BIPV, AI și linia TNO arată cum clădirile românești pot deveni centrale solare inteligente, cu fațade și acoperișuri active, optimizate digital de la design la operare.
De ce contează acum integrarea fotovoltaică și AI
În 2025, peste 75% din investițiile noi în energie la nivel global merg spre surse regenerabile. În același timp, în România, rețelele deja încep să „simtă” presiunea prosumatorilor, a parcurilor fotovoltaice și a proiectelor de tip BIPV (building-integrated photovoltaics). Problema nu e doar cât curent verde producem, ci cum îl integrăm inteligent în clădiri și în rețea.
Aici intră în scenă două lucruri care schimbă regulile: linia de „mass customization” TNO pentru PV integrate și inteligența artificială aplicată în sectorul energetic. Primul ne arată cum vor arăta produsele fotovoltaice fizic. Al doilea decide cum le proiectăm, cum le operăm și cum facem bani cu ele.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul acesta leagă ce se întâmplă în Olanda la TNO de ce poate face, foarte concret, un dezvoltator, un producător de materiale de construcții sau un ESCO din România.
Ce face, de fapt, linia de „mass customization” TNO
Pe scurt: TNO a construit o linie de producție extrem de automatizată pentru laminate fotovoltaice flexibile, ușoare și personalizabile, gândite ca semi-produse care intră apoi în produse finale integrate în clădiri sau infrastructură.
Câteva caracteristici cheie:
- suportă CIGS și siliciu cristalin, inclusiv celule cu contact posterior (back-contact)
- e proiectată să accepte în viitor și dispozitive pe bază de perovskit
- lățimi între 10 cm și 70 cm și lungimi de până la 25 m – adică poți face de la „benzi” înguste până la role întregi de laminate
- rețetă de materiale flexibilă (bill of materials) – diferite straturi, folii, culori, texturi, greutăți
Roland Valckenborg, Senior Project Manager la TNO Solar, explică bine ideea: combină produse PV „la comandă” cu volume de producție specifice unei fabrici în serie, pentru a reduce costurile. Asta nu e doar o inovație tehnologică; e o schimbare de model de business pentru BIPV și pentru integrarea fotovoltaică în general.
De ce „mass customization” contează pentru România
România nu are, încă, o masă critică de producători BIPV, dar are:
- o piață de construcții în transformare (NZEB nu mai e opțional)
- dezvoltatori imobiliari care vor diferențiere, nu doar preț la m²
- fabrici de materiale de construcții (panouri termoizolante, fațade ventilate, tâmplărie, membrane) care caută produse cu valoare adăugată
Pentru toți acești jucători, un model de tip TNO înseamnă două lucruri:
- proiectare și producție rapidă de soluții PV integrate, adaptate fiecărei clădiri
- date și standardizare suficientă încât AI să poată optimiza tot lanțul: de la design și simulare, la operare și mentenanță.
Ce aplicații BIPV și IPV devin realiste cu astfel de linii
TNO poziționează linia lor ca furnizor de semi-produse pentru parteneri din construcții, instalații și producători de materiale. Practic, ei nu vând „panouri standard”, ci „material solar” din care alții fac produse finite.
Exemple tipice de aplicații:
- țigle și module de acoperiș ne-standard, adaptate la geometrii complexe
- fațade solare fără sticlă, ușoare, cu greutate redusă pentru clădiri existente
- ferestre termoizolante cu PV integrat sau tip „smart window”
- garduri solare sau elemente de împrejmuire
- jaluzele venețiene solare cu generare locală de energie
- panouri fonoabsorbante pentru autostrăzi cu PV integrat
- agrivoltaic – structuri ușoare deasupra culturilor
- VIPV – vehicule cu PV integrat: acoperișuri de camion frigorific, dube, trenuri ușoare
Cum se leagă toate acestea de AI și de rețelele electrice
Adevărata valoare apare când tratăm aceste suprafețe nu doar ca panouri, ci ca noduri inteligente în rețea. Aici intră în joc AI:
- optimizarea designului energetic al fațadelor sau acoperișurilor în funcție de orientare, umbrire, consum profilat pe ore
- predicția producției fotovoltaice la nivel de clădire, pe baza istoricului, vremii și datelor satelitare
- gestiunea energiei în clădire (BEMS cu AI) – decid când se încarcă bateriile, când se pornește HVAC-ul, când se exportă în rețea
- integrarea în microrețele urbane sau parcuri logistice unde multe clădiri PV interacționează între ele
Fără AI, BIPV rămâne doar „un material scump care mai produce ceva curent”. Cu AI, devine element de infrastructură energetică fin controlabilă.
