date reale.

Ce permite, în practică:

• benchmark clar: ce ar trebui să producă parcul, oră de oră, la condițiile reale de radiație și temperatură
• compararea String / Inverter vs. model, pentru a detecta rapid degradări anormale
• simularea impactului unor acțiuni: repowering, schimbare invertor, modificări de setări

Avantajul major este interoperabilitatea: un geamăn digital bine construit poate integra date din:

• SCADA
• invertoare, contoare, stații
• drone, inspecții termografice
• sisteme de forecast meteo și producție

Pentru un portofoliu de parcuri în toată România și regiunea SEE, un astfel de model oferă un tablou unic de performanță, ușor de prezentat investitorilor, băncilor și autorităților.

3.3. Platforme de date și AI: de la „date în siloz” la „decizii în timp real”

Mulți operatori sunt astăzi blocați în același punct: date multe, dar prost structurate.

• SCADA local, greu de integrat
• fișiere Excel cu istorice de intervenții
• baze de date diferite pentru fiecare parc

AI nu aduce valoare dacă rulează peste date „murdare”. Primul pas este:

1. unificarea datelor într-o platformă comună
2. curățare, normalizare, definire de KPI unici
3. abia apoi: modele AI pentru detectarea anomaliilor, forecasting sau prescriptive maintenance

Ce poate face AI, concret, pentru O&M solar:

• identifică string-uri sau invertoare cu comportament anormal, chiar dacă nu s-a atins un prag clasic de alarmă
• corelează evenimente: temperatură anormală + scădere lentă de putere + intervenții repetate = posibil lot de module defect
• propune planuri de intervenție care minimizează pierderea de producție (de exemplu, lucrări programate în intervale cu iradiere redusă)

4. Stocare, hibride și rețele: unde devine AI obligatorie

Pe măsură ce parcurile fotovoltaice românești se combină cu sisteme de stocare (BESS) și intră în rol de participare activă în piața de echilibrare, complexitatea O&M crește cu un ordin de mărime.

Operatorii europeni deja o spun deschis: hibridele PV + storage nu pot fi operate eficient fără o fundație digitală solidă.

AI devine esențială în câteva zone:

• optimizarea regimului de încărcare/descărcare pentru baterii, în funcție de prognose de preț și producție solară
• managementul ciclurilor de viață ale bateriilor (evitarea degradării accelerate)
• coordonarea PV + BESS pentru a livra servicii de sistem (FCR, aFRR, etc.) fără a compromite randamentul de energie activă

Pentru România, care vrea să crească masiv ponderea regenerabilelor și să evite congestiile de rețea, AI în operarea sistemelor hibride nu este un moft tehnologic, ci o condiție pentru a menține stabilitatea SEN și atractivitatea pentru investitori.

5. Securitate cibernetică: AI nu ajută dacă poarta e deschisă

Un aspect pe care toți vorbitorii din conferințele europene îl subliniază: un atac cibernetic bine țintit poate opri instant producția unui parc fotovoltaic mare. Sau, mai grav, poate altera comportamentul centralei și afecta rețeaua.

Aici, industria solară a pornit cu un handicap: mult timp s-a considerat că PV = „doar niște panouri în câmp”. Realitatea e alta:

• invertoarele și stațiile sunt echipamente IT/OT conectate
• multe sunt accesibile remote, uneori prin canale prost securizate
• legislația începe să impună standarde și audituri

Recomandările practice pentru operatorii din România:

• next-generation firewalls cu protecție avansată la amenințări, la intrarea în fiecare sit
• segmentare clară între IT (office) și OT (control industrial)
• management riguros al accesului la invertoare și echipamente de câmp
• proceduri de răspuns la incident și back-up pentru configurări critice

Costurile nu sunt neglijabile, dar impactul unui atac (pierdere de venit, penalități contractuale, probleme de imagine) este mult mai mare. Și da, pentru active strategice, asta este deja, practic, parte din apărarea națională, nu doar din O&M.

6. Standardizare, repowering și ce urmează pentru România

Un alt punct sensibil: standardele și bunele practici se schimbă mai repede decât ciclul de viață al proiectelor. Ce era „best practice” în 2014 e depășit în 2025.

Ce fac jucătorii europeni mari și are sens și pentru România:

• tratează standardele drept minim, dar urmăresc și ghidurile și recomandările actualizate ale asociațiilor de profil
• mențin dialog deschis cu producătorii de module, invertoare, trackere și software, pentru a ajusta setările la realitatea din teren
• evaluează serios scenariul de repowering după 10–12 ani, în special acolo unde noile tehnologii aduc densitate de putere și fiabilitate mai bune

În tot acest context, AI oferă ceva foarte valoros: vizibilitate și argumente. Când ai un istoric de date bine structurat, decizia de a investi într-un repowering, într-un BESS sau într-un nou sistem de monitorizare nu mai e „feeling”, ci calcul.

7. Cum pot operatorii români să înceapă transformarea O&M cu AI

Un plan realist, aplicabil pentru un operator de parcuri solare din România, arată cam așa:

1. Audit digital al portofoliului
   Inventariază sisteme SCADA, protocoale, surse de date, nivelul actual de securitate.

2. Curățare și integrare de date
   Alege o platformă unificată unde să ajungă toate datele relevante (producție, alarme, meteo, intervenții, drone).

3. Pilot AI pe un singur parc
   Pornește cu:

   • detecție automată de anomalii
   • un model simplu de mentenanță predictivă
   • raportare automată de performanță

4. Scalare la nivel de portofoliu
   După ce ai validat beneficiile (producție extrasă, OPEX redus), extinde la toate parcurile și integrează funcții prescriptive (recomandări de acțiuni).

5. Integrare storage și servicii de sistem
   Pentru proiectele hibride, asigură-te că strategia AI de O&M este aliniată cu cea de trading și participare la piețele de echilibrare.

Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” pornește de la aceeași premisă: nu avem nevoie doar de mai multă capacitate instalată, ci de capacitate operată inteligent. Iar la fotovoltaic, inteligența asta stă în date, modele și decizii bine argumentate.

Dacă operezi sau finanțezi parcuri solare în România și vrei să treci de la mentenanță reactivă la un model AI-driven, acum este momentul să-ți redesenezi strategia O&M. Cine își pune la punct infrastructura digitală în 2025–2026 va fi cel care, în 2030, va avea portofoliul cu adevărat profitabil.