Simulare EN 2026 la Matematică și rolul AI în pregătire

Cum arată o simulare reală la Matematică pentru EN 2026 – și unde poate interveni AI

În Mehedinți, elevii de clasa a VIII‑a au dat în decembrie 2025 o simulare județeană la Matematică pentru Evaluarea Națională 2026. Subiectele arată exact tensiunea reală dintr‑un examen: calcule cu procente, rapoarte de preț, radicali, geometrie în spațiu, demonstrații, probleme de bursă, trapeze și tetraedre regulate.

Acest test județean, Varianta 8, e un exemplu foarte bun de „șablon clasic” de evaluare: trei subiecte, grilă + probleme rezolvate, 2 ore de lucru, barem fix. Funcționează, dar nu spune toată povestea despre elevi. Un copil care ia 6 poate să aibă, de fapt, goluri foarte clare pe algebră și să fie excelent la geometrie – dar nota nu arată asta.

Aici intră în scenă AI în educație și învățarea personalizată. Folosind exact structura acestui test de Mehedinți, putem vedea ce se poate îmbunătăți cu ajutorul platformelor adaptive și al analizei automate.

În articolul de față:

• trec pe scurt prin structura subiectelor la Simularea EN 2026 – Matematică, Mehedinți
• arăt ce competențe evaluează fiecare parte
• apoi merg direct la subiect: cum ar putea AI să transforme o astfel de simulare într‑un instrument de învățare personalizată, nu doar într‑o notă pe foaie.

---

1. Ce testează, de fapt, simularea județeană la Matematică EN 2026

Simularea din Mehedinți este foarte apropiată de modelul oficial de Evaluare Națională la Matematică:

• Trei subiecte a câte 30 de puncte
• 10 puncte din oficiu
• Timp de lucru: 2 ore
• Itemi obiectivi (grilă) + probleme cu rezolvare și demonstrație

SUBIECTUL I – calcule de bază și înțelegere numerică

Primul subiect conține 6 exerciții de tip grilă, câte 5 puncte. Se testează:

• operații cu numere reale: de exemplu, 25 - 25 : 25 – clasic pentru ordinea operațiilor
• raporturi și proporții: prețul unui caiet (8 lei) și al unui pix (5 lei), raportul 8/5
• procente: „15% din numărul x este 6, aflați x” – exact tipul de exercițiu care apare des și la PISA
• compararea radicalilor și a numerelor iraționale
• media aritmetică (a=6+4√2, b=6−4√2) – verifică și calcul, și gândire logică
• raționament proporțional: „Dacă 2 kg de cartofi costă 7 lei, 10 kg costă 30 lei?” – test de logică matematică, nu doar de calcule

Acest subiect verifică dacă elevul stă bine pe mecanică: calcule, reguli, comparări.

SUBIECTUL II – geometrie plană și în spațiu, tot pe grilă

Al doilea subiect tot cu 6 itemi grilă merge pe figură și intuiție geometrică:

• mijlocul segmentului, bisectoare de unghiuri, divizarea unui segment în părți egale (problema cu punctele C, D, E pe segmentul AB)
• unghiuri formate de bisectoare – exemplu: dacă COD = 14°, cât e AOB?
• triunghi dreptunghic cu puncte mijlocii, relații între catete și ipotenuză
• trapez cu linie mijlocie (AB = 10 cm, CD = 6 cm)
• pătrat înscris într‑un cerc – aflarea lungimii cercului (perimetrului) pe baza laturii pătratului
• cub cu muchie 3 cm – suma muchiilor cubului

Aici se vede clar accentul pe geometrie de clasa a VII‑a și a VIII‑a: formule, proprietăți, figuri simple dar combinate inteligent.

SUBIECTUL III – probleme de algebră, geometrie și spațiu, cu rezolvare completă

Al treilea subiect e „greul” testului. Aici elevul trebuie să scrie rezolvări complete, cu justificări:

1. Problemă de bursă: „Bursa lunară a unui elev este mai mică decât 450 lei cu jumătate din valoarea ei.”

   • a) Poate fi 320 lei? Justifică.
   • b) Află valoarea exactă a bursei (ecuație de tip x = 450 − x/2).

2. Numere și operații: a și b definite prin fracții, radicali și puteri; se cere:

   • a) arată că a = 4√2
   • b) demonstrează că a² + b³ este număr prim

3. Expresii algebrice: E(x) = (x−2)(x+1) − (x−3)(x+4);

   • a) se simplifică la E(x) = −2x + 10
   • b) se calculează suma S = E(1) + E(2) + … + E(10) – tip de exercițiu ideal pentru a lucra cu șiruri și formule de sumă

4. Dreptunghi cu puncte mijlocii (ABCD, BC = 10 cm, AC = 10√3 cm):

   • a) perimetrul dreptunghiului
   • b) demonstrarea unei împărțiri în trei segmente egale pe diagonală: AM ≡ MN ≡ NC

5. Trapez isoscel (ABCD, AB ∥ CD, AB = 20 cm, DC = 10 cm, AC ⟂ BD):

   • a) lungimea diagonalei: 15√2
   • b) aria patrulaterului format de mijloacele laturilor (MNPQ)

6. Tetraedru regulat (ABCD, muchie 12√6 cm, M și N mijloacele AB și CD):

   • a) MN = 12√3
   • b) unghiul dintre BC și MN este de 45°

Acest ultim subiect cerne diferența între „învățat mecanic” și înțelegere profundă a matematicii de gimnaziu.

