Peste 1,5 mld. € pentru energie verde și eficiență energetică. Adevărata miză: cum folosești AI ca să proiectezi, operezi și monetizezi inteligent aceste investiții.
1,5 miliarde de euro pe masă. Întrebarea reală: cine va ști să-i folosească inteligent?
În următoarele luni, peste 1,5 miliarde de euro în granturi pentru energie și eficiență energetică vor fi disponibili pentru companii și autorități locale din România. În paralel, avem deja peste 70.000 MW de proiecte fotovoltaice cu contracte de racordare semnate. Suma e uriașă, iar potențialul este clar.
Problema nu mai este „există bani?” sau „merită să investesc în energie verde?”. Problema devine: cum planifici, dimensionezi și operezi aceste investiții astfel încât să nu risipești banii și să-ți protejezi marja de profit în următorii 10-15 ani.
Aici intră în scenă AI în industria energetică. Nu ca un moft tehnologic, ci ca un instrument foarte concret: de la alegerea terenului pentru un parc fotovoltaic până la mentenanța predictivă, optimizarea stocării în baterii și încărcarea flotelor electrice.
În acest articol din seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” pun cap la cap două lumi care, sincer, se mișcă prea des în paralel:
- lumea schemelor de finanțare (REI Grup, granturi, CAEN-uri, ghiduri)
- lumea AI și datelor (optimizare, predicții, algoritmi care cresc randamentul și reduc riscul)
De ce AI este deja „obligatoriu” în noile proiecte de energie verde
AI devine esențial pentru proiectele finanțate acum dintr-un motiv simplu: volumul și complexitatea datelor au explodat.
- Avem mii de MW de fotovoltaic și eolian în dezvoltare.
- Stocarea prin baterii trece de la pilot la scară mare (REI are deja peste 2.000 MW de BESS în proiecte).
- Se finanțează masiv flote cu emisii zero și stații de încărcare.
Fără AI, toate acestea se bazează pe estimări grosiere și excel-uri rigide. Cu AI, poți avea:
- Predicții de producție pe baza istoricului meteo, a norilor, a temperaturii panourilor, a murdăriei pe module
- Optimizarea stocării: când încarci bateriile, când le descarci, cum eviți penalitățile de dezechilibru
- Mentenanță predictivă: detecția timpurie a stringurilor de panouri cu probleme sau a invertorilor cu randament scăzut
- Optimizarea consumului industrial: alinierea producției cu orele cu preț mic sau producție proprie maximă
Realitatea e simplă: două proiecte fotovoltaice identice pe hârtie pot avea diferențe de 10–20% în randament doar prin modul în care sunt operate și întreținute. Iar asta este exact zona în care AI aduce bani înapoi, lună de lună.
UE trece de 50% energie regenerabilă. Unde se poziționează România și ce rol are AI
În trimestrul II 2025, 54% din energia netă produsă în UE a venit din surse regenerabile. Din această energie:
- 36,8% a provenit din solar
- 29,5% din eolian
- 26% din hidro
România nu mai este „codașă” în clasamente: suntem pe locul 11 în UE, peste Spania, Italia, Grecia, Polonia sau Franța. Iar cu 70.000 MW de proiecte solare planificate sau cu contracte de racordare, avem șansa reală să intrăm în top 5 la nivel european la producția de energie verde.
Ce înseamnă asta practic?
- Rețeaua devine mult mai dinamică – producția variază puternic, în special din solar și eolian.
- Stocarea devine critică – bateriile nu mai sunt doar „nice to have”, ci cheia echilibrării sistemului.
- Planificarea și operarea nu mai pot fi făcute manual – apar mii de noduri de producție și consum.
Într-un astfel de context, AI nu e doar „optimizare”, e mijloc de supraviețuire economică:
- pentru producători – care trebuie să prevadă producția și să evite dezechilibrele scumpe
- pentru operatorii de rețea – care au nevoie de modele predictive pentru fluxurile de energie
- pentru consumatorii mari – care pot reduce costurile prin management inteligent al consumului și al stocării
Cum conectăm granturile de 1,5 mld. € cu AI: unde este oportunitatea concretă
Finanțările anunțate (peste 1,5 miliarde euro) nu acoperă doar panouri și baterii. Ele creează un context ideal ca investițiile în AI și digitalizare să fie integrate încă din faza de proiect.
1. Scheme pentru fabrici: eficiență energetică cu AI „la pachet”
Schema PRO-INFRA (200 mil. €) sprijină înlocuirea echipamentelor vechi pentru producători (beton, mortar, var, produse refractare, construcții metalice, cabluri etc.). Grant maxim: 15 mil. € per beneficiar.
Cum ajută AI aici:
- Sisteme de management energetic (EMS) cu AI care:
- analizează în timp real consumul pe linii de producție
- identifică echipamentele energofage
- propun scenarii de funcționare optimă (ex: mutarea anumitor procese în ore cu preț mic la energie)
- Modele predictive pentru consum – foarte utile în negocierea contractelor de energie și în justificarea investițiilor (inclusiv în fața finanțatorilor)
Dacă îți schimbi echipamentele, dar nu îți schimbi și modul în care urmărești consumul, lași bani pe masă.
2. Flote cu emisii zero și AI pentru rutare și încărcare
Există două scheme mari dedicate transporturilor:
- Ajutor de stat pentru vehicule cu emisii zero (299 mil. €)
- Ajutor de stat pentru echipamente cu emisii zero în transport naval, aerian și servicii anexe (tot 299 mil. €)
Granturile ajută la achiziția camioanelor electrice, locomotivelor, navelor cu emisii zero și a utilajelor de port/ aeroport.
