Stocarea de 8 ore și AI pot transforma centrele de date din consumatori energofagi în piloni ai tranziției verzi în România. Iată cum arată noul model.
De ce centrele de date devin o problemă energetică în 2025
Un centru de date mare consumă deja cât un oraș de câteva zeci de mii de locuitori. Iar valul AI generativ din 2024–2025 a împins consumul și mai sus: un singur centru de date pentru AI poate trece de 100 MW putere instalată. Dacă aceste clădiri rulează 24/7 pe energie din cărbune sau gaz, tranziția verde rămâne doar pe hârtie.
Aici intră în scenă tehnologiile de stocare de lungă durată a energiei și optimizarea cu inteligență artificială. Exemplul Hithium – cu celula de 1.300 Ah și sistemul integrat de 6,9 MW / 55,2 MWh – nu e doar o știre tehnologică exotică din China. E un semnal clar despre cum va arăta infrastructura energetică pentru AI și ce oportunități se deschid și în România.
În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul de față este un studiu de caz: cum pot bateriile de lungă durată și soluțiile hibride litiu–sodiu să susțină centrele de date și rețelele noastre, astfel încât creșterea AI să însemne mai mult verde, nu mai mult CO₂.
Ce aduce nou Hithium: dincolo de „bateria de 4 ore”
Principalul mesaj al lansării Hithium din 12.12.2025 este simplu: 4 ore de stocare nu mai ajung.
Compania vine cu trei produse interconectate:
- Celulă LFP de 1.300 Ah gândită pentru 8 ore de stocare
- Sistem integrat de 6,9 MW / 55,2 MWh, nativ pentru aplicații de lungă durată
- Soluție hibrid litiu–sodiu, orientată spre centre de date AI și aplicații cu consum foarte ridicat
Aceste produse încearcă să rezolve două presiuni care se văd deja și la noi:
- Intermitența regenerabilelor (soarele și vântul nu țin cont de orele de vârf)
- Cererea electrică tot mai volatilă a infrastructurii digitale, în special AI
Realitatea e că majoritatea parcurilor fotovoltaice și eoliene din România sunt gândite cu baterii de 1–4 ore, dacă au deloc. Asta ajută la reglajul de scurtă durată, dar nu acoperă un vârf de consum seara sau câteva ore fără vânt.
De ce contează formatul de 1.300 Ah
O celulă de 1.300 Ah nu e doar „mai mare”:
- permite densitate de energie mai mare pe container, deci „mai mult MWh pe m²”
- reduce numărul de interconexiuni și componente, deci scade riscul de defect și costurile de operare
- e optimizată pentru cicluri lungi și profunde (descărcare 8 ore), adică pentru situațiile în care vrei să iei energia la prânz și s-o folosești seara sau noaptea
Pentru parcurile fotovoltaice din Dobrogea sau Oltenia, un astfel de format înseamnă posibilitatea de a livra energie solară ca și cum ar fi energie de bandă – un pas cheie spre „solar dispecerizabil”.
De ce stocarea de lungă durată e esențială pentru România
Stocarea de 6–8 ore nu e un moft tehnologic, ci o piesă de bază în sistemele energetice cu pondere mare de regenerabile.
Trei motive concrete:
-
Integrarea masivă a fotovoltaicului și eolianului
România are deja peste 5 GW instalați în solar și eolian și planuri de a dubla această capacitate până în 2030. Fără baterii de lungă durată, apar:- congestii în rețea
- perioade cu prețuri extrem de mici sau negative
- limitări (curtailment) ale producției regenerabile
-
Echilibrarea consumului industrial și a centrelor de date
Fabricile automatizate, data centerele și electromobilitatea cresc profilul de consum de tip 24/7. Fără stocare, asta înseamnă centrale pe gaz sau cărbune ținute în stand-by. -
Reducerea dependenței de gaz
Cu baterii LDES (Long Duration Energy Storage), poți înlocui o parte din rolul centralelor pe gaz în acoperirea vârfurilor și în serviciile de sistem.
