Hidrogen verde din fotovoltaic off-grid la 400 €/kW există deja. Articolul arată cum AI poate face acest model scalabil și profitabil în România.
AI și hidrogenul verde: de la experiment în Spania la oportunitate pentru România
Costul producției de hidrogen verde a coborât deja spre 400 €/kW într-un proiect spaniol care combină fotovoltaic off-grid cu electroliză alcalină modulară. Fără invertor, fără racord la rețea, cu producție și consum de hidrogen direct la fața locului.
Acest tip de arhitectură, prezentat de Táctica Industrial în Spania, e exact genul de proiect unde inteligența artificială poate face diferența dintre un demonstrator frumos și un model de business robust, scalabil în contextul tranziției verzi din România.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul de azi arată cum ar putea arăta, în practică, un sistem românesc de tip PV–hidrogen verde off-grid, optimizat cu AI: de la controlul în timp real al panourilor și electrolizoarelor, la mentenanță predictivă și integrarea în procese industriale.
Ce a făcut Táctica Industrial în Spania – și de ce contează pentru noi
Modelul spaniol e simplu ca idee, dar foarte bine gândit tehnic:
- o centrală fotovoltaică dedicată, off-grid (fără conexiune la rețeaua de transport sau distribuție);
- electrolizoare alcaline modulare de câte 250 kW, fiecare producând aproximativ 60 Nm³/h de hidrogen;
- microrețea DC de medie tensiune, fără invertor, care cuplează direct fotovoltaicul de tensiune înaltă cu electrolizoarele;
- control avansat al fiecărui modul: tensiune, curent, debit electrolit, densitate de curent sunt monitorizate și ajustate individual.
Compania vorbește despre costuri de circa 400 €/kW pentru producția de hidrogen prin electroliză alcalină, cu o arhitectură scalabilă până la peste 200 MW putere fotovoltaică instalată. Hidrogenul este generat, uscat, separat de oxigen și consumat la fața locului – inclusiv pentru producția de combustibili sintetici, precum amoniacul.
De ce e relevant pentru România?
- Avem resurse excelente de soare și vânt în Dobrogea, sudul Olteniei, Banat.
- Avem infrastructură industrială (chimie, rafinare, îngrășăminte, oțel) care deja consumă hidrogen gri sau gaze naturale.
- Avem presiune de decarbonizare prin PNRR, Fit for 55 și contracte de export.
Ce lipsește încă, de cele mai multe ori, este un model tehnico-economic clar pentru proiecte off-grid mari și capacitatea de a le opera eficient. Aici intră în scenă AI.
De ce sunt sistemele off-grid PV–hidrogen ideale pentru AI
Sistemele modulare, cu zeci sau sute de electrolizoare și hectare de panouri, sunt un paradis de date: mii de senzori, variabilitate mare a producției și a consumului, dependente de vreme și de procese industriale.
Asta înseamnă trei lucruri:
- Complexitate ridicată – prea mare pentru un operator uman să o optimizeze manual în timp real.
- Multe puncte de potențială defecțiune – fiecare modul PV, fiecare stack de electroliză, fiecare pompă, fiecare senzor.
- Multe grade de libertate – poți alege câte module lucrează, la ce încărcare, cum prioritizezi între stocare, consum local, vânzare de oxigen, etc.
AI este foarte bună exact la aceste trei lucruri: învață tipare din date istorice, face predicții și apoi propune sau aplică decizii de optimizare.
Într-un proiect de tip Táctica Industrial, dar amplasat, de exemplu, lângă Combinatul Chimic din Slatina sau în zona Midia–Năvodari, AI ar putea deveni „creierul” care:
- decide câte module de electroliză pornesc la fiecare 5 minute;
- anticipează câtă producție PV va fi în următoarele ore;
- corelează producția de hidrogen cu consumul din procesul industrial;
- semnalează devreme orice deviație de performanță a unui modul.
Realitatea este că, fără un astfel de nivel de automatizare inteligentă, proiectele mari de hidrogen verde riscă să producă fie prea puțin (și să nu-și amortizeze investiția), fie prea scump (din cauza pierderilor și a opririlor neplanificate).