Rolul AI în proiectarea și producția BIPV: de la BIM la linia de laminare
Realitatea e că majoritatea companiilor românești de construcții sunt abia la început cu digitalizarea, dar tocmai aici e oportunitatea. Linii de tip TNO au sens economic doar dacă întreg lanțul – de la planurile arhitectului până la producția efectivă – este ghidat de software și AI.
1. Configurare automatizată a produselor PV integrate
Cu o linie flexibilă, ai zeci de opțiuni:
- tip de celulă (CIGS, siliciu, în viitor perovskit)
- culori, texturi, transparență
- dimensiuni la centimetru
- layout electric, conectori, cablare
Aici AI poate face o diferență clară:
- primește modelul BIM al clădirii și cerințele energetice
- evaluează potențialul solar pe fiecare suprafață (orientare, umbrire, reflexii)
- generează automat configurații de laminate PV: dimensiuni, tip de celule, densitate, cablare
- optimizează pentru cost total, producție anuală, estetică și greutate
Rezultatul: un fișier de producție standardizat care merge direct către linia de „mass customization”. Greșelile umane și iterațiile manuale dispar aproape complet.
2. Controlul liniei de producție cu algoritmi inteligenți
O linie precum cea a TNO este puternic automatizată. Într-un scenariu românesc, AI poate face următoarele:
- planificare inteligentă a comenzilor: grupează proiecte cu materiale similare pentru a reduce schimbările de setări
- monitorizare în timp real a calității prin viziune computerizată (micro-defecte, aliniere celule, integritate laminare)
- mentenanță predictivă pe role, prese, laminatoare, pentru a evita opririle neplanificate
- optimizare de consum energetic al fabricii, în funcție de prețul orar al energiei și de producția proprie PV
Pe termen scurt, asta înseamnă costuri mai mici. Pe termen lung, înseamnă date structurate excelente care alimentează modelele AI pentru tot ce ține de performanță, garanții și service.
3. Din fabrică în rețea: datele nu se opresc la poartă
Fiecare lamina PV flexibilă produsă poate fi „însoțită” digital de un pașaport energetic:
- parametri electrici nominali
- straturi și materiale folosite (carbon footprint, reciclabilitate)
- rezultate de test EOL (end-of-line)
Dacă acest pașaport ajunge în sistemele AI de gestiune energetică ale clădirilor și în platformele distribuitorilor de energie, apare un lanț complet digital:
De la designul fațadei în software, la producția laminatului, la comportamentul în timp în rețea, totul poate fi previzionat și optimizat cu AI.
Cum poate România să folosească acest model TNO
Nu trebuie să reinventăm roata. Modelul TNO oferă un „șablon” pe care România îl poate adapta rapid prin PNRR, Fondul de Modernizare și linii de finanțare pentru cercetare și inovare.
