BESS și AI: lecții din Pelican Point pentru România

De ce contează un „simplu” proiect de baterii în Australia

În 2027, un sistem de baterii de 200 MW / 400 MWh lângă centrala Pelican Point din Australia de Sud va putea alimenta peste 29.000 de locuințe pentru câteva ore. Nu pare spectaculos la prima vedere. Totuși, acest proiect spune ceva esențial despre viitorul rețelelor electrice – și despre cum va arăta tranziția verde în România.

Adevărul e simplu: fără stocare de energie și fără inteligență artificială (AI) care să o coordoneze, integrarea masivă a regenerabilelor rămâne doar o promisiune frumoasă. Pelican Point BESS (Battery Energy Storage System) este exact genul de proiect hibrid – gaz + baterii + control inteligent – care arată cum se construiește, în practică, un sistem energetic flexibil.

În această serie, „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, Pelican Point e un studiu de caz excelent: arată cum se combină infrastructura clasică (o centrală pe gaz) cu stocare avansată și, foarte important, cu sisteme digitale ce pot fi augmentate cu AI. Modelul e direct relevant pentru Dobrogea, Oltenia sau Banat, unde rețeaua deja simte presiunea parcurilor eoliene și fotovoltaice.

Ce este Pelican Point BESS și de ce vorbește toată lumea despre el

Pelican Point BESS este un proiect construit de Engie și Sungrow lângă centrala pe gaz Pelican Point, în apropiere de Adelaide. Vorbim de:

• 200 MW putere și 400 MWh capacitate de stocare;
• pornire în exploatare în a doua jumătate a lui 2027;
• un sistem „grid-forming” – poate contribui activ la stabilitatea rețelei, nu doar să „urmeze” tensiunea și frecvența.

Modelul operațional este hibrid: centrala pe gaz, modernizată, lucrează împreună cu bateriile, coordonate printr-un sistem de control avansat. Bateriile pot:

• absorbi surplusul de energie din eolian și solar;
• injecta rapid energie când apar vârfuri de consum sau căderi de producție;
• furniza servicii de sistem (reglaj de frecvență, tensiune, inerție sintetică).

Tehnic, proiectul folosește:

• invertoare grid-forming SC6900UD-MV;
• containere de baterii ST5015UX (PowerTitan 2.0), cu răcire lichidă și battery management system (BMS) avansat;
• componente pre-asamblate și testate din fabrică, pentru reducerea riscurilor de integrare.

Acesta nu e doar un „depozit mare de curent”. E o piesă critică de infrastructură de rețea, capabilă să stabilizeze un sistem unde ponderea energiei regenerabile crește rapid. Exact tipul de proiect de care vor avea nevoie și Transelectrica, și distribuitorii din România.

Conexiunea cu România: regenerabile multe, flexibilitate puțină

România are deja peste 5 GW de regenerabile instalate (eolian + fotovoltaic) și un nou val de proiecte vine accelerat prin PNRR și contracte pentru diferență. Problema e cunoscută de toată lumea din piață:

• vânt puternic noaptea + consum redus = prețuri foarte mici sau negative;
• zile fără vânt și cu soare slab iarna = presiune pe centralele pe gaz și cărbune;
• rețeaua de transport și distribuție devine tot mai greu de operat în condiții de siguranță.

Soluția nu constă doar în noi linii de 400 kV sau în „să mai punem o turbină eoliană”. E nevoie de flexibilitate:

• sisteme BESS la scară utilitară, de la zeci la sute de MW;
• centre de date, mari consumatori și parcuri industriale care devin prosumatori și oferă flexibilitate;
• digitalizare profundă a rețelei, astfel încât dispeceratele să poată lua decizii în timp real.

Aici intră în joc AI. Un BESS precum Pelican Point fără algoritmi inteligenți e ca o mașină puternică fără ABS și ESP: funcționează, dar nu îți dă siguranța maximă în condiții dificile.