Cum optimizează AI producția off-grid de hidrogen verde
1. Prognoză de energie regenerabilă adaptată la situl românesc
AI poate lua în calcul ani de date meteo locale, măsurători din teren, imagini satelitare și curbele reale ale parcului fotovoltaic și poate livra prognoză de producție la nivel de 5–15 minute. Mult mai fină decât ce primești, în mod obișnuit, din platformele standard.
Pentru un sistem PV–hidrogen off-grid în România asta înseamnă:
- știi cu câteva ore înainte când vei avea surplus de producție și poți programa electrolizoarele să lucreze la sarcină maximă;
- identifici din timp perioadele cu iradiere slabă, astfel încât să reduci sarcina sau să comuți pe stocare (dacă ai baterii sau rezervor tampon de hidrogen);
- poți coordona producția cu ferestrele de consum industrial – de exemplu, când o instalație de amoniac are nevoie de flux maxim de hidrogen.
2. Optimizarea în timp real a modului de funcționare
În arhitectura spaniolă, fiecare modul de 250 kW are parametri proprii de lucru. În România, AI poate duce abordarea mai departe:
- algoritmi de tip model predictive control (MPC) ajustează continuu tensiunea și curentul pe fiecare celulă pentru a maximiza randamentul global;
- se pot defini obiective multiple: maximizarea producției de hidrogen, minimizarea degradării electrolizoarelor, reducerea variațiilor de temperatură;
- sistemul poate învăța, din date reale, la ce nivel de curent densitatea optimă e cea mai profitabilă pe termen lung, nu doar pe oră.
Rezultatul practic: același sistem off-grid poate produce, pe parcursul anului, cu câteva procente mai mult hidrogen la același input de energie solară. Și, la proiecte de zeci de MW, câteva procente înseamnă milioane de euro în plus pe durata de viață.
3. Management inteligent al stocării și consumului
Multe proiecte de hidrogen verde se blochează la întrebarea: „Ce fac cu hidrogenul când nu-l folosesc?”. În special în scenarii off-grid.
AI poate coordona:
- când să pompezi în rezervoare (când prețul sau valoarea marginală a hidrogenului este mai mare în viitorul apropiat);
- când să redirecționezi o parte din energie către baterii pentru consum propriu al amplasamentului;
- când poate fi avantajos să reduci temporar producția pentru a prelungi durata de viață a echipamentelor.
În scenariul românesc, unde un astfel de hub PV–hidrogen s-ar putea conecta în timp la rețeaua de transport, AI poate chiar decide când este mai profitabil să vinzi electricitate în SEN (dacă ai și conexiune AC) și când să o convertești în hidrogen.
Mentenanță predictivă pentru PV și electrolizoare: unde AI aduce bani reali
Dacă ar fi să aleg un singur caz de utilizare AI cu impact imediat pentru proiecte de tip Táctica Industrial în România, ar fi mentenanța predictivă.
Ce înseamnă, concret, pentru un parc PV–hidrogen
Un sistem de acest tip combină:
- mii de module fotovoltaice;
- sute de invertoare string sau convertoare DC/DC (chiar dacă nu vorbim de invertor de rețea);
- zeci sau sute de stack-uri de electroliză;
- pompe, schimbătoare de căldură, valve, senzori de presiune, debit, temperatură.
Fiecare are o „amprentă” de funcționare normală: curent, tensiune, vibrații, zgomot, temperatură. AI învață această amprentă și semnalează când ceva iese din tipar.
Exemple concrete:
- un string de panouri începe să livreze cu 3–5% mai puțin, fără explicație meteo – algoritmul sugerează verificarea conexiunilor, posibile umbre sau degradare;
- un modul de electroliză are nevoie de tensiune ușor mai mare pentru aceeași producție de hidrogen – semn de degradare a electrozilor sau de impurități în electrolit;
- o pompă de circulație prezintă vibrații atipice cu 2–3 săptămâni înainte să cedeze.
