Simularea Bac 2026 la română devine mult mai utilă când o privim prin prisma AI: feedback automat, învățare personalizată și analiză reală a progresului elevilor.
Pregătirea pentru Bacalaureat 2026 nu mai înseamnă doar culegeri groase și meditații până seara târziu. În județe ca Călărași, simulările la Limba și literatura română pentru Bac 2026 au început deja, iar subiectele arată clar ce se așteaptă de la elevi. Noutatea reală? Modul în care putem folosi inteligența artificială ca să transformăm aceste simulări în învățare personalizată, nu doar în încă un „test bifat”.
În seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, articolul de azi pornește de la subiectele și baremele de la simularea județeană Bac 2026 – Română, organizată de ISJ Călărași – și arată, pas cu pas, cum ar putea arăta aceeași experiență într-un liceu care folosește AI zi de zi.
Ce ne arată simularea Bac 2026 la Română de la Călărași
Simularea județeană pentru Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română (filiera teoretică, tehnologică și vocațională) păstrează structura clasică a examenului:
- Subiectul I – înțelegerea unui text la prima vedere și un mic text argumentativ
- Subiectul al II-lea – comentariu punctual (minim 50 de cuvinte) pe baza unui fragment dramatic
- Subiectul al III-lea – eseu structurat (minim 400 de cuvinte) despre un autor canonic (Liviu Rebreanu sau George Călinescu)
Fragmentul de la Subiectul I este o scrisoare din volumele de corespondență „Minunea timpului trăit”, iar Subiectul al II-lea pornește de la o scenă din piesa „Ultima oră” de Mihail Sebastian. Adică exact tipul de texte unde contează atenția la detaliu, nu reproducerea de comentarii învățate pe de rost.
De ce contează asta pentru discuția despre AI?
Pentru că aceste subiecte sunt perfect „citibile” de algoritmi de procesare a limbajului natural (NLP). Asta înseamnă că o platformă educațională bazată pe AI poate:
- să înțeleagă cerințele,
- să compare răspunsurile elevilor cu baremele oficiale,
- să ofere feedback personalizat, nu doar o notă seacă.
Cu alte cuvinte, ceea ce azi se întâmplă o singură dată, la o simulare județeană, ar putea deveni un proces continuu, săptămână de săptămână, pentru fiecare elev în parte.
Cum poate AI să „înțeleagă” Subiectul I: de la sensuri la argumentare
Subiectul I cere elevilor:
- să explice sensul unor expresii („să ne venim în fire”, „fel aparte”),
- să extragă informații din text (avantaje ale stațiunii Durău față de Poiana Mărului),
- să observe efecte ale timpului asupra personajului,
- să explice un motiv („de ce autoarea nu poate să scrie”),
- să redacteze un mic text argumentativ despre legătura dintre o carte și trecut.
Ce ar face un sistem AI educațional aici
Un model NLP bine antrenat pe limba română poate evalua aceste răspunsuri surprinzător de aproape de un profesor uman, dacă este calibrat corect pe barem. Practic:
- Recunoaște dacă sensul explicat de elev este în acord cu contextul din text.
- Verifică dacă au fost folosite două informații diferite când cerința asta spune.
- Identifică prezența unei opinii clare în mini-eseu și dacă există cel puțin două argumente.
- Evaluează coerența, conectorii logici („în primul rând”, „pe de altă parte”, „astfel”), respectarea limitelor de cuvinte.
Asta înseamnă că după ce un elev scrie acasă un text argumentativ despre „dacă o carte poate crea sau nu o legătură cu trecutul”, platforma îi poate răspunde în câteva secunde:
- ce puncte ar primi pe fiecare criteriu (opinie, argumente, concluzie, limbaj);
- unde sunt punctele slabe (de exemplu: „ai doar un argument clar” sau „nu ai o concluzie explicită”);
- ce exerciții suplimentare are sens să primească (de pildă, exerciții pe conectori sau pe structurarea argumentelor).
Asta e esența învățării personalizate: nu toți elevii primesc aceeași fișă generică, ci exact ce le lipsește.
Subiectul al II-lea: notațiile autorului și cum le vede un algoritm
Subiectul al II-lea pornește de la un fragment dramatic din „Ultima oră”, unde apar notații de tipul:
„(vorbește scurt, retezat, fără brutalitate, dar puțin mecanic, ca un om obișnuit să vorbească de sute de ori pe zi la telefon)”
Elevul trebuie să explice rolul acestor notații în minimum 50 de cuvinte. Adică:
- să observe cum notațiile de regie conturează personajul Ștefănescu;
- să înțeleagă cum gesturile și tonul (pălăria pe cap, lipsa salutului) construiesc statutul social și atitudinea lui;
- să lege detaliile de atmosfera redacției.
Cum poate AI să ajute aici
Un sistem AI educațional poate analiza răspunsul elevului pe mai multe niveluri:
- Conținut – dacă elevul chiar vorbește despre rolul notațiilor (caracterizare indirectă, indicații pentru actori, conturarea atmosferei), nu doar le reia.
- Extindere minimă – verifică rapid dacă textul are peste 50 de cuvinte și nu este doar umplutură.
- Limbă literară – ortografie, punctuație, acorduri – exact ce prevede baremul: 4 puncte doar pentru redactare.
Avantajul este clar: elevul nu mai așteaptă corectarea caietului până la următoarea oră de română. Primește feedback imediat și poate rescrie de 2-3 ori până când ajunge la o variantă bună. Profesorul vede direct progresul, nu doar produsul final.
În loc să piardă timp verificând fiecare virgulă, profesorul poate folosi ora pentru discuții de profunzime: comparații între personaje, interpretări, context cultural.