---

2. De ce tipul acesta de simulare lasă elevii cu multe necunoscute

Simularea județeană e utilă, dar are limite clare:

1. O singură notă, zero detaliu real
   Elevul primește, de exemplu, 7,40. Profesorul vede din lucrare mai multe nuanțe, dar la nivel de sistem totul se reduce la o medie pe școală sau pe județ.

2. Feedback lent și, de multe ori, prea general
   Corectarea durează, apoi se discută câteva subiecte la clasă. Mulți elevi pleacă acasă cu un „Ai grijă la calcule” sau „Repetă geometria”, nimic concret de tipul:

   • greșești constant la procente
   • nu stăpânești proprietățile trapezului
   • în spațiu (tetraedru, cub) ești pierdut.

3. Toți dau aceeași variantă, cu același timp
   Un copil excelent la algebră, dar slab la geometrie, va trece prin aceleași 6 probleme de geometrie ca ceilalți, deși poate avea nevoie de de patru ori mai multe exerciții țintite exact pe partea aceea.

4. Anxietate ridicată, oportunitate mică de învățare
   Simulările sunt trăite ca „mini-examene”. Foarte rar sunt privite ca un teren de antrenament cu feedback adaptat.

Adevărul e simplu: Evaluarea Națională nu o să dispară, dar modul în care ne pregătim pentru ea poate arăta complet diferit dacă aducem AI și platforme adaptive de învățare în ecuație.

---

3. Cum poate AI să transforme simulările EN în învățare personalizată

AI nu schimbă subiectele de la Minister, dar poate schimba tot ce se întâmplă înainte și după test.

3.1. Corectare automată și analiză fină a greșelilor

La un test ca varianta Mehedinți:

• itemii de tip grilă pot fi corectați instantaneu de un sistem AI
• exercițiile cu răspuns numeric pot fi verificate automat
• la problemele cu rezolvare, AI poate recunoaște pașii, formulele și logica, chiar dacă elevul nu scrie „ca la carte”.

Rezultatul nu e doar o notă, ci un profil detaliat de competențe:

• „La SUB I, ex. 3 (procente) – 2 încercări greșite; nu controlezi încă regula de 3 simplă”
• „La SUB II, ex. 4 (linia mijlocie în trapez) – confundată cu media aritmetică a bazelor; ai nevoie de recapitulare pe proprietăți de trapez”
• „La SUB III, ex. 3 – ai reușit să simplifici expresia, dar ai greșit suma finală; ai probleme la calculul sumelor de șiruri aritmetice”

Pentru profesor, acest nivel de detaliu e aur curat. Pentru elev, e oglinda concretă de care are nevoie.

3.2. Generare de exerciții adaptate pentru fiecare elev

După o simulare ca aceasta, o platformă de învățare adaptivă bazată pe AI poate construi, în câteva secunde, un set personalizat de exerciții:

• dacă elevul a greșit problema cu bursa, primește alte 5–10 probleme de același tip: ecuații liniare formulate în context real (salarii, reduceri, taxe)
• dacă a avut dificultăți la trapeze, platforma generează treptat:
  • întâi exerciții simple cu linii mijlocii
  • apoi probleme cu perimetru și arie
  • la final, probleme mixte (diagonale, patrulatere formate din mijloacele laturilor – exact ca MNPQ)
• dacă în spațiu (tetraedru, cub) e pierdut, primește animații, vizualizări 3D și exerciții ghidate pas cu pas.

Aici se vede adevărata învățare personalizată: nu „ai 7, repetă tot capitolul”, ci „ai 7 pentru că ești slab la X, Y, Z; hai să lucrăm exact pe X, Y, Z”.

3.3. Exerciții „tip EN” genera­te automat, dar controlate de profesor

Simularea Mehedinți folosește deja structură oficială de EN. Un sistem AI bine antrenat pe programele și modelele aprobate poate genera:

• variante suplimentare de subiecte cu același nivel de dificultate
• exerciții „clonă” pentru fiecare cerință – de exemplu, alte date numerice în problema cu bursa sau cu cubul, dar același tip de raționament
• seturi de „mini-simulări” de 30–45 de minute, pentru antrenament săptămânal

Profesorul rămâne în control: aprobă, filtrează, modifică. AI doar face munca grea de generare și adaptare.