Cum optimizează AI un BESS: dincolo de controlul clasic

AI face diferența între un proiect BESS „ok” și unul cu adevărat profitabil și util pentru sistem. În practică, pentru un proiect de tip Pelican Point (sau un viitor „Pelican Point de Dobrogea”), AI poate aduce valoare pe mai multe niveluri.

1. Optimizarea operațională și de trading

Un BESS câștigă bani dacă știe când să se încarce și când să se descarce. Asta înseamnă predicție și decizie automată.

AI poate:

• prezice prețul energiei pe intervale orare / de 15 minute, folosind istorice, date meteo și comportamentul pieței;
• sincroniza strategia de încărcare/descărcare cu producția eoliană și fotovoltaică locală;
• decide în mod autonom participarea la piețe: DAM, intraday, servicii de sistem.

Rezultatul pentru un operator din România:

• venituri mai mari cu același BESS;
• risc mai mic de a „greși fereastra” de preț favorabil;
• posibilitatea de a oferi pachete complexe de servicii (de ex. stabilitate + arbitraj de preț) pentru clienți industriali.

2. Mentenanță predictivă pentru baterii și echipamente

Bateriile litiu-ion îmbătrânesc. Fără o gestionare inteligentă, degradarea poate fi accelerată, iar costul total de proprietate explodează.

Un sistem AI conectat la BMS și la echipamentele auxiliare poate:

• identifica modele subtile în temperatură, curent, tensiune și rezistență internă;
• prezice state of health (SoH) pentru fiecare modul de baterii;
• recomanda cicluri de încărcare/descărcare mai „blânde” în anumite intervale, ca să prelungească viața bateriilor;
• programa intervenții înainte de apariția unei defecțiuni (mentenanță predictivă reală, nu doar „planificată”).

Pentru un investitor român într-un BESS de 50–100 MW, o creștere cu 15–20% a duratei de viață utile a bateriilor poate fi diferența dintre un business-case marginal și unul foarte solid.

3. Stabilitatea rețelei și control avansat de tensiune/frecvență

Un BESS de tip grid-forming, cum este Pelican Point, poate simula comportamentul unei centrale clasice cu masă rotativă (inerție). AI poate să ducă acest lucru la nivelul următor:

• învățare din incidente anterioare din rețea (căderi locale de tensiune, pierderea unui grup mare, variații bruște de eolian);
• ajustarea în timp real a parametrilor de control: amplitudine, fază, reacție la abateri de frecvență;
• coordonarea mai multor BESS-uri și a centralelor clasice pentru a limita aria afectată de un incident.

Pentru România, unde rețeaua din Dobrogea este extrem de încărcată de eolian și fotovoltaic, AI care coordonează BESS-uri locale poate deveni un „airbag digital” al SEN.

Cum ar arăta „Pelican Point” în România: scenarii concrete

Dacă transpunem lecțiile din Australia de Sud în context românesc, apar câteva scenarii foarte clare.

Scenariul 1: BESS hibrid lângă o centrală pe gaz

Un model similar Pelican Point ar putea fi implementat, de exemplu, lângă:

• o centrală pe gaz modernă (Ciclu Combinat) din zona București sau în vestul țării;
• un nod de rețea important, aproape de mari consumatori industriali.

Cu AI pentru coordonarea hibridului gaz + BESS, operatorul ar putea:

• rula centrala pe gaz mai eficient, în zone optime de randament;
• lăsa bateriile să gestioneze vârfurile și reglajele rapide;
• oferi pachete de „energie garantată + flexibilitate” pentru clienți industriali, cu risc redus.

Scenariul 2: BESS zonal în Dobrogea, coordonat cu AI

În Dobrogea, unde sunt concentrate mii de MW de eolian și solar, un BESS de 200–400 MWh plasat strategic ar putea:

• absorbi vârfurile de producție în zilele cu vânt puternic;
• reduce congestiile pe liniile de transmisie spre restul țării;
• stabiliza tensiunea locală.

AI ar integra date din:

• prognoze meteo fine (vânt, radiație solară, temperatură);
• profiluri istorice de producție și consum;
• starea în timp real a rețelei (SCADA, senzori IoT),

și ar decide în mod autonom când BESS-ul trebuie să „lucreze pentru rețea” și când pentru maximizarea veniturilor din piață.