Eseul de la Subiectul al III-lea: unde AI-ul nu trebuie să „taie colțuri”, ci să antreneze
Subiectul al III-lea rămâne „nucleul dur” al Bac-ului la română: un eseu de minimum 400 de cuvinte despre:
- modalitățile de construcție a unui personaj (Rebreanu sau Călinescu), sau
- relația dintre două personaje dintr-un text narativ studiat.
Baremul pune accent pe:
- statutul social, moral, psihologic al personajelor;
- comentarea a două episoade relevante;
- analiza a două elemente de structură și limbaj (acțiune, conflict, perspectivă narativă, tehnici, limbaj etc.);
- organizarea eseului (introducere, cuprins, încheiere) și corectitudinea exprimării.
Ce poate face responsabil un instrument AI aici
Un model de AI nu ar trebui să scrie eseul în locul elevului. Asta îl sabotează, nu îl ajută. Ce poate face în schimb:
- Scaffold-ing (sprijin structural): propune o schemă de eseu (ce intră în introducere, ce în fiecare paragraf de cuprins) adaptată personajului ales.
- Verificare de structură: după ce elevul scrie, AI poate verifica dacă există clar cele trei părți (introducere, cuprins, încheiere) și dacă sunt atinse toate reperele baremului.
- Feedback pe profunzimea ideilor: semnalează vagul („este interesant”, „este complex”) și încurajează concretizarea („arată prin ce scenă se vede asta”).
- Analiză de progres: compară eseuri scrise în timp (de exemplu, din decembrie 2025 până în mai 2026) și evidențiază:
- creșterea lungimii medii a frazelor,
- scăderea numărului de greșeli per 100 de cuvinte,
- diversificarea conectorilor.
Rezultatul este un tablou clar, pe date, al evoluției elevului în pregătirea pentru Bacalaureat.
De la simulare județeană la învățare personalizată, cu AI
Simulările județene, ca cea de la Călărași pentru Bac 2026, sunt un moment bun de „fotografie” a situației: elevii văd unde sunt, profesorii își calibrează predarea, inspectoratele au o imagine de ansamblu. Dar, folosite singure, rămân doar instantanee.
AI poate transforma aceste instantanee în film complet al progresului. Cum?
1. Analiza automată a rezultatelor pe subiecte
O platformă AI poate încărca baremele și subiectele de la simulare și apoi:
- corecta automat subiectele I și II (în mare parte),
- asista corectarea eseului prin rubrici standardizate,
- genera rapoarte detaliate:
- medii pe fiecare subiect,
- tipuri de greșeli frecvente (de exemplu, neglijarea concluziei în textele argumentative),
- diferențe între profil real/uman, între clase sau licee.
Profesorul nu mai stă cu orele în Excel; are vizualizări clare pe care le poate folosi imediat pentru a replanifica lecțiile.
2. Planuri de lucru personalizate pentru fiecare elev
Pe baza rezultatelor, sistemul poate genera automat:
- pentru un elev care a luat bine la Subiectul I, dar slab la III: set de exerciții pe construcția eseului, rezumate, scheme;
- pentru un elev cu multe greșeli de ortografie: exerciții scurte, zilnice, tip „microlearning”, concentrate pe tipul lui de erori;
- pentru un elev foarte bun: sarcini mai complexe (comparații de texte, eseuri argumentative pe teme culturale).
Nu mai există „fișa unică pentru toată clasa”. Fiecare elev are propriul traseu, generat automat, dar verificat și adaptat de profesor.
3. Integrarea simulărilor în platforme adaptive
Un scenariu realist pentru liceele din România în 2026–2027 ar putea arăta așa:
- simularea județeană este încărcată în platformă;
- elevii pot reface subiectele în format digital, cu feedback instant;
- sistemul simulează baremul oficial și afișează clar de ce nu s-a acordat un anumit punct;
- profesorul vede în timp real cine se blochează la ce tip de cerință.
Asta duce la o schimbare de mentalitate: simularea nu mai e doar un „mini-Bac” stresant, ci devine un instrument de antrenament continuu.
Feedback automat vs. evaluare manuală: cum arată viitorul
Nu cred că România are nevoie de o educație în care AI „înlocuiește” profesorul. Are nevoie de una în care profesorul este susținut de date clare și de timp eliberat de munca repetitivă.
Evaluarea manuală rămâne esențială pentru:
- nuanțe de interpretare literară,
- discuții despre valori, morală, context istoric,
- relația umană din clasă, încurajarea elevilor, motivare.
Feedback-ul automat este ideal pentru:
- corectarea masivă, rapidă, a unor volume mari de texte;
- identificarea tiparelor de greșeli,
- antrenamente zilnice scurte, unde ar fi imposibil să corecteze profesorul tot.
Viitorul educației românești stă într-un echilibru sănătos între aceste două niveluri. Simulările de tip Călărași Bac 2026 sunt un teren excelent de probă pentru astfel de soluții.
Pregătirea pentru Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română poate fi mult mai puțin despre stres și mai mult despre progres vizibil, dacă folosim inteligent tehnologiile pe care le avem deja.
Subiectele și baremele de la simulările județene sunt, de fapt, date extrem de valoroase. Folosite într-o platformă de AI în educație, ele pot deveni baza unor trasee de învățare personalizată pentru fiecare elev din România.
Dacă ești profesor, întreabă-te: cum ar fi să ai, după fiecare simulare, nu doar teancuri de lucrări, ci și o hartă clară a nevoilor elevilor tăi? Iar dacă ești elev în clasa a XI-a sau a XII-a, gândește-te cum ți-ar schimba rutina faptul că primești feedback în câteva secunde, nu în câteva săptămâni.
Seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” merge mai departe exact în direcția asta: cum transformăm examenele, simulările și temele în experiențe care chiar te ajută să înveți, nu doar să „treci clasa”.