Profesionala devine duală: ce se schimbă pentru elevi

AI în Educația din România: Învățare PersonalizatăBy 3L3C

Clasele de profesională de 3 ani se mută în liceul tehnologic dual din 2026-2027. Ce înseamnă pentru elevi, firme și școli și cum poate ajuta AI practica și evaluarea.

învățământ tehnologic dualînvățământ profesionalAI în educațiedrepturile elevilorpractică la operator economicorientare vocațională
Share:

Profesionala devine duală: ce se schimbă pentru elevi și cum poate ajuta AI

Din anul școlar 2026-2027, clasele de profesională de 3 ani dispar ca structură separată și se mută, practic, în liceul tehnologic dual. Asta nu e doar o schimbare de denumire, ci o restructurare completă a modului în care elevii învață o meserie, fac practică și ajung pe piața muncii.

Această mutare vine într-un moment în care discuțiile despre învățare personalizată și inteligență artificială în educație se intensifică. Dacă tot redesenăm învățământul profesional, merită să vedem cum pot fi gândite aceste rute astfel încât elevii să aibă parcursuri mai clare, mai flexibile și mai bine susținute de instrumente digitale și de AI.

În articolul de față clarific:

  • ce înseamnă, concret, integrarea profesionalului în liceul tehnologic dual;
  • ce aduce nou contractul individual de pregătire practică;
  • care sunt drepturile și obligațiile elevilor, firmelor și școlilor;
  • cum poate fi folosită AI pentru a personaliza practica, evaluarea și orientarea vocațională.

1. De la profesională clasică la liceu tehnologic dual: schimbarea de structură

Esențial este acest lucru: din 2026-2027, ruta de tip „profesională” se integrează în liceul tehnologic dual, cu calificări de nivel 3 și 4 CNC și cu o colaborare mult mai strânsă între școală și operatorii economici.

Ce înseamnă asta pentru elevi

Prin noul model:

  • elevii rămân elevi de liceu pe toată durata studiilor, nu mai există o structură separată de „școală profesională”;
  • după clasa a XI‑a pot obține certificare de nivel 3 (calificare profesională inițială);
  • după clasa a XII‑a pot obține certificare de nivel 4 (calificare superioară, mai aproape de tehnician);
  • ruta este gândită pentru angajare directă după absolvire, cu competențe clare și certificate.

Acest model e mai aproape de ce vedem în țări ca Germania sau Austria, unde dualul înseamnă o combinație serioasă de școală + firmă. Diferența e că România are acum șansa să adauge o componentă pe care acele sisteme abia o experimentează: suport digital și algoritmi de AI pentru monitorizarea și personalizarea învățării.

De ce contează în seria „AI în Educația din România”

Liceul tehnologic dual este, probabil, zona în care AI poate aduce cel mai rapid rezultate vizibile:

  • algoritmi care urmăresc progresul pe competențe practice;
  • recomandări de activități diferențiate în practică pentru elevii care rămân în urmă;
  • previzionarea riscului de abandon și alerte timpurii pentru profesori și tutori de practică.

Dacă doar mutăm profesionala în dual, dar nu schimbăm și modul în care urmărim progresul elevului, am ratat jumătate din oportunitate.


2. Contractul individual de pregătire practică: scheletul noii rute duale

Noutatea centrală a metodologiei este contractul individual de pregătire practică – documentul semnat de:

  • operatorul economic (partenerul de practică),
  • unitatea de învățământ,
  • elev (și părintele/tutorele, dacă e minor).

Acest contract nu e o formalitate birocratică; este cheia relației școală–firmă–elev.

Ce stabilește contractul

Pe scurt, contractul clarifică:

  • obiectul: pregătirea practică a elevului la operatorul economic, ca parte a programului de învățământ dual;
  • scopul: formarea de calitate pentru două calificări:
    • nivel 3 CNC (după clasa a XI‑a),
    • nivel 4 CNC (după clasa a XII‑a),
  • durata: de regulă, pe fiecare an școlar, încheiat în primele 3 săptămâni de la începutul cursurilor;
  • locațiile de practică: sediul firmei sau alte puncte de lucru menționate în anexa pedagogică;
  • evitarea dublei finanțări dacă practica este susținută și din proiecte cu fonduri publice sau europene.