În cifre, un sistem de 6,9 MW / 55,2 MWh poate:
- alimenta aproximativ 5.000–7.000 de locuințe timp de 8 ore
- absorbi supraproducția unui parc fotovoltaic de ~10–15 MW în orele de prânz
- oferi servicii de reglaj de frecvență și rezervă de capacitate pentru operatorul de sistem
Gândit la scară națională, un portofoliu de câteva sute de astfel de sisteme ar schimba complet modul în care se operează SEN.
Centre de date AI + baterii: cum arată un campus cu emisii reduse
Centrele de date AI sunt „monștri energetici”, dar pot deveni și ancore pentru investiții în regenerabile.
Modelul care începe să se contureze internațional, și pe care România îl poate adopta, arată așa:
- Parc fotovoltaic și/sau eolian dedicat (on-site sau off-site)
- Sistem de stocare 6–8 ore de tipul 6,9 MW / 55,2 MWh sau mai mare
- Microrețea controlată de AI, care decide în timp real:
- când se încarcă bateria din solar/eolian
- când se descarcă bateria pentru a reduce vârful de consum sau prețurile mari
- când se limitează anumite sarcini necritice din centru (workload shifting)
Rolul soluției hibride litiu–sodiu
Hithium propune și o arhitectură hibridă litiu–sodiu pentru LDES în centrele de date. Logica este:
- Litiu-fier-fosfat (LFP): pentru răspuns rapid, servicii de rețea, cicluri frecvente (minute–ore)
- Sodiu (Na-ion sau Na-metal chloride): pentru stocare mai ieftină pe termen mai lung, cu densitate energetică puțin mai mică, dar costuri reduse și resurse abundente
Un astfel de sistem combinat poate:
- gestiona micro-secundele și minutul (LFP)
- acoperi ore întregi de consum nocturn sau perioade fără vânt (Na)
Pentru un viitor campus de centre de date în jurul Bucureștiului, Clujului sau Timișoarei, o configurație de tip:
- 50–100 MW parc fotovoltaic
- 30–50 MW eolian
- 200–400 MWh baterii hibride litiu–sodiu
ar permite operarea cu un mix de energie preponderent regenerabil, stabil, fără șocuri majore în rețea.
Unde intră AI în toată povestea: dincolo de modelul ChatGPT
AI nu e doar „clientul” care consumă energie. E și creierul care poate optimiza producția și consumul.
În contextul seriei „AI în Industria Energetică din România”, combinația centre de date + baterii LDES deschide câteva aplicații cheie:
1. Predicția producției și consumului
Modele AI pot învăța din:
- istoricul producției solare/eoliene pe fiecare amplasament
- prognoze meteo de înaltă rezoluție
- tiparele de încărcare a sarcinilor AI în centru (training vs inferență, ore de vârf, batch-uri nocturne)
Rezultatul: decizii de încărcare/descărcare a bateriei mult mai precise, reducând costurile cu energia și numărul de cicluri irosite.
2. Optimizarea economică în timp real
Prin combinarea datelor de piață (preț energie, servicii de sistem) cu starea bateriilor și cu necesarul de calcul, AI poate decide:
- când merită să vândă energie în rețea
- când e mai profitabil să o folosească intern
- câtă rezervă să păstreze pentru siguranță (backup pentru IT critic)
3. Mentenanță predictivă pentru baterii și echipamente
La fel cum se face deja pentru turbine eoliene și invertoare fotovoltaice, algoritmii de mentenanță predictivă pot:
- anticipa degradarea celulelor de 1.300 Ah
- detecta dezechilibre între stringuri
- optimiza profilele de încărcare pentru a prelungi durata de viață (LFP peste 6.000–8.000 cicluri, Na chiar mai mult)
Pentru un operator de rețea sau un investitor într-un parc hibrid PV–baterii–centru de date, asta se traduce direct în OPEX mai mic și disponibilitate mai mare.
