Agrivoltaicele interspace single-axis au cel mai mic impact de mediu în Europa. Vezi de ce sunt o opțiune excelentă pentru România și cum le poate optimiza AI.
Agrivoltaicele care schimbă regulile jocului în Europa
În Europa, un tip foarte specific de parc agrivoltaic a ieșit în față: sistemele interspace single-axis au cel mai mic impact asupra mediului dintre toate configurațiile analizate. Vorbim de instalații de 1 MW, simulate pe 30 de ani, în patru țări diferite, cu rezultate clare pe zece categorii de impact de mediu.
Pentru România, aflată în plină tranziție verde și cu presiune uriașă pe utilizarea terenurilor agricole, asta contează direct. Agrivoltaicele pot produce energie solară, pot proteja culturile și pot aduce venituri suplimentare fermierilor, iar cu ajutorul AI putem alege configurațiile optime, reduce impactul de mediu și crește profitabilitatea proiectelor.
În acest articol, pun cap la cap rezultatele studiului european și contextul românesc, cu un focus clar: cum combinăm agrivoltaicele, proiectarea inteligentă și AI pentru o tranziție energetică sustenabilă și profitabilă.
Ce au analizat cercetătorii și de ce contează pentru România
Studiul analizează, printr-o evaluare de ciclu de viață (LCA), patru tipuri de sisteme agrivoltaice bifaciale și le compară cu un parc fotovoltaic clasic la sol.
Cele patru configurații agrivoltaice studiate
Cercetătorii din Italia și Suedia au modelat, pe 30 de ani, următoarele configurații APV (agrivoltaice):
- Fixed vertical – panouri bifaciale montate vertical, orientate est–vest
- Interspace single-axis – trackere pe un ax, între rândurile de culturi
- Overhead single-axis – trackere pe un ax, ridicate deasupra culturilor
- Overhead dual-axis – trackere pe două axe, tot deasupra culturilor
Toate au fost comparate cu un parc fotovoltaic clasic la sol (CGMPV), cu panouri la un unghi fix, optimizat pentru fiecare locație.
Sistemele au fost simulate în:
- Suedia
- Germania
- Nordul Italiei
- Sudul Italiei
Au fost luate în calcul șapte tipuri de culturi: cereale C3, fructe, fructe de pădure, porumb, leguminoase pentru boabe, rădăcinoase și furaje.
De ce e relevant LCA pentru proiecte românești
Evaluarea de ciclu de viață (LCA) răspunde la întrebarea care contează în 2025: „Cât de verde este, de fapt, un proiect verde?”
Studiul a analizat 10 categorii de impact, inclusiv:
- schimbări climatice (emisii GES)
- formare de ozon fotochimic
- acidifiere
- eutrofizare
- consum de resurse minerale și combustibili fosili
Pentru dezvoltatorii și investitorii din România, asta înseamnă:
- criterii clare pentru taxonomy UE și finanțări verzi
- argumente solide în avize de mediu și consultări publice
- posibilitatea de a optimiza designul încă din faza de prefezabilitate, inclusiv prin AI
De ce interspace single-axis iese câștigător la impact de mediu
Sistemele agrivoltaice de tip interspace single-axis au avut cel mai mic impact asupra mediului în Europa, pe întreg ciclul de viață.
Câteva cifre cheie comparativ cu celelalte agrivoltaice:
- emisii de gaze cu efect de seră: cele mai scăzute din toate configurațiile APV
- 57% mai puține particule (particulate matter)
- 48% mai puțină acidifiere
- 27% mai puțină eutrofizare
Ce le face atât de eficiente?
-
Echilibru între structură și producție
- Structurile interspace sunt mai aproape de sol decât sistemele overhead dual-axis.
- Necesită mult mai puțin oțel, deci impact material redus.
-
Trackere pe un singur ax, cu rotație limitată (≈45°)
- Urmăresc soarele suficient de bine pentru a produce multă energie per kWh de material folosit.
- Nu plătești „taxa de oțel” și complexitate pe care o cer dual-axis.
-
Integrare bună cu agricultura
- Rândurile de panouri și spațiile dintre ele se pot optimiza pentru culturi specifice.
- Permite adaptarea la mașini agricole, irigații și acces, ceea ce reduce lucrările suplimentare pe teren.
Realitatea este simplă: interspace single-axis oferă cel mai bun raport „energie produsă / kilogram de material” dintre agrivoltaicele analizate. Mai multă energie, mai puține resurse – exact ce caută investitorii și reglementatorii.
Când agrivoltaicele nu sunt automat „mai bune ca rețeaua”
Toate sistemele agrivoltaice au avut impact de mediu de 8–111 ori mai mic decât mixurile naționale de electricitate în 9 din 10 categorii de impact. Asta e o veste excelentă pentru orice țară care vrea decarbonizare rapidă.
Dar studiul vine și cu un avertisment util:
Agrivoltaicele nu bat grila națională în absolut orice context și categorie de impact.
Exemplul Suediei: când structura prea grea strică scorul
În Suedia, unde mixul energetic este deja foarte decarbonizat, sistemul overhead dual-axis a avut un impact ușor mai mare la categoria formare de ozon fotochimic decât rețeaua.
De ce?
- iradiere solară mai redusă la latitudini nordice
- producție de energie pe kWh mai mică per tonă de material instalat
- structură dual-axis extrem de intensivă în oțel
Asta duce la un impact normalizat per kWh mai ridicat în anumite categorii, chiar dacă per total rămâne o tehnologie curată.