Anexa pedagogică devine foarte importantă: acolo se traduc obiectivele teoretice în rezultate ale învățării și „task-uri” concrete la locul de muncă.

Cum poate fi digitalizat contractul

Aici intră în scenă AI:

  • contractele și anexele pedagogice pot fi gestionate într-o platformă digitală unică, nu în bibliorafturi;
  • fiecare rezultat al învățării din anexă poate deveni un indicator urmărit de o platformă de învățare adaptivă;
  • pe baza datelor introduse de tutore și de profesor, un modul de AI poate genera:
    • rapoarte de progres pe competențe,
    • alerte la absențe repetate,
    • recomandări de remedial pentru anumite abilități practice (de ex. „operare mașină X”, „respectarea procedurilor de siguranță”).

Realitatea? Digitalizarea și AI au sens doar dacă sunt ancorate într-un cadru clar. Noul contract exact asta oferă: o structură solidă peste care poți construi instrumente inteligente.


3. Statutul elevului practicant: drepturi reale, nu doar pe hârtie

Metodologia pune accent pe drepturile elevului practicant. Dacă sunt aplicate serios, schimbă complet modul în care elevii trăiesc experiența de practică.

Drepturi-cheie pentru elev

Elevul practicant are, printre altele, dreptul:

  • la respectarea demnității și a imaginii proprii;
  • la protecția datelor personale;
  • la tratament nediscriminatoriu la locul de practică (fără hărțuire, fără glume rasiste, fără „tu ești doar un copil” eșalonat pe ton umilitor);
  • la condiții de siguranță și sănătate la practică (echipament, instructaj, norme SSM);
  • la informare clară despre:
    • planificarea practicii,
    • modul de evaluare,
    • examenele de certificare (nivel 3 și 4),
    • criteriile de angajare la firmă;
  • la evaluare corectă și transparentă;
  • la bursă și alte forme de sprijin financiar, conform legii și contractului.

Elevii care au împlinit 16 ani pot încheia contract individual de muncă cu timp parțial cu operatorul economic. În acest caz:

  • contractul de practică se suspendă;
  • munca prestată se echivalează cu instruirea practică – dacă activitatea acoperă rezultatele învățării stabilite.

Cum ajută AI la respectarea acestor drepturi

Un sistem bine gândit poate susține școala și firma să nu piardă aceste drepturi din vedere:

  • un asistent AI pentru elev, integrat într-o platformă, poate explica pe înțelesul lui contractul de practică, drepturile și obligațiile;
  • un chatbot dedicat poate colecta anonim sesizări legate de discriminare sau hărțuire, trimițându-le mai departe responsabililor din școală și firmă;
  • algoritmi de analiză pot identifica modele suspecte (de exemplu, un tutore care notează constant mai jos toate fetele sau toți elevii dintr-o anumită categorie).

Nu e vorba de „AI care decide”, ci de AI ca sistem de alerte și transparență.


4. Rolurile clare în triada elev – firmă – școală

Pentru ca liceul tehnologic dual să funcționeze, fiecare actor trebuie să știe exact ce are de făcut. Metodologia desenează foarte clar aceste roluri.

Obligațiile operatorului economic

Firma parteneră trebuie să:

  • încheie contractul de practică în primele 3 săptămâni de școală și să actualizeze anual anexa pedagogică;
  • asigure echipament de lucru și protecție și să plătească examenele de medicină muncii asumate în parteneriat;
  • ofere condiții materiale reale de formare: utilaje, materii prime, consumabile;
  • desemneze un tutore de practică pentru fiecare grupă sau elev;
  • planifice împreună cu școala stagiile de practică și să evite munca periculoasă pentru minori;
  • instruiască elevul în normele SSM și să asigure efectiv securitatea lui;
  • evalueze rezultatele învățării și să comunice absențele și abaterile;
  • stabilească și să acorde la timp burse și alte stimulente;
  • informeze elevii despre criteriile de angajare, inclusiv pentru contractele part-time de la 16 ani.

