Explorarea Romgaz în Neptun Deep deschide șansa unei tranziții energetice inteligente: gaz de Marea Neagră + AI + regenerabile, integrate într-un mix echilibrat.
AI și gazele din Marea Neagră: șansa României la o tranziție inteligentă
Anul 2025 se încheie cu un anunț strategic: Romgaz continuă explorarea în perimetrul XIX Neptun și pregătește noi activități pentru evaluarea potențialului energetic al Mării Negre, inclusiv sonda de explorare Anaconda-1. Discutăm despre zăcăminte de gaze naturale esențiale pentru securitatea energetică a României, dar și despre o regiune cu potențial serios pentru eolian offshore și alte tehnologii verzi.
Aici apare miza reală: cum folosim tehnologia – mai ales inteligența artificială – ca să nu repetăm vechile modele de dezvoltare, ci să construim o tranziție energetică echilibrată. Gazele offshore pot susține sistemul energetic în următoarele decenii, dar doar dacă sunt integrate într-o strategie în care AI optimizează tot: de la explorare și foraj, până la integrarea regenerabilelor în mixul energetic.
În acest articol, folosim știrea despre Romgaz și Neptun Deep ca punct de plecare pentru o discuție pragmatică:
- cum poate AI să crească rentabilitatea și siguranța proiectelor din Marea Neagră;
- cum poate susține o tranziție verde ordonată, nu una haotică;
- ce înseamnă, concret, pentru companii, investitori și pentru sistemul energetic românesc.
Ce înseamnă, în realitate, noile explorări Romgaz din Neptun Deep
Anunțul Romgaz nu este doar o știre punctuală, ci un semnal strategic pentru următorii 20–30 de ani. Perimetrul Neptun Deep, operat de OMV Petrom cu Romgaz ca partener 50%-50%, e unul dintre cele mai importante proiecte de gaze din UE.
Elementele-cheie din anunțul Romgaz:
- continuarea dezvoltării zăcămintelor Domino și Pelican Sud;
- prelungirea fazei de explorare în perimetrul XIX Neptun;
- forajul sondei de explorare Anaconda-1 în ape adânci, după finalizarea forajului de dezvoltare;
- poziționarea Neptun Deep ca „zonă-cheie de investiții” pentru Romgaz, cu impact direct în profilul companiei pe piața regională.
Aceste decizii au impact direct în:
- securitatea energetică – gazele din Marea Neagră pot reduce importurile, în special din surse cu risc geopolitic;
- mixul energetic – gazul rămâne combustibil de tranziție, mai ales pentru echilibrarea regenerabilelor;
- buget și investiții – vorbim de miliarde de euro, unde orice procent de eficiență contează.
Realitatea e simplă: fără date bune și fără analize predictive, astfel de proiecte devin loterie. Și aici intră în scenă AI.
Cum poate AI să schimbe regulile jocului în explorarea offshore
În explorarea de hidrocarburi, AI nu mai este un concept teoretic, ci un instrument de lucru. Pentru un jucător ca Romgaz, integrarea AI în Marea Neagră înseamnă bani economisiți, riscuri mai mici și decizii mai rapide.
1. Analiza geologică și geofizică: mai puțină intuiție, mai multă certitudine
Explorarea în ape adânci implică date uriașe: seismică 2D/3D, loguri de sondă, modele geologice, măsurători de presiune și temperatură. Tradițional, interpretarea acestor date dura luni și depindea masiv de experiența geologilor.
Cu AI și machine learning, se poate:
- identifica mai rapid structuri promițătoare (anticlinale, capcane stratigrafice);
- estima probabilitatea de prezență a gazului într-o zonă dată;
- reduce numărul de sonde „oarbe” – adică foraje costisitoare cu rezultate slabe.
În practică, un algoritm AI antrenat pe date istorice din Marea Neagră poate sugera:
- „zona X are 70–80% probabilitate să conțină gaz la acest orizont”;
- „zona Y are risc ridicat de apă sau de strat neproductiv”.
Rezultatul: fiecare decizie de foraj (de ordinul zecilor de milioane de euro) se bazează pe probabilități mai bine cuantificate, nu doar pe „feeling geologic”.