Lecția pentru România
România are încă un mix energetic cu o componentă importantă de combustibili fosili, deci fotovoltaicul, inclusiv agrivoltaicul, este clar mai curat decât rețeaua pe aproape toate categoriile de impact.
Totuși:
- nu orice design este la fel de bun
- sistemele overhead dual-axis sunt greu de justificat din punct de vedere al sustenabilității și costurilor
- autoritățile și finanțatorii vor începe să ceară proiecte cu optimizare de materiale (oțel, beton, aluminiu)
Aici intră în scenă AI în industria energetică: exact astfel de compromisuri între producție, materiale și impact de mediu pot fi optimizate algoritmic, în faza de proiectare.
Cum ajută AI la proiectarea agrivoltaicelor cu impact minim
AI nu este doar pentru trading de energie sau prognoză de consum. Pentru agrivoltaice, AI poate decide efectiv „câștigătorii” înainte să batem primul țăruș în teren.
1. Optimizarea layout-ului agrivoltaic
Modele AI pot genera și evalua mii de configurații în câteva ore:
- distanță între rânduri de panouri
- înălțimea structurilor și lățimea interspațiilor
- unghiul de rotație al trackerelor single-axis
- traseele utilajelor agricole
Scopul:
maximizarea energiei produse și a producției agricole, cu minim de oțel, beton și suprafață ocupată.
Pentru un proiect interspace single-axis în România, AI poate:
- simula radiația solară pe 30 de ani, folosind date climatice locale
- calcula umbrele oră cu oră, pe parcursul anului, pentru culturile vizate
- ajusta automat parametrii trackerelor pentru a reduce impactul de mediu per kWh
2. LCA asistat de AI încă din faza de concept
În loc să faci o LCA completă abia la final de proiect, poți integra un modul AI de LCA predictiv chiar în tool-ul de proiectare:
- alegi tipul de structură (interspace, overhead etc.)
- alegi materiale (oțel, aluminiu, fundații vibrate vs. turnate)
- introduci mixul energetic românesc actual și scenarii de decarbonizare
AI îți dă imediat:
- emisii CO₂-eq per kWh
- consum de resurse minerale per MW instalat
- comparație cu mixul național și cu alte configurații APV
Asta permite ca interspace single-axis să devină nu doar „favoritul” teoretic, ci și opțiunea standard în specificațiile tehnice, acolo unde terenul și culturile permit.
3. Integrare cu rețeaua și flexibilitate
Agrivoltaicele sunt adesea conectate în zone rurale cu rețele slabe. AI ajută în trei moduri:
- prognoză de producție foarte precisă, combinând meteo, sezonalitate și parametri ai culturilor (de ex., albedo variabil în funcție de stadiul culturii)
- optimizarea stocării (baterii) acolo unde e necesar, pentru a reduce vârfurile de injecție în rețea
- planificarea racordărilor astfel încât să nu blochezi capacitate inutil
În contextul seriei „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde”, agrivoltaicele sunt un caz de școală: un domeniu unde AI, hardware-ul și politica publică trebuie să lucreze împreună.
Șansa României: agrivoltaice interspace single-axis în câmp deschis
România are:
- suprafețe agricole mari, în special în Câmpia Română, Câmpia de Vest și Moldova
- presiune crescândă pentru protejarea terenurilor agricole fertile
- obiective ambițioase de instalare PV până în 2030
Agrivoltaicele interspace single-axis sunt probabil cea mai logică direcție pentru proiecte mari în câmp deschis:
- structură relativ joasă, cu consum redus de oțel
- spații între rânduri configurabile pentru utilaje și culturi
- producție bună de energie, cu trackere pe un singur ax
- impact de mediu mai mic pe kWh decât alte configurații APV
Ce pot face azi dezvoltatorii și fermierii
- Evaluați explicit opțiunea interspace single-axis în studiile de fezabilitate, nu doar clasicele parcuri la sol sau overhead.
- Cereți simulări care includ LCA – nu doar LCOE și IRR. Investitorii serioși încep să ceară asta.
- Implicați specialiști în AI în faza de proiectare:
- optimizare layout
- simulare producție agricolă vs. energie
- scenarii de conectare la rețea și stocare
- Colaborați cu universități și institute pentru proiecte pilot agrivoltaice, inclusiv în zone cu culturi reprezentative românești (grâu, porumb, floarea-soarelui, leguminoase).
Unde merge mai departe seria „AI în Industria Energetică din România”
Agrivoltaicele interspace single-axis nu sunt doar un experiment academic. Studiul european arată clar: dacă vrei agrivoltaice sustenabile, începi cu această configurație și o optimizezi local.
Pentru România, următorul pas logic este să legăm:
- AI pentru proiectare și optimizare energetică,
- modele agricole adaptate la climatul local,
- cerințe de mediu și criterii ESG impuse de finanțatori.
Seria „AI în Industria Energetică din România: Tranziția Verde” va reveni la agrivoltaice cu exemple concrete de:
- modele AI care calculează automat rotația optimă a trackerelor în funcție de cultură
- integrarea datelor din senzori din câmp în platforme de management energetic
- scenarii de business pentru fermieri și dezvoltatori care vor să intre în agrivoltaic în 2026–2030
Dacă România vrea să producă mai multă energie verde fără să sacrifice hectarele bune de grâu sau porumb, agrivoltaicele interspace single-axis, proiectate cu ajutorul AI, sunt una dintre cele mai solide soluții disponibile azi.