Programa flexibilă de română la clasa a IX‑a deschide poarta pentru învățare personalizată. Vezi cum poate AI să ajute profesorii să adapteze textele și sarcinile.
De la listă fixă de autori la învățare personalizată
Majoritatea profesorilor de română știu cum arată o oră în care jumătate de clasă e cu mintea în altă parte. Textul e „greu”, limbajul „vechi”, iar elevii nu se regăsesc în ce citesc. Noua propunere de programă pentru Limba și literatura română la clasa a IX‑a, creată de prof. Mădălina Chitez, lovește exact în această problemă: oferă flexibilitate reală în selecția textelor și pune accent pe competențe, nu pe liste rigide.
Acest tip de programă deschisă se potrivește perfect cu direcția seriei „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”: dacă programa devine flexibilă, tehnologia bazată pe inteligență artificială poate ajuta profesorii să adapteze conținutul pentru fiecare elev, nu doar pentru „clasa medie”. În 2025, când elevii consumă mai mult conținut digital decât oricând, să lucrezi doar cu manualul și cu aceeași listă de autori pentru toți e o strategie pierdută din start.
În continuare, vedem ce aduce nou modelul de programă, cum se leagă de învățarea personalizată și ce poate face concret AI pentru un profesor de română din România, azi, nu peste 10 ani.
Ce schimbă, de fapt, noua programă de limba română la clasa a IX‑a
Esențialul: accent pe competențe reale de comunicare, lectură și scriere, nu pe „bifat autori”. Programa propusă de Mădălina Chitez urmărește ca elevii să:
- citească regulat texte variate, literare și non‑literare;
- scrie clar, coerent, corect, pentru situații reale (e‑mail, cerere, articol, eseu);
- comunice oral eficient și argumentat;
- înțeleagă și analizeze texte, nu doar să reproducă comentarii;
- își dezvolte gândirea critică și autonomia în lectură.
Lista de autori este recomandată, nu impusă. Se sugerează, de exemplu:
- cel puțin 2 texte clasice românești (Filimon, Creangă etc.);
- cel puțin 2 texte moderne sau contemporane românești (Slavici, Preda etc.);
- cel puțin 2 texte universale (Goethe, Balzac etc.).
Cheia e această frază: „Lista rămâne flexibilă și poate fi adaptată de profesor, în funcție de interesele elevilor și de resursele disponibile.”
Această flexibilitate e exact terenul pe care învățarea personalizată și instrumentele de AI pot funcționa cel mai bine.
Cum se aliniază programa cu ideea de învățare personalizată
Programa e construită în jurul unor competențe clare: lectură, scriere, comunicare orală, gramatică aplicată. Nu spune „toți elevii trebuie să știe comentariul X la nuvela Y”, ci „elevul trebuie să poată…”. De aici până la personalizare mai e doar un pas.
1. Lectură: de la „obligatoriu” la „relevant pentru mine”
Programa cere:
- lectură curentă și comprehensiune;
- interpretare și analiză;
- lectură critică și argumentare;
- lecturi diverse, din mai multe genuri și contexte;
- autonomie și plăcerea lecturii (jurnal, recomandări între colegi etc.).
Asta deschide drumul pentru:
- selecții de texte pe niveluri de dificultate diferite, pentru elevi cu ritmuri diferite;
- texte alese pe teme de interes pentru clasă (identitate, social media, bullying, mediu, migrație etc.);
- combinarea textelor canonice cu texte actuale (articole, bloguri, fragmente de podcast transcrise).
2. Scriere și comunicare: competențe utile în viață
Programa pune accent pe:
- scriere funcțională (e‑mail, cerere, anunț, relatare);
- scriere creativă (povestire, jurnal, dialog);
- eseu argumentativ și interpretativ;
- planificare, redactare, revizuire.
Aici se vede clar orientarea spre viața reală: elevul de clasa a IX‑a are nevoie, în 3–4 ani, să scrie CV‑uri, scrisori de intenție, mesaje formale, prezentări. O programă ancorată în aceste nevoi e mult mai aproape de logica învățării personalizate: scrii ce ai nevoie, cu sprijin adaptat la nivelul tău.
3. Gramatică aplicată, nu teorie seacă
În loc de listă interminabilă de termeni, programa propune:
- termeni gramaticali minimi, folosiți în context;
- accent pe corectitudine gramaticală în comunicare;
- conștientizarea diferenței dintre normă și uz (standard vs. colocvial).
Asta permite profesorilor să nu se mai piardă în definiții sterile și să se concentreze pe un obiectiv logic: să scrii și să vorbești corect, adecvat situației.
Unde intră AI în toată povestea: 4 scenarii concrete pentru profesori
Programa e flexibilă, dar timpul profesorului nu s‑a dublat peste noapte. Aici intervine inteligența artificială: nu ca „înlocuitor” de profesor, ci ca asistent puternic care face posibilă personalizarea fără burnout.
1. Recomandare de texte adaptată intereselor și nivelului elevilor
Cu o programă deschisă, întrebarea practică este: „Bine, ce texte aleg, concret, pentru clasa mea?”
Platformele de învățare adaptivă bazate pe AI pot:
- propune texte pe nivel de dificultate (ușor/mediu/avansat), în funcție de nivelul de lectură al fiecărui elev;
- sugera texte pe teme preferate de elevi (natură, tehnologie, sport, gaming, relații, identitate);
- crea seturi diferite de exerciții pe același text: unii se concentrează pe înțelegere globală, alții pe analiză de detaliu sau argumentare.