3.4. Monitorizare pe termen lung, nu doar înainte de examen

Un avantaj mare al AI în educație e monitorizarea progresului:

• sistemul vede cum evoluează elevul la procente, la ecuații, la geometrie în spațiu
• poate semnala: „în ultimele 30 de zile, greșelile la expresii algebrice au scăzut cu 60%, dar geometria plană a rămas la același nivel”
• poate recomanda: „e momentul potrivit pentru o simulare completă tip Mehedinți/EN, la nivelul 8, cu accent pe Subiectul II și III”.

Pentru directorii de școli sau inspectorate, asta deschide ușa către analize reale:

• nu doar „media la simulare a fost 6,25”, ci „geometria spațială e punctul slab în 70% din clasele a VIII-a din județ”.

---

4. Cum poate arăta, concret, pregătirea unui elev pentru EN 2026 cu ajutorul AI

Hai să luăm un elev din Mehedinți care a dat această simulare la Matematică.

1. Dă testul pe hârtie sau pe tabletă
   Subiectele sunt exact cele prezentate: SUB I–III, varianta 8.

2. Lucrarea e scanată sau introdusă într‑o platformă AI

   • grilele sunt recunoscute și notate instant
   • răspunsurile numerice sunt verificate
   • rezolvările sunt analizate: verificarea pașilor, identificarea formulelor corecte sau lipsă.

3. Elevul primește un raport personalizat, nu doar nota
   De exemplu:

   • „Procente: 2/3 corecte – nivel mediu; recomandare: 15 exerciții suplimentare”
   • „Geometrie plană – triunghiuri și trapeze: 3/5 greșite – nivel scăzut; vei primi o fișă adaptată pe acest capitol”
   • „Expresii algebrice și sume: aproape corect, dar greșeli de calcul; recomandare: recapitulare formule de sumă și exerciții scurte de concentrare.”

4. Platforma creează un „plan de lucru de 2 săptămâni”

   • 20 de minute/zi, exerciții scurte, feedback instant
   • rezumate vizuale: grafice, bare de progres
   • explicații adaptate stilului de învățare (mai vizuale, mai intuitive sau mai formale, în funcție de istoricul elevului).

5. După 2–3 săptămâni, un nou mini-test tip EN

   • aceleași tipuri de subiecte, alte variante
   • analiză comparativă: unde s‑a îmbunătățit, unde persistă dificultățile
   • ajustarea planului de lucru.

Asta înseamnă, în practică, AI în educația din România: nu roboți care predau în locul profesorilor, ci un „antrenor digital” care lucrează 1–la‑1 cu fiecare elev, în timp ce profesorul rămâne coordonatorul real al procesului.

---

5. Ce pot face acum școlile și profesorii care pregătesc EN 2026

Nu trebuie să așteptăm o reformă totală pentru a folosi AI în pregătirea pentru Evaluarea Națională.

Pentru profesori de Matematică

• introduceți simulări digitale inspirate de variante ca cea din Mehedinți, corectate cu ajutorul AI
• folosiți platforme de învățare adaptivă pentru teme diferențiate: alt set de exerciții pentru fiecare elev, în funcție de ce a greșit
• transformați subiectele de tip SUB III în lecții ghidate interactive – explicații pas cu pas, cu verificare automată a fiecărei etape.

Pentru directori și inspectori

• începeți cu un pilot pe câteva clase de a VIII‑a: simulare + analiză AI + planuri de intervenție
• urmăriți nu doar mediile, ci hărțile de competențe: unde e județul vulnerabil?
• susțineți profesorii cu formare minimă pe utilizarea acestor platforme, nu doar „lăsăm copiilor linkul și gata”.

Pentru părinți și elevi

• folosiți în paralel cu meditațiile sau orele de la școală o platformă AI de exersare la Matematică
• insistați pe feedback concret: „La ce tipuri de exerciții greșești? Ce îți recomandă sistemul să repeți?”
• vedeți Evaluarea Națională nu doar ca un examen, ci ca un proces de învățare ghidat, în care AI poate fi un ajutor constant.

---

Concluzie: de la o simplă simulare la o hartă personalizată a învățării

Simularea județeană la Matematică pentru Evaluarea Națională 2026 din Mehedinți arată perfect cum arată, de zeci de ani, testarea în România: subiecte bune, structură clară, mult efort uman la corectare și, la final, o singură cifră – nota.

Cu AI în educație și cu platforme de învățare personalizată, aceeași simulare poate deveni altceva:

• un diagnostic fin pe competențe, nu doar un verdict
• un punct de pornire pentru planuri de învățare adaptate fiecărui elev
• un instrument prin care profesorii și școlile înțeleg exact unde trebuie să insiste.

Evaluarea Națională 2026 nu va fi „mai ușoară” din cauza AI. În schimb, elevii pot ajunge acolo mai bine pregătiți, cu mai puțin stres și cu mai mult control asupra propriei învățări.

Și întrebarea reală pentru școlile din România nu mai este „dacă” vom folosi AI în pregătirea pentru EN, ci „cât de repede” îl vom integra astfel încât fiecare simulare, ca aceasta din Mehedinți, să devină o oportunitate reală de învățare personalizată.