Ce se vede mai puțin în ghiduri, dar contează enorm în practică:
- AI pentru rutare și planificare: algoritmi care calculează rutele optime în funcție de greutate, relief, stații de încărcare disponibile și trafic
- Optimizarea încărcării bateriilor:
- când încarci la depozit, când încarci la stații publice
- cum eviți vârfurile de preț
- cum extinzi durata de viață a bateriilor prin profiluri de încărcare inteligente
- Monitorizarea stării bateriilor (battery health) cu modele AI – utilă inclusiv pentru valoarea reziduală a flotei și pentru discuțiile cu finanțatorii
Adevărul e că un camion electric folosit „orb” poate deveni o povară de cost. Un camion electric folosit cu un sistem AI de flotă devine un activ eficient, cu cost/km controlat.
3. Stații de încărcare, e-MOVE RO și e-Mobility RO: unde intră AI
Schemele e-MOVE RO (250 mil. €) și e-Mobility RO (299 mil. €) finanțează:
- stații de încărcare pentru flote private și public
- infrastructură de reîncărcare pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale
- opțional, producție locală de energie regenerabilă și baterii de stocare
Aici AI poate aduce un plus major în câteva zone:
- Predicția și managementul încărcării
- estimarea vârfurilor de cerere (ex: weekend vs. zile lucrătoare)
- ajustarea dinamică a puterii per conector pentru a evita suprasarcina
- Dynamic pricing (acolo unde modelul de business permite) – tarife adaptate în funcție de:
- încărcarea rețelei
- producția locală din fotovoltaic
- momentul zilei și profilul clienților
- Integrarea cu BESS și fotovoltaic
- când alimentezi din baterii, când din rețea
- când stochezi excesul de energie solară
- cum reduci costurile cu rezervarea de putere
Un operator de stații de încărcare care își dimensionează investiția împreună cu un model AI bine antrenat are șanse mult mai mari să nu ajungă cu stații goale sau cu costuri operaționale sufocante.
4. Primării și UAT-uri: fotovoltaic + baterii + AI = autonomie reală
UAT-urile au la dispoziție:
- peste 500 mil. € pentru producție de energie din surse regenerabile + baterii, pentru autoconsum (standard: ~1 mil. €/MW PV; 1,3 mil. €/MW PV + stocare)
- încă 150 mil. € pentru UAT care au deja parcuri fotovoltaice și vor să adauge baterii (standard: max. 400.000 €/MWh stocare)
Cum pot folosi primăriile AI într-un mod foarte pragmatic:
- Optimizarea consumului clădirilor publice (școli, primării, spitale, iluminat public) în funcție de producția locală
- Mentenanță predictivă pentru parcul fotovoltaic și baterii – foarte important pentru UAT care nu au echipe tehnice interne puternice
- Simularea scenariilor de investiții:
- ce se întâmplă dacă instalezi 1 MW vs. 2 MW?
- ce procent din consumul anual acoperi?
- în cât timp se „plătește” investiția, inclusiv cu grant?
Un UAT care vine în fața consilierilor sau a cetățenilor cu scenarii clare, bazate pe modele AI, inspiră alt nivel de încredere decât unul care „spune din ochi” că va fi bine.
Cum să gândești un proiect finanțat în care AI este parte organică, nu accesoriu
Cele mai multe proiecte de energie și eficiență energetică sunt încă gândite așa: „scriem proiectul pentru echipamente, după care vedem noi ce facem cu digitalizarea”.
Abordarea sănătoasă, mai ales când vizezi randamente bune pe 10–20 de ani, este exact invers:
- Definești modelul de operare și datele de care ai nevoie
- ce vrei să optimizezi: cost/kWh, disponibilitate, cost/km, durată de viață baterii?
- ce date vei colecta: producție, consum, temperaturi, intervale orare, utilizare flotă?
- Alegi arhitectura digitală și AI
- EMS, SCADA, platforme IoT, module AI de predicție și optimizare
- modul în care se integrează datele din teren (invertori, BMS, contoare)
- Abia apoi dimensionezi echipamentele
- ce putere instalată ai nevoie
- câtă stocare îți este cu adevărat necesară
- câte stații de încărcare și cu ce putere
Când faci asta corect, proiectul tău nu mai e doar „eligibil și finanțabil”. Devine un proiect care produce bani și stabilitate într-un sistem energetic tot mai volatil.
Ce urmează: AI ca standard în fișele de proiect, nu ca bonus „tech”
Valul de finanțare de acum – cele peste 1,5 mld. € pentru companii și peste 650 mil. € pentru UAT-uri – va seta arhitectura energetică a României pentru următorul deceniu. Investițiile făcute azi vor funcționa, cu noroc, până aproape de 2040.
Dacă vrei ca proiectul tău să fie printre cele care rezistă, nu printre cele care devin „capex frumos, opex dureros”, merită să tratezi AI în energie nu ca o anexă, ci ca o componentă de bază.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, mesajul central este clar:
Banii vin din granturi, dar profitul pe termen lung vine din felul în care folosești datele și inteligența artificială asupra investițiilor făcute.
Dacă ești:
- producător industrial care vrea să-și schimbe echipamentele
- operator logistic sau transportator care se uită la flote cu emisii zero
- primărie care vrea să-și reducă factura de energie și să-și modernizeze iluminatul public
- dezvoltator de parcuri fotovoltaice sau operator de stații de încărcare
…următorul pas rezonabil este să te întrebi nu doar „la ce schemă de finanțare mă încadrez?”, ci și „cum integrez AI în proiect astfel încât să am un avantaj clar față de ceilalți?”.
Asta face diferența între un proiect „bifat” și un proiect care devine un activ strategic în tranziția verde a României.