Profesorul își păstrează rolul de curator și decident, dar nu mai pornește de la zero pentru fiecare clasă.
2. Exerciții personalizate de lectură și evaluare automată de bază
Programa cere ca elevul de clasa a IX‑a să poată, la final de an:
- să citească și să înțeleagă un text de minimum 300 de cuvinte;
- să formuleze un rezumat clar în 5–7 enunțuri;
- să ofere o interpretare simplă, susținută cu un exemplu.
Un sistem de AI poate:
- genera întrebări de înțelegere adaptate nivelului fiecărui elev;
- oferi feedback imediat pe răspunsurile de tip obiectiv;
- sugera profesorului unde se blochează un elev sau o întreagă clasă (de exemplu, inferențe, nu înțelegerea literală).
Nu discutăm despre înlocuirea evaluării umane, mai ales la interpretare, ci despre filtrarea și pregătirea terenului, astfel încât timpul profesorului să se ducă pe discuție, nu pe corectat mecanic.
3. Sprijin în scriere: de la plan la revizuire
Programa insistă pe ciclul complet al scrierii:
- planificare;
- redactare;
- revizuire;
- editare.
Un instrument de AI educațional (bine setat și folosit cu reguli clare) poate:
- sugera structuri de plan pentru diferite tipuri de texte (povestire, eseu argumentativ, recenzie);
- semnala greșeli de ortografie și punctuație, pentru ca elevul să se concentreze pe conținut;
- oferi sugestii de reformulare pentru claritate și coerență, fără a scrie textul în locul elevului.
Profesorul poate folosi aceste instrumente ca „oglindă” pentru elev: „uite ce spune AI despre textul tău, acum tu decide ce păstrezi și ce modifici și explică de ce”. Asta duce direct la dezvoltarea gândirii critice, obiectiv major al programei.
4. Monitorizarea progresului și adaptarea lecțiilor
Programa recomandă monitorizarea progresului prin jurnale de lectură, portofolii de texte, prezentări orale. AI poate centraliza aceste produse și poate oferi:
- o imagine clară, pe fiecare elev, a progresului la lectură, scriere și vocabular;
- identificarea elevilor care au nevoie de texte mai simple sau de explicații suplimentare la gramatică;
- sugestii de grupuri de lucru (ex: elevii cu dificultăți similare la rezumat sau argumentare).
Așa, profesorul poate decide: „săptămâna aceasta, două grupe lucrează la texte ușor diferite, eu mă concentrez mai mult pe grupa care are nevoie de sprijin suplimentar”. Personalizare reală, nu doar teoretică.
Cum arată o oră de română „flexibilă”, cu sprijin de AI
Ca să nu rămânem în plan abstract, iată un scenariu realist pentru o clasă de a IX‑a:
-
5 minute – rutină de lectură
Elevii deschid pe platformă un scurt text literar sau non‑literar, ales automat de AI în funcție de nivelul fiecăruia (tema comună: „identitate” sau „sat vs. oraș”). Fiecare are 2–3 întrebări de înțelegere, adaptate. -
10 minute – discuție orală ghidată
Profesorul pornește de la răspunsurile elevilor (văzute rapid pe platformă) și declanșează o discuție: ce idee principală apare în toate textele, ce diferențe de perspectivă există, cum se leagă de experiența lor. -
15–20 minute – activitate de scriere
Elevii scriu un mini‑eseu argumentativ (6–8 enunțuri) pe o propoziție simplă, de genul: „Personajul a procedat corect când a plecat din sat”. Platforma îi ajută cu un schelet de structură (introducere – argumente – concluzie) și marchează greșelile de formă. -
5–10 minute – revizuire și feedback
Elevii își citesc unii altora textele în perechi. Folosesc o grilă simplă (idee clară, 2 argumente, un exemplu din text). Profesorul urmărește câteva exemple pe videoproiector, discutate împreună.
În acest tip de oră, programa este respectată integral: lectură, comunicare orală, scriere, argumentare, gramatică în context. AI joacă rolul de „motor logistic” și de personalizare, profesorul rămâne regizorul educației.
De ce contează asta acum, în România
În 2025, presiunea pe școli e dublă:
- rezultate mai bune la examene;
- elevi care să funcționeze în viață reală, nu doar pe hârtie.
Modelul de programă propus la română pentru clasa a IX‑a merge în direcția corectă: mai puțină listă de „trebuie” și mai mult „ce poate efectiv să facă elevul”. Dar, fără sprijin tehnologic, personalizarea rămâne, pentru mulți profesori, un ideal greu de atins cu 30 de elevi în clasă.
De aceea, combinația programă flexibilă + platformă de învățare adaptivă cu AI e, după părerea mea, una dintre puținele căi realiste prin care:
- interesul pentru lectură poate crește (prin texte relevante pentru elevi);
- competențele de scriere se pot forma sistematic, cu feedback frecvent;
- diferențele de nivel din clasă pot fi gestionate fără a sacrifica pe nimeni.
Dacă lucrați în școală și simțiți că programa rescrisă „se potrivește” cu ce ați vrea să faceți la clasă, următorul pas firesc este să căutați sau să testați soluții de învățare personalizată bazate pe AI care pot traduce pe concret această flexibilitate: recomandări de texte, exerciții pe nivel, monitorizare de progres.
Educația de calitate nu înseamnă să facem mai mult din același lucru, ci să lucrăm mai inteligent, cu resursele pe care le avem. Iar aici, o programă modernă și un AI bine folosit pot fi aliați, nu adversari.