Ce înseamnă toate acestea pentru România, concret
România are trei avantaje clare în acest joc:
- Resurse foarte bune de solar și vânt, mai ales în Dobrogea, Banat și sud
- Interconectări regionale bune și perspectivă de a deveni hub energetic în regiune
- Costuri competitive cu forța de muncă și interes mare pentru IT & AI
Dacă aceste avantaje se combină inteligent cu noile tehnologii de stocare și cu AI, apar câteva scenarii realiste pentru următorii 5–10 ani:
Scenariu 1: Parcuri fotovoltaice cu stocare de 8 ore
- Parcuri de 50–200 MWp însoțite de baterii de 6–8 ore, similare cu sistemul Hithium 6,9 MW / 55,2 MWh, scalat
- Contracte PPA pe termen lung cu centre de date, parcuri industriale sau mari consumatori
- AI folosit pentru predicție și optimizare a fluxurilor de energie
Scenariu 2: Centre de date „ancoră verde”
- Un mare operator de cloud deschide un campus AI în România, dar îl condiționează de alimentare verde și stabilă
- Se construiește un hub energetic local: PV + eolian + baterii hibride litiu–sodiu
- Operatorii de rețea folosesc același hub pentru servicii de echilibrare și reziliență
Scenariu 3: Microrețele industriale cu AI
- Platforme industriale (de ex. petrochimie, automotive, logistică) își instalează propriile sisteme PV + baterii LDES
- AI gestionează fluxurile interne de energie, procesele flexibile și interacțiunea cu piața de energie
În toate aceste scenarii, combinația AI + stocare de lungă durată nu este „nice to have”, ci condiția prin care tranziția verde devine compatibilă cu creșterea economică și digitalizarea.
Ce ar trebui să facă acum actorii din energie și IT
Pentru ca astfel de proiecte să prindă viață în România, câteva mișcări sunt esențiale:
- Dezvoltatori de parcuri regenerabile: să includă din start opțiunea de stocare de 6–8 ore în business case, nu doar soluții de 1–2 ore pentru reglaj de scurtă durată.
- Operatori de centre de date și companii IT: să gândească proiectele mari de AI în tandem cu soluții de energie regenerabilă + baterii, nu ca două lumi separate.
- Furnizori de tehnologie și integratori: să aducă în piață soluții hibride (LFP + Na) și platforme de control bazate pe AI, adaptate cadrului de reglementare românesc.
- Autorități și reglementatori: să creeze un cadru clar pentru LDES, servicii de sistem oferite de baterii și contracte de tip PPA pe termen lung.
Personal, cred că primii jucători care vor combina AI, baterii de lungă durată și regenerabile în proiecte pilot bine gândite vor seta standardul pentru tot restul pieței. Iar exemplul Hithium arată că tehnologia nu mai este principalul blocaj – ci mai degrabă curajul de a schimba modelul clasic „centrală pe gaz + consumator pasiv”.
Dacă lucrați în energie, IT sau administrație și vă uitați la cum să integrați AI în strategia de tranziție verde, acum e momentul să puneți pe masă discuția despre stocare de 8 ore, soluții hibride litiu–sodiu și centre de date ca active energetice, nu doar ca locuri cu servere.
Încheiere: AI nu trebuie să fie problema, ci parte din soluție
Creșterea fulminantă a AI din 2025 aduce un risc real: să dublăm consumul de energie al infrastructurii digitale fără să schimbăm nimic în producție. Hithium și alte companii care merg spre LDES și arhitecturi hibride arată o altă cale: centrele de date pot fi construite împreună cu parcuri regenerabile, baterii inteligente și algoritmi de optimizare.
Pentru România, care își propune să accelereze tranziția verde și să devină hub regional de tehnologie, combinația „AI în industria energetică + stocare de lungă durată” nu e un trend exotic, ci un pas logic. Întrebarea nu mai este dacă vom merge în această direcție, ci cine va avea curajul să pornească primele proiecte mari.
Dacă vreți să discutați aplicat despre cum ar arăta un astfel de proiect – fie că vorbim de parc fotovoltaic, microrețea industrială sau centru de date – următorul pas e să puneți la aceeași masă energia, IT-ul și finanțarea. De-acolo, tehnologia și AI-ul își fac treaba surprinzător de bine.