AI transformă proiectele solare din România în active bancabile: mai puține defecte, mentenanță predictivă și riscuri tehnice controlate pentru bănci.
De ce AI a devenit cheia proiectelor solare bancabile
Creșterea explozivă a fotovoltaicului în Europa a venit la pachet cu o realitate mai puțin discutată: supraoferta de panouri ieftine a împins mulți furnizori să taie din costuri. Rezultatul? Mai multe defecte, mai mult downtime și bănci mult mai suspicioase când văd cuvântul „solar” într-un dosar de finanțare.
În România, unde valul de proiecte noi de parcuri fotovoltaice trece de gigawați anunțați pentru 2026‑2030, problema asta nu mai e teorie. Un singur șir de conectori montați prost sau o structură subdimensionată poate transforma un business plan frumos într-un activ „toxică” pentru bancă.
Realitatea? AI poate fi diferența dintre un proiect solar care doar arată bine în Excel și unul care rămâne bancabil 20 de ani. În seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, articolul de azi merge fix în miez: cum legăm calitatea, mentenanța predictivă și încrederea băncilor într-un singur lanț logic, susținut de date.
Ce strică de fapt randamentul: de la sticla subțire la conectorii ieftini
Cele mai multe proiecte nu „eșuează” spectaculos. Ele mor lent, prin pierderi mici și constante de energie, care nu au fost prinse la timp.
1. Sticle mai subțiri, cadre mai slabe, panouri mai fragile
Experții în asigurarea calității observa același trend și în Europa: pentru a reduce costurile, mulți producători au trecut de la:
- sticlă de 3,2 mm complet securizată
- la configurații cu sticlă de 1,8–2,0 mm, parțial securizată, pe ambele fețe
- în timp ce panourile au devenit mai mari, iar ramele mai „slabe” mecanic
Asta înseamnă:
- sensibilitate mai mare la vânt, zăpadă, diferențe de dilatare
- risc crescut de fisurare a sticlei sau microcrăpături
- combinații nefericite între modul și structura de prindere
Testele standard (IEC) lucrează cu încărcări uniforme, dar în câmp panoul vede sarcini neuniforme, dictate de vânt, zăpadă și fixare. Aici intră în scenă AI: modele numerice și rețele neuronale pot simula încărcări reale pe module concrete, în combinație cu structurile folosite în România (profile, distanță între prinderi, tip de sol etc.), înainte să fie bătut primul țăruș.
2. EBOS și conectorii: componente mici, pierderi uriașe
În proiecte mari, electronica de tip EBOS (electronic balance-of-system) și conectorii DC fac diferența dintre o centrală care funcționează 99,5% din timp și una care scoate fum… la propriu.
Exemple tipice de probleme:
- conectori de tipuri diferite împerecheați între ei (cross‑mating)
- sertizări făcute în câmp, cu scule nepotrivite
- cabluri subdimensionate sau rute complicate
- doze de conexiuni expuse la apă, praf, UV
Un singur șir de conectori montați prost poate duce la:
- puncte fierbinți
- scântei, arcuri electrice
- incendii și oprirea totală a instalației
Într-un caz real din Europa, o firmă a ajuns să plătească peste 100.000 € pe lună în plus la factura de energie, după ce un incendiu a scos din funcțiune centrala fotovoltaică și a forțat consumul exclusiv din rețea.
Același tip de risc există și în România, mai ales la proiectele C&I (hale logistice, fabrici, retail) unde presiunea pe costul per W instalat este uriașă.
De ce nu mai e suficient „EPC cu experiență”: datele contrazic mitul
Mulți dezvoltatori români pornesc de la premisa: „luăm un EPC mare, cu multe MW la activ, și suntem acoperiți”. Datele colectate internațional de companii de audit tehnic și software de mentenanță arată altceva:
- Calitatea variază între EPC-uri cu până la trei ordine de mărime. Asta înseamnă că un EPC poate avea de 1.000 de ori mai puține probleme per MW decât altul.
- Dimensiunea, vechimea sau țara EPC-ului nu garantează nimic. Un jucător mic, dar foarte disciplinat în procese, poate depăși clar un gigant grăbit.
- Aproximativ două treimi dintre EPC-urile analizate nu au atins un minim de standard de calitate.
Aici AI schimbă regulile jocului.
Cum modernizăm controlul EPC-urilor cu AI
Un cadru practic, aplicabil și în România:
-
Măsurăm calitatea, nu impresia
- colectarea sistematică de date din șantier: fotografii geolocalizate, check-list-uri digitale, rezultate de test (IV‑curves, termografii)
- algoritmi de computer vision care detectează automat defecte de montaj în poze:
- panouri umbrite
- șuruburi lipsă
- cabluri atârnate
-
Schimbăm practicile pe baza datelor
- rapoarte lunare cu topul celor mai frecvente erori pe fiecare echipă sau subcontractor
- scoring de calitate pentru fiecare EPC, folosit direct în negocierea contractelor și a bonusurilor
-
Monitorizăm continuu, de preferat cu auditori independenți + AI
- când EPC-ul știe că AI „vede” tot, motivația să respecte standardele crește clar
- analiza an de an poate duce la scăderea defectelor per MW cu 50–60%, lucru deja observat în proiecte urmărite pe 3 ani
În momentul în care agregi aceste date și le pui pe masă în fața băncii, discuția se schimbă. Nu mai e „credem că EPC-ul e bun”, ci „iată datele pe 300 MW, iată scăderea de probleme, iată timpii de remediere”.
AI ca „medicină preventivă” pentru parcurile fotovoltaice
Mentenanța clasică în solar a fost până acum reactivă: apare alarma, vine echipa, caută problema. Între timp, producția e pierdută, PPA-ul nu e respectat, iar banca nu e deloc fericită.
