Simulare EN VIII Matematică 2026 și rolul AI în învățarea personalizată

AI în Educația din România: Învățare PersonalizatăBy 3L3C

Simularea EN VIII Matematică 2026 din Mehedinți arată standardul examenului. Află cum poate transforma AI aceste subiecte în învățare personalizată reală.

Evaluare Națională 2026simulare matematică EN VIIIAI în educațieînvățare personalizatăplatforme adaptiveMehedințibarem de corectare
Share:

Featured image for Simulare EN VIII Matematică 2026 și rolul AI în învățarea personalizată

Simularea la matematică pentru Evaluarea Națională 2026 din Mehedinți a adunat într-un singur test tot ce se cere azi de la un elev de clasa a VIII-a: calcule rapide, fracții, radicali, geometrie plană și în spațiu, probleme cu bursă, trapéz, tetraedru regulat. Practic, un „scan complet” al nivelului real de pregătire.

Problema? Toți elevii primesc același test, în același timp, iar profesorii corectează după același barem. Uniform, corect, dar deloc personalizat. În seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, simularea din Mehedinți e exemplul perfect de punct de plecare: standardizarea subiectelor + barem clar de corectare sunt exact ce au nevoie platformele de învățare cu AI pentru a transforma testarea într-un proces adaptiv, pe măsura fiecărui elev.

În rândurile de mai jos găsești:

  • cum arată concret structura acestei simulări la matematică EN VIII 2026;
  • ce competențe verifică fiecare subiect și unde apar, de obicei, blocajele elevilor;
  • cum poate fi folosit același tip de test în platforme cu inteligență artificială pentru feedback imediat și învățare personalizată;
  • idei practice pentru elevi, părinți și profesori care vor să folosească simulările ca instrumente inteligente, nu doar ca „examene de probă”.

1. Cum e construită simularea de matematică EN VIII 2026 din Mehedinți

Simularea județeană din decembrie 2025 (varianta 8, Mehedinți) respectă structura clasică a Evaluării Naționale la matematică:

  • timp de lucru: 2 ore;
  • toate subiectele sunt obligatorii;
  • 10 puncte din oficiu;
  • trei subiecte mari, fiecare cu câte 30 de puncte:
    • Subiectul I – itemi obiectivi (alegere multiplă, adevărat/fals);
    • Subiectul II – tot alegere multiplă, dar pe conținut de geometrie;
    • Subiectul III – probleme cu rezolvare completă, algebră + geometrie.

Structura e standard, iar asta e o veste bună din perspectiva învățării personalizate: standardul clar e baza pe care AI poate construi exerciții adaptate și feedback diferențiat.


2. Ce verifică Subiectul I și cum poate interveni AI

Subiectul I conține 6 exerciții de tip grilă (câte 5 puncte), cu accent pe aritmetică, fracții, procente și proporționalitate:

  • calcul numeric: 25 - 25 : 25;
  • raport între prețuri (8 lei caiet, 5 lei pix);
  • problemă cu procent: 15% din x = 6;
  • compararea unor numere de forma , 2⁵, √5, 17;
  • media aritmetică pentru numere cu radicali (de tip 6 ± 4√2);
  • verificarea proporționalității preț–cantitate (2 kg cartofi – 7 lei ⇒ 10 kg? 30 lei?).

Aceste exerciții sunt perfecte pentru antrenament adaptiv:

  • AI poate genera variante nelimitate de exerciții de același tip (cu alți coeficienți, alte prețuri, alte procente), dar păstrând nivelul de dificultate;
  • platforma poate detecta rapid tiparele de greșeli:
    • elevul greșește constant prioritățile operațiilor?
    • încurcă raportul (prețul caietului / prețul pixului) cu diferența?
    • calculează greșit 15% dintr-un număr?
  • în loc de „Ai 3/6 la Subiectul I”, un sistem cu AI poate spune:
    • „La procente ai 80% corect, la rapoarte doar 20%.
    • Îți recomand încă 5 exerciții similare cu întrebarea 2.”

De ce contează asta?

Profesorul nu are timp să genereze și să corecteze manual 30 de variante de exerciții pentru fiecare elev. Un motor AI poate face asta în câteva secunde, păstrând structura oficială a subiectelor de simulare, dar adaptând dificultatea și ritmul la fiecare copil.