În loc să repari după ce s-a oprit producția (și ai pierdut ore sau zile de output), programezi intervenția la prima fereastră favorabilă, când ai oricum iradiere scăzută sau cerere de hidrogen mică.
Cât valorează, în bani, mentenanța predictivă
La un proiect de, să spunem, 50 MW PV și 20 MW electroliză în România, fiecare zi de oprire completă poate însemna pierderi de zeci de mii de euro în hidrogen neprodus. Dacă AI reușește să evite măcar 5–10 zile de downtime pe an, ai deja câteva sute de mii de euro economisiți anual.
Mai adaugi și prelungirea duratei de viață a stack-urilor de electroliză cu 1–2 ani și investiția în AI începe să pară ieftină în comparație cu beneficiul.
Unde are sens acest model în România și cum începi
România nu trebuie să copieze 1:1 modelul spaniol, dar poate folosi aceeași logică:
- PV off-grid + electroliză modulară + AI = producție flexibilă de hidrogen verde.
Zone și aplicații cu potențial mare
-
Dobrogea industrială (Constanța–Năvodari–Midia)
- conectare la rafinării, petrochimie, logistică portuară;
- potențial de hidrogen pentru combustibili maritimi și amoniac verde.
-
Platformele chimice din Slatina, Turnu Severin, Târnăveni
- înlocuirea treptată a hidrogenului gri din procese cu hidrogen verde local.
-
Zone miniere în tranziție (Valea Jiului, Oltenia)
- reconversie economică prin parcuri PV mari și producție de hidrogen pentru industrie și transporturi.
Pași practici pentru companii și dezvoltatori
Dacă reprezinți o companie industrială sau un dezvoltator de proiecte energetice, ordinea logică arată cam așa:
- Studiu de fezabilitate tehnico-economică pentru un sistem PV–hidrogen off-grid sau hibrid (on/off-grid) adaptat consumului tău de proces.
- Arhitectură modulară clară: ce capacitate PV, câte module de electroliză, ce tip de microrețea DC, ce sisteme de stocare.
- Definirea stratului AI și digital încă din faza de proiectare:
- ce senzori instalezi;
- unde agregi datele;
- ce cazuri de utilizare AI vizezi în prima fază (prognoză, optimizare, mentenanță predictivă).
- Pilot de 1–5 MW în care să validezi algoritmii pe date reale românești, nu pe simulări generice.
- Scalare la zeci de MW, odată ce modelul operațional e clar și ai demonstrat economiile.
Eu aș insista pe punctul 3: multe proiecte încearcă să „pună AI deasupra” după ce totul e construit și, nu surprinzător, obțin doar rapoarte frumoase, nu și optimizare reală. Stratul digital trebuie să fie parte din proiect de la început.
De ce AI + hidrogen verde contează în tranziția energetică a României
Proiectul Táctica Industrial arată că tehnologia de producție modulară de hidrogen verde direct din fotovoltaic este deja matură și „market-ready”. Întrebarea pentru România nu mai este „se poate?”, ci „cum îl facem profitabil și scalabil în contextul nostru?”.
Răspunsul onest este că fără AI, aceste proiecte vor rămâne nișate și greu de operat la costuri competitive. Cu AI bine gândită, același concept devine:
- un mod de a valorifica surplusul de soare în zone unde rețeaua e limitată;
- o ancoră de decarbonizare pentru industriile grele românești;
- un teren ideal de inovare pentru ecosistemul local de IT, automatizări și IoT.
Dacă vrei să discuți concret cum ar arăta un astfel de hub PV–hidrogen verde off-grid, cu strat AI, pe amplasamentul sau în industria ta, următorul pas logic este un workshop tehnic în care combini inginerii energeticieni, specialiștii de proces și echipa de date/AI.
Tranziția verde în România nu se va face doar cu panouri și electrolizoare. Se va face cu panouri + electrolizoare + un strat inteligent de decizie. Iar asta e exact zona în care AI devine un instrument practic de business, nu doar un cuvânt la modă.