AI mută jocul în alt registru: de la reactiv la predictiv.
Ce înseamnă mentenanță predictivă cu AI
Un sistem de tip O&M software cu AI analizează în timp real curenții și tensiunile din instalație și învață „semnătura” normală a fiecărui string, invertor, traseu de cablu. Pe baza asta poate:
- detecta abateri fine înainte ca SCADA-ul clasic să le vadă
- anticipa fault-uri de împământare, degradări de izolație, probleme de conectori
- estima pierderile de energie dacă nu intervii într-un anumit interval
- prioritiza intervențiile O&M în funcție de impactul financiar, nu doar de severitatea tehnică
Practic, AI funcționează ca medicina preventivă:
„Nu așteptăm infarctul (incendiul sau falimentul proiectului), ci tratăm colesterolul crescut (curenți anormali, temperaturi locale, deriva de performanță).”
De ce iubesc băncile mentenanța predictivă
Din punct de vedere de finanțare, AI bifează câteva puncte critice:
- reduce riscul tehnic: mai puține „surprize” majore în anii 5–15 ai proiectului
- face veniturile mai previzibile: abaterile de la P50 / P90 pot fi argumentate și corectate mai repede
- creează istoric de încredere: un portofoliu de parcuri cu ani întregi de monitorizare AI devine un activ ușor de refinanțat
Pentru România, unde mulți investitori se gândesc la refinanțare după stabilizarea producției, AI în O&M poate însemna diferența dintre un yield perceput ca volatil și unul considerat „de încredere” de către fonduri și bănci internaționale.
Cum arată un proiect solar bancabil, „by the book” AI, în România
Dacă ar fi să rezum într-un scenariu clar ce așteaptă astăzi o bancă sau un fond serios când finanțează un parc fotovoltaic în România, lista ar arăta cam așa:
1. Faza de proiectare și achiziție
- Simulări mecanice și electrice asistate de AI pentru:
- dimensionarea structurii pe baza datelor meteo locale
- selecția tipului de modul (dimensiune, sticlă, rame)
- analiza de compatibilitate între module, sisteme de prindere și încărcări reale
- Scoring AI al echipamentelor pe baza datelor de teren:
- rate de defectare pe mărci de invertoare, conectori, EBOS
- istoricul incidentelor (hotspots, incendii, probleme de cablare)
2. Faza de construcție
- aplicații mobile pentru echipele EPC cu:
- check-list digital
- fotografii obligatorii pentru anumite etape (fixări, conexiuni, trasee de cabluri)
- AI de tip computer vision care rulează peste fotografii și semnalează:
- lipsă cleme
- cabluri nefixate
- umbre permanente
- audit tehnic periodic cu raport automatizat orientat pe risc financiar (“primele 10 probleme care îți mănâncă kWh în următoarele 12 luni”).
3. Faza de operare (O&M)
- integrarea datelor SCADA, meteo, facturare într-o singură platformă AI
- modele care învață performanța normală a fiecărui string
- alerte de tip:
- „Acest string va cădea sub pragul acceptabil în 3 luni dacă nu schimbi conectorii”
- „Invertorul X arată profil de degradare accelerată, programează revizia în următoarele 2 săptămâni”
Un proiect care poate arăta asta într-un data room – nu doar „certificat de garanție” și „raport de punere în funcțiune” – devine, din start, mai atractiv pentru finanțatori.
Cum pot folosi dezvoltatorii români AI ca argument de bancabilitate
Dacă lucrezi la un proiect fotovoltaic în România acum, mai ales peste 5 MW, ai câteva mișcări strategice simple care te pot pune în altă ligă în fața băncilor:
- Include de la început în buget un pachet de mentenanță predictivă AI (nu ca „nice to have”, ci ca linie esențială de protecție a investiției).
- Cere EPC-ului să accepte monitorizare AI și audit tehnic extern, cu indicatori clari de calitate. Nu te baza doar pe referințe.
- Documentează totul: poze, loguri de test, rapoarte AI, intervenții O&M. Asta va conta enorm dacă vei face refinanțare sau vrei să vinzi proiectul.
- Traducere pentru bancă: nu spune doar „folosim AI”, ci pune în cifre:
- reducere estimată de downtime
- reducere a defectelor majore
- impact pe DSCR și pe cash‑flow
Am văzut proiecte unde simpla trecere de la mentenanță reactivă la un sistem predictiv a redus problemele per MW cu peste 50% în 2–3 ani. Asta nu e doar „tech cool”, e matematică financiară care convinge comitetele de risc.
România are nevoie de GW, dar banca vrea kWh siguri
Tranziția verde la noi nu se joacă în conferințe, ci în contracte de finanțare și în producția reală livrată în rețea. România are obiective ambițioase, dar pentru ca aceste GW instalați să conteze, ei trebuie să producă ani la rând, nu doar în primii doi ani cât ține garanția EPC-ului.
AI nu înlocuiește proiectarea bună, echipamentele solide sau echipele serioase de montaj. Ce face, însă, este să dea vizibilitate și predictibilitate pe întreg ciclul de viață al proiectului, exact ce vrea să vadă o bancă sau un fond de investiții.
Dacă ne dorim ca „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” să fie mai mult decât un slogan, fotovoltaicul e probabil locul cel mai logic de început: date multe, proiecte noi, presiune pe cost și apetit crescut de finanțare.
Întrebarea bună pentru orice dezvoltator sau investitor român, în 15.12.2025, nu mai este „pun sau nu AI în proiect?”, ci „cât cash‑flow îmi costă să NU îl pun?”.