2. Optimizarea forajului: mai puține incidente, costuri mai mici
Forajul offshore în ape adânci e printre cele mai scumpe operațiuni din industrie. O zi de foraj pe o platformă poate depăși fără probleme sute de mii de euro.
AI poate aduce valoare aici prin:
- modele predictive de comportament al sondei – detectează devieri de la parametrii normali (presiune, debit, cuplu) și avertizează înainte de incidente serioase (blowout, pierderi de fluid, blocaje);
- optimizarea parametrilor de foraj în timp real – viteză de rotație, greutatea pe trăpi, tipul de fluid de foraj;
- mentenanță predictivă a echipamentelor de foraj – pompe, motoare, sisteme de ridicare.
Pentru Romgaz și partenerii săi, chiar și o reducere de 5–10% a timpului total de foraj la nivel de campanie înseamnă economii de zeci de milioane de euro și un profil de risc mult mai bun.
3. Managementul riscului și al siguranței
AI poate integra date operaționale, meteo și istorice pentru a evalua riscul în timp real:
- condiții extreme de valuri și vânt în Marea Neagră;
- probabilitate de avarie la anumite componente cheie;
- scenarii de evacuare și intervenție, optimizate pe baza simulărilor.
Într-o zonă precum Neptun Deep, unde siguranța operațiunilor e esențială și presiunea publică este ridicată, astfel de soluții devin diferențiatoare. Companiile care investesc serios în AI pe partea de HSE (Health, Safety & Environment) își protejează nu doar oamenii, ci și reputația.
De la gaze convenționale la tranziție verde: rolul AI în mixul energetic
Mulți văd o contradicție între investițiile în gaze din Marea Neagră și obiectivul de tranziție verde. Realitatea e mai nuanțată: gazul natural, utilizat inteligent, poate susține integrarea regenerabilelor, nu o blochează. Depinde cum îl folosim și cum îl planificăm.
AI ca „dirijor” al mixului energetic
Pe măsură ce România instalează tot mai mult solar și eolian, stabilitatea sistemului energetic devine o provocare. Vântul și soarele nu țin cont de orar sau de calendare fiscale. Gazul, în schimb, are avantajul flexibilității: centralele pe gaz pot porni și opri relativ rapid.
AI poate juca rolul de dirijor între:
- producția de gaze din Marea Neagră;
- producția din regenerabile (solar, eolian onshore și viitor eolian offshore);
- consumul variabil (rezidențial, industrial, pompe de căldură, vehicule electrice).
Prin modele de predicție a consumului și optimizare a producției, AI poate răspunde la întrebări foarte concrete:
- cât gaz trebuie programat pentru ziua următoare în funcție de prognoza meteo pentru eolian și solar;
- când e mai eficient economic să rulezi centralele pe gaz;
- cum aloci producția din Neptun Deep între consum intern, stocare și export.
Marea Neagră: nu doar gaze, ci și viitor hub pentru eolian offshore
Dacă România își joacă bine cărțile, Marea Neagră poate deveni un pol regional de energie mixtă:
- gaze naturale offshore (Neptun Deep și alte perimetre);
- parcuri eoliene offshore în zona maritimă cu vânt puternic;
- eventual, în viitor, infrastructură pentru hidrogen.
AI poate contribui direct la această viziune prin:
- identificarea zonelor optime pentru parcuri eoliene offshore, pe baza datelor meteo și oceanografice;
- modelarea scenariilor de producție combinată gaze + eolian offshore;
- optimizarea investițiilor în rețele și interconexiuni, astfel încât energia să ajungă la consumatori cu pierderi și costuri minime.
Dacă Romgaz și alți actori folosesc deja AI în explorarea de gaze, pasul logic următor este să extindă aceleași platforme de analiză și pentru proiecte de regenerabile. Aceeași infrastructură de date, alte tipuri de algoritmi, același obiectiv: rentabilitate și risc controlat.
Explorare vs. sustenabilitate: cum ajută analizele predictive la un echilibru real
Cele două acuzații frecvente în discuțiile publice despre gaze offshore sunt:
- „Ne blocăm în combustibili fosili și ratăm tranziția verde.”
- „Explorarea offshore e prea riscantă pentru mediu.”
AI nu rezolvă politicile publice, dar poate face diferența între un proiect riscant și unul gestionat responsabil.