3. Subiectul II – Geometrie standard, feedback inteligent

Subiectul II rămâne în zona de grile, dar mută accentul pe geometrie:

  • segmente cu mijloc, relații de tip divizări succesive (punctul C mijlocul lui AB, D mijlocul lui AC, E mijlocul lui AD ș.a.m.d. – află DB dacă ED = 2 cm);
  • unghiuri cu bisectoare: se știe măsura unui unghi mic, se cere unghiul mare AOB;
  • triunghi dreptunghic cu punctul mijlociu pe ipotenuză și relații între catetă și jumătate din ipotenuză (AC = CD, D mijlocul lui BC);
  • linie mijlocie în trapez ((AB + CD) / 2);
  • pătrat înscris într-un cerc – se cere lungimea cercului (perimetrul);
  • cub cu muchia 3 cm – se cere suma muchiilor.

Acesta este tipul de conținut la care elevii ori „înțeleg filmul”, ori se blochează complet. Iar aici AI poate face o diferență clară:

Cum poate ajuta AI la geometrie

  1. Vizualizare dinamică
    Un sistem inteligent nu se limitează la o figură statică:

    • arată animații: „Mutăm punctul D, vezi cum se schimbă lungimea DB?”;
    • pune întrebări intermediare: „Cât este AC dacă ED = 2 cm și E e mijlocul lui AD?”
  2. Hinturi pas-cu-pas
    Elevul greșește răspunsul la linia mijlocie a trapezului ABCD cu AB = 10 cm și CD = 6 cm?
    În loc de doar „Fals”, un modul AI poate spune:

    • „Formula liniei mijlocii este (baza mică + baza mare) / 2.
      Încearcă să o folosești cu 10 și 6.”
  3. Diagnoză de concepte, nu doar de punctaj
    Pe baza răspunsurilor, sistemul poate marca:

    • „Conceptul mijlocul unui segment – stăpânit parțial.”
    • „Formula pentru cercul circumscris pătratului – nesigură, recomand recapitulare.”

Asta înseamnă învățare personalizată reală: nu doar note, ci o hartă clară a conceptelor învățate și a lacunelor.


4. Subiectul III – Probleme de analiză, context ideal pentru învățare adaptivă

Subiectul III trece la rezolvări complete și combină algebră, aritmetică, geometrie plană și în spațiu.

Principalele tipuri de probleme din varianta Mehedinți:

  1. Problemă cu bursă
    „Bursa lunară a unui elev este mai mică decât 450 lei cu jumătate din valoarea ei.”
    Elevul trebuie să:
    • verifice dacă 320 lei poate fi o astfel de bursă;
    • determine valoarea exactă a bursei.

Aici apar:

  • formularea ecuației de tip x = 450 - x/2;
  • calcul corect cu fracții.
  1. Exercițiu numeric cu radicali și puteri
    Numere de forma a = (18/50 - 10/18) · 30, b = 20² − 16² · 1/4³ și cerințe de tip:

    • arată că a = 4√2;
    • arată că a² + b³ este număr prim.

    Avem nevoie de:

    • reducere la același numitor;
    • formule de calcul prescurtat (A² - B²);
    • recunoașterea unui număr prim.
  2. Expresie algebrică cu parametru:
    E(x) = (x - 2)(x + 1) - (x - 3)(x + 4);

    • se cere reducerea la forma E(x) = -2x + 10;
    • apoi suma S = E(1) + E(2) + ... + E(10).
  3. Geometrie plană – dreptunghi cu diagonale și mijloace:
    Dreptunghi ABCD cu BC = 10 cm, AC = 10√3 cm;

    • se calculează perimetrul;
    • se demonstrează că segmentele AM, MN, NC sunt egale (M și N sunt puncte de intersecție cu segmente ce unesc mijloace de laturi).
  4. Trapez isoscel cu diagonale și patrulater MNPQ
    ABCD trapez isoscel, AB ∥ CD, AC ⟂ BD, AB = 20 cm, CD = 10 cm;

    • se arată că diagonala are lungimea 15√2 cm;
    • se cere aria patrulaterului MNPQ, format din mijloacele laturilor.
  5. Tetraedru regulat
    Tetraedru regulat ABCD cu muchia 12√6 cm; M și N mijloace pe AB, respectiv CD;

    • se arată că MN = 12√3;
    • se arată că unghiul dintre BC și MN este de 45°.

Aceste probleme sunt bogate în pași intermediari, formule, justificări. Exact zona unde AI poate funcționa ca un profesor particular permanent.