Scenariul 3: BESS ca serviciu pentru clienți industriali

Un dezvoltator român poate replica modelul tehnic Pelican Point, dar într-un parc industrial sau lângă un mare consumator (oțelărie, rafinărie, fabrică de ciment), oferind:

• acoperirea vârfurilor de consum;
• compensarea dezechilibrelor;
• backup în caz de întreruperi locale.

AI joacă aici rolul de „creier energetic” al întregului sit, optimizând simultan:

• consumul propriu;
• producția locală (eolian, solar, cogenerare);
• interacțiunea cu rețeaua și cu piețele de energie.

Pași practici pentru companiile din România care vor să treacă la BESS + AI

Majoritatea companiilor energetice românești știu deja că vor ajunge la BESS și AI. Întrebarea reală este cum și când, nu dacă.

1. Clarifică obiectivul principal al proiectului BESS

Un BESS nu trebuie să facă „de toate” de la început. Definește clar:

• vrei în primul rând stabilitate de rețea (servicii de sistem)?
• vrei arbitraj de preț între ore ieftine și ore scumpe?
• vrei să reduci penalitățile de dezechilibru ale unui portofoliu mare de regenerabile?

Obiectivul principal dictează:

• dimensiunea bateriei (MW / MWh);
• arhitectura de control;
• tipurile de modele AI care aduc cel mai mare plus de valoare.

2. Construiește mai întâi infrastructura de date

AI fără date bune este doar marketing. Pentru un viitor proiect tip „Pelican Point de România”, ai nevoie de:

• colectare de date în timp real din echipamente (BMS, invertoare, transformatoare, protecții);
• integrare cu SCADA, EMS, sisteme de prognoză meteo și de producție regenerabilă;
• un data lake sau o platformă de date unde aceste fluxuri pot fi stocate, curățate și analizate.

Abia apoi AI poate face predicții relevante și poate învăța din comportamentul sistemului.

3. Începe cu modele AI „explicabile”

În sistemul energetic, încrederea operatorilor este critică. Modelele de AI trebuie să fie explicabile, nu doar precise.

Câteva abordări sănătoase:

• modele de forecast bazate pe machine learning clasic (gradient boosting, random forest) cu feature importance clar;
• algoritmi de optimizare care pot fi „interogați”: de ce ai ales să încarci acum? de ce ai limitat descărcarea?
• dashboard-uri care arată atât valorile prevăzute, cât și încrederea modelului.

4. Pilot, apoi scalare

Nu are rost să începi direct cu un BESS de 200 MW și un sistem AI ultracomplex. Un proiect pilot de 5–20 MW cu AI integrat poate oferi:

• lecții tehnice și operaționale valoroase;
• date reale pentru rafinarea modelelor AI;
• încredere pentru investitori și finanțatori în business-case.

După 1–2 ani de operare, scalarea la sute de MW devine mult mai puțin riscantă.

De ce AI + BESS vor fi coloana vertebrală a tranziției verzi în România

Proiecte ca Pelican Point BESS arată direcția: stocare mare + infrastructură existentă + control avansat. Dacă adăugăm și AI în ecuație, obținem un sistem energetic care:

• suportă o pondere mult mai mare de energie regenerabilă;
• rămâne stabil chiar în condiții meteo extreme;
• folosește investițiile în baterii la adevăratul lor potențial economic.

Pentru România, în următorii 5–10 ani, combinația BESS + AI + regenerabile va separa companiile care conduc tranziția verde de cele care doar o urmează. Cele care încep acum cu proiecte pilot, infrastructură de date și parteneriate serioase pe AI vor avea un avantaj greu de recuperat.

Dacă te interesează cum pot fi gândite concret proiecte BESS cu AI în contextul portofoliului tău – fie că vorbim de regenerabile, industrie sau rețele – acesta e momentul perfect să treci de la prezentări PowerPoint la un plan tehnic real.