Cum reduce AI amprenta de mediu a explorării
Prin analize predictive și optimizări, AI poate:
- reduce numărul total de sonde necesare pentru a confirma rezervele;
- minimiza volumul de fluide de foraj folosite și deșeurile generate;
- optimiza rutele navelor de suport pentru a reduce consumul de combustibil;
- monitoriza în timp real potențiale scurgeri sau anomalii de presiune.
Pentru un proiect ca Neptun Deep, asta înseamnă mai puține intervenții inutile în mediul marin și un control mai bun al impactului asupra ecosistemelor.
Cum ajută AI politicienii și investitorii să ia decizii mai bune
Tranziția energetică nu se face doar cu sloganuri, ci cu Excel-uri pline de cifre, scenarii și riscuri. Aici AI poate produce modele sofisticate care răspund la întrebări de tipul:
- Ce se întâmplă cu prețul energiei dacă întârzie Neptun Deep cu 5 ani?
- Cât gaz din Marea Neagră putem consuma fără să ne depărtăm de țintele de decarbonizare?
- Cât avem nevoie să accelerăm investițiile în solar și eolian pentru ca gazul să fie cu adevărat combustibil de tranziție, nu „cârja” pe termen lung?
Un model AI bine construit poate simula mii de scenarii și poate oferi răspunsuri cuantificate, nu opinii vagi. Pentru un jucător ca Romgaz, asta înseamnă decizii de investiții susținute cu date, nu doar cu instinct.
Cum pot companiile românești să folosească această fereastră de oportunitate
Romgaz, prin Romgaz Black Sea Limited, e deja în prima linie în Marea Neagră. Dar oportunitatea AI în energie nu se oprește la giganți.
Ce pot face marii jucători (Romgaz, OMV Petrom, transportatori, mari producători)
- Să investească în platforme de date integrate pentru toate operațiunile: explorare, producție, transport, trading.
- Să creeze echipe mixte (geologi, ingineri de foraj, data scientists) care să traducă probleme tehnice în modele AI utile.
- Să deschidă proiectele-cheie, precum Neptun Deep, drept laboratoare pentru soluții AI românești și europene, nu doar importate.
Ce pot face companiile mai mici și startup-urile tech
- să dezvolte soluții de analiză seismică asistată de AI, adaptate specificului geologic al Mării Negre;
- să creeze instrumente de predicție a consumului și prețului energiei pentru traderi și furnizori;
- să construiască platforme de mentenanță predictivă pentru centrale pe gaz, turbine eoliene, parcuri fotovoltaice.
Am văzut deja în alte țări cum startup-urile de AI în energie cresc rapid când se conectează la proiecte mari offshore. România are acum exact acest tip de proiect – Neptun Deep – și ar fi păcat să nu-l folosim și ca platformă de inovare.
De ce contează acum: fereastra de 5–10 ani pentru o tranziție inteligentă
Anunțul Romgaz despre noi activități de explorare în Neptun Deep vine într-un moment critic: presiune economică, cerințe de decarbonizare, volatilitate pe piețele de gaze și energie electrică.
Dacă folosim AI doar ca „garnitură” de marketing, vom avea încă un ciclu clasic de exploatare de resurse. Dacă o folosim serios, avem șansa să:
- maximizăm potențialul energetic al Mării Negre;
- reducem riscurile tehnice și de mediu;
- integrăm gazele într-un mix energetic în care regenerabilele cresc sănătos, nu haotic.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” exact asta își propune: să arate că decizia nu este „gaz sau regenerabile”, ci „gaz inteligent + regenerabile gestionate inteligent”, cu AI ca instrument central.
Dacă ești decident într-o companie energetică, într-o instituție publică sau într-un fond de investiții, perioada 2025–2030 este fereastra în care se așază piesele pe tablă. Iar întrebarea reală nu e dacă vei folosi AI, ci cât de devreme și cât de bine o vei integra în deciziile tale.
Dacă vrei să discuți mai aplicat despre cum poate AI să optimizeze explorarea, producția sau integrarea regenerabilelor în proiectele tale energetice, acesta e momentul potrivit să începi. Actorii mari deja se mișcă, iar Marea Neagră devine rapid un test real pentru cât de pregătită este România pentru o tranziție verde, dar și inteligentă.