Cum poate lucra AI pe astfel de probleme

  1. Analiza pas-cu-pas a rezolvării elevului
    Elevul scrie singur rezolvarea pentru problema cu bursa.
    Un sistem de corectare automată, calibrat pe baremul oficial, poate marca:

    • „Ecuația este scrisă corect.”;
    • „Greșeală de calcul la 450 - x/2.”;
    • „Rezultatul final nu respectă enunțul (bursa trebuie să fie mai mică de 450).”
  2. Feedback de tip: concept vs. calcul
    Profesorul vede doar nota. AI poate diferenția:

    • „Modelarea problemei este corectă, lacunele sunt la calcule cu fracții.”;
    • „Formulele de geometrie sunt știute, dar desenul nu e folosit corect.”
  3. Generare de versiuni similare, dar personalizate
    Dacă un elev se blochează constant la tetraedrul regulat, platforma poate genera:

    • aceeași structură de problemă, dar cu numere mai simple (muchia 6√2, apoi 8√2…);
    • aceeași idee de demonstrație, dar cu segmente mai intuitive.
  4. Aliniere la barem, dar cu explicații în limbaj natural
    Baremul oficial e clar, dar sec.
    AI poate transforma baremul într-o explicație accesibilă:

    „Ai pierdut 2 puncte pentru că nu ai demonstrat că M și N sunt mijloacele laturilor.
    E suficient să arăți că segmentele care le conțin sunt egale și paralele cu baza.”

Asta schimbă complet rolul simulărilor: dintr-un stres punctual într-un instrument continuu de antrenament inteligent.


5. Cum pot folosi elevii, părinții și profesorii simularea + AI

Pentru elevi

  • Încarcă rezolvările într-o platformă cu evaluare automată (există deja proiecte pilot în România, bazate pe structura EN VIII);
  • nu te opri la punctaj: urmărește ce tip de greșeli faci (proporții, arii, radicali, diagrame);
  • repetă exact subiectele la care AI îți indică puncte slabe – nu toată simularea, ci țintit.

Pentru părinți

  • Uită-te mai puțin la nota finală și mai mult la profilul de învățare al copilului: unde are lacune, cum evoluează în timp;
  • caută platforme de învățare adaptivă care folosesc subiecte tip EN VIII 2026 (inclusiv cele de la simulări județene) ca să ai siguranța că ceea ce exersează copilul e relevant.

Pentru profesori

  • Folosește simularea Mehedinți ca bază de date de exerciții: încarcă subiectele într-o platformă cu AI și vezi rapoarte pe clasă;
  • urmărește nu doar mediile, ci și:
    • câți elevi greșesc la probleme cu procent;
    • câți la geometrie în spațiu;
    • câți la expresii algebrice;
  • personalizează apoi fișele de lucru: o grupă pentru „procente”, alta pentru „geometrie cu mijloace de laturi”, ș.a.m.d.

Realitatea e simplă: AI nu înlocuiește simularea și nici profesorul. În schimb, transformă simularea într-un sistem de alertă timpurie: semnalează unde se pierde punctajul și propune antrenament concentrat exact acolo.


6. De la simularea Mehedinți la o strategie de învățare personalizată

Simularea județeană la matematică pentru Evaluarea Națională 2026 din Mehedinți arată foarte clar două lucruri:

  1. Standardul este clar.
    Subiectele sunt bine structurate, baremul de corectare e obiectiv. Elevii știu la ce să se aștepte.

  2. Personalizarea lipsește.
    Toată lumea primește același test, același timp, același barem. Diferența o face doar ce se întâmplă după simulare.

Iar aici intervine direcția seriei „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”:

  • subiectele de la simulări județene și Evaluarea Națională pot alimenta platforme adaptive care:
    • analizează automat răspunsurile elevilor;
    • generează trasee de exersare personalizate;
    • oferă feedback clar, pe concepte, nu doar pe note;
  • profesorii pot trece de la corectat teancuri de lucrări la:
    • analizat rapoarte;
    • discutat strategii de învățare cu elevii;
    • lucrat aplicat pe punctele slabe ale clasei.

Dacă ești elev de clasa a VIII-a, părinte sau profesor, nu privi simularea din Mehedinți doar ca pe o „repetiție generală” pentru Evaluarea Națională 2026. Gândește-te la ea ca la un set de date.
Cu ajutorul AI, aceste date pot deveni hartă de învățare personalizată: unde ești acum, unde vrei să ajungi și ce tip de exerciții îți aduc cel mai rapid progres.


Vrei să continui seria?

În articolele următoare din seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” vom detalia tipuri de platforme adaptive care lucrează deja cu structuri de teste similare Evaluării Naționale și cum pot fi implementate concret într-un gimnaziu românesc, cu resurse realiste.