1. Hub-uri naționale pentru BIPV și IPV
Un scenariu realist pentru 2026–2030 ar arăta așa:
- un hub pilot de producție de laminate PV flexibile (similar TNO), poate în parteneriat universitate–INCD–industrie
- parteneriate cu producători de materiale de construcții (panouri sandwich, fațade, tâmplărie, membrane) pentru produse finite PV integrate
- o platformă software comună, bazată pe AI, care să deservească toți partenerii pentru:
- design parametric BIPV
- simulare energetică în rețele locale
- monitorizare și mentenanță predictivă
2. Aplicații concrete pentru piața românească
Câteva zone unde BIPV și AI ar avea impact rapid:
- Clădiri publice NZEB: școli, spitale, primării – acoperișuri și fațade solare cu gestiune inteligentă a consumului
- Parcuri logistice lângă autostrăzi: hale cu acoperiș ușor solar, plus panouri fonoabsorbante fotovoltaice pe marginea drumurilor
- Agrivoltaic în zonele agricole cu irigații: structuri ușoare care produc energie și protejează culturile de arșiță
- Tramvaie și autobuze electrice cu acoperișuri PV pentru consum auxiliar
În toate scenariile, AI poate:
- prezice producția locală și consumul
- decide când să încarce baterii sau vehicule electrice
- interacționa cu operatorii de rețea pentru a evita congestiile
3. De la proiect pilot la model de business scalabil
Majoritatea companiilor se tem că astfel de proiecte sunt „doar demo”. Realitatea? Modelul e scalabil dacă:
- produsele BIPV sunt standardizate la nivel de interfață electrică și mecanică, chiar dacă sunt personalizate estetic și dimensional
- există platforme AI comune (nu fiecare dezvoltator își face „AI-ul lui” de la zero)
- rețelele de distribuție implementează tarife dinamice și mecanisme de flexibilitate care răsplătesc prosumatorii inteligenți
Cum se leagă proiectul european MC2.0 de tranziția verde în România
Grupul TNO Solar coordonează proiectul Horizon Europe MC2.0 (Mass Customisation 2.0), început în 2023 și activ până în 2026, cu multe companii și centre de cercetare europene. Scopul: să demonstreze pe scară largă acest model de producție și integrare pentru BIPV și IPV.
Pentru România, asta înseamnă două lucruri clare:
- ferestre larg deschise pentru a intra în lanțurile de valoare europene – ca furnizor de componente, software, servicii de mentenanță sau integrare energetică
- acces la know-how și la standarde care, foarte probabil, vor deveni referința pentru BIPV în UE
Dacă ne uităm la tema seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, proiecte ca MC2.0 trasează drumul: fotovoltaic integrat, produs flexibil, operat prin AI, conectat inteligent la rețea.
Ce ar trebui să faci acum dacă ești în energia sau construcțiile din România
Nu are rost să așteptăm să apară „linia TNO românească” ca să ne pregătim.
Dacă ești dezvoltator sau constructor
- lucrează cu biroul tău de proiectare pentru a introduce BIPV în modelele BIM încă din faza de concept
- cere oferte și de la integratori PV care pot gândi sisteme custom, nu doar panouri standard
- explorează platforme de simulare energetică cu AI pentru scenarii multi-anuale (consum, producție, prețuri energie)
Dacă ești producător de materiale de construcții
- analizează care dintre produsele tale pot deveni „carrier” pentru PV integrat (fațade, panouri sandwich, acoperișuri ușoare)
- începe discuții cu integratori PV și universități pentru linii pilot de laminare
- investește în digitalizare și trasabilitate; fără date bune, AI nu te ajută prea mult
Dacă ești jucător în energie (furnizor, distribuitor, ESCO)
- pregătește-te pentru scenariul în care fațadele și gardurile devin generatoare de energie
- testează algoritmi de predicție a producției pentru BIPV, nu doar pentru rooftop clasic
- gândește produse comerciale pentru clădiri inteligente: PPA on-site, servicii de flexibilitate, garanții de performanță
Direcția e clară: BIPV + AI devin „normalul” clădirilor românești
Linia de „mass customization” a TNO nu e doar un succes tehnologic olandez. E un semnal clar că fotovoltaicul nu va mai fi doar un accesoriu montat pe acoperiș, ci o parte structurală a clădirilor și infrastructurii, modelată digital și orchestrată de AI.
Pentru România, avantajul e că putem „sări câteva etape”: nu mai e nevoie să trecem prin ani de panouri standard pentru a ajunge la BIPV. Putem porni direct în logica clădirii solare inteligente, unde fiecare metru pătrat de înveliș poate deveni activ energetic, iar AI ține totul sub control – de la producție la exploatare.
Dacă ești implicat în energie, construcții sau tehnologie, următorul pas e simplu: începe să tratezi BIPV și AI nu ca „trenduri interesante”, ci ca elemente obligatorii în planurile tale pentru 2026–2030. Cine se mișcă acum are șanse reale să fie printre cei care definesc standardele jocului, nu doar le urmează.