Obligațiile școlii

Unitatea de învățământ trebuie să:

  • asigure partea de teorie, laborator și practică în școală conform standardelor de pregătire profesională;
  • asigure resursele umane (profesori, maiștri, formatori) și materialele necesare;
  • desemneze un cadru didactic coordonator de practică pentru fiecare grupă;
  • colaboreze cu tutorele pentru evaluarea elevilor și notare în cataloage;
  • informeze elevii și părinții din timp despre clauzele contractului de practică;
  • organizeze în colaborare cu firmele examenul de certificare;
  • găsească soluții pentru elevii care rămân fără contract de practică (de ex. firmă în faliment), astfel încât să își poată finaliza liceul.

Cum facilitează AI coordonarea

Aici se simte cel mai tare nevoia unui „creier digital” comun:

  • o platformă centrală de management al practicii în care:
    • elevii, tutorii și profesorii văd aceleași planuri de practică;
    • se marchează activitățile realizate și competențele bifate;
    • se văd absențele în timp real.
  • un modul de analiză AI poate:
    • compara progresul între grupe sau ani;
    • identifica firme unde elevii obțin constant rezultate slabe (semn că practica e formală);
    • sugera ajustări de curriculum sau rotații mai bune pe posturi de lucru.

Fără un astfel de sistem, tot efortul riscă să se piardă în e-mailuri, tabele și foi de practică uitate într-un sertar.


5. Evaluarea, litigiile și protecția elevului: unde se poate rupe filmul

Metodologia detaliază și partea mai delicată: evaluarea, răspunderea și încetarea contractului.

Cum se evaluează practica

  • Evaluarea competențelor acumulate la firmă se face de tutore, în colaborare cu coordonatorul de practică din școală.
  • Se evaluează nu doar cunoștințele și abilitățile tehnice, ci și:
    • disciplina,
    • punctualitatea,
    • responsabilitatea,
    • integrarea în echipă.
  • Toate acestea se notează în documentele școlare și contează în mediile elevului.

Un sistem AI poate transforma această evaluare într-un proces mai obiectiv:

  • rubrici standardizate, completate digital;
  • comparații între evaluatori și identificarea „notorilor excesivi de duri” sau „excesiv de indulgenți”;
  • recomandări automate de feedback constructiv pentru elev („lucrezi bine tehnic, dar ai nevoie de îmbunătățiri la comunicare și respectarea procedurilor scrise”).

Când și cum poate înceta contractul

Contractul poate înceta:

  • la termen,
  • prin denunțare unilaterală, cu un preaviz stabilit (în general legat de durata primului an școlar),
  • în caz de forță majoră (faliment firmă, insolvență, boală gravă etc.),
  • prin reziliere, dacă una dintre părți nu își respectă obligațiile.

Dacă elevul nu respectă obligațiile, decizia de reziliere se ia de comun acord între firmă și școală, după:

  • informări scrise,
  • timp de răspuns din partea școlii,
  • încercări de soluționare amiabilă.

Este o zonă unde elevii sunt foarte vulnerabili. Un sistem de urmărire transparentă a abaterilor și a măsurilor de remediere, cu notificări clare către părinte, poate face diferența între „am fost dat afară peste noapte” și „am avut timp să îmi schimb comportamentul”.

AI poate ajuta printr-un istoric clar, ordonat cronologic, cu:

  • avertismente,
  • discuții consemnate,
  • măsuri pedagogice,
  • evoluția ulterioară.

Asta protejează atât elevul, cât și firma și școala.


6. Cum legăm toate acestea de învățarea personalizată cu AI

În seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” vorbim mult despre platforme adaptive, analytics educațional și orientare vocațională. Liceul tehnologic dual este terenul perfect pentru a trece de la teorie la practică.

Trei zone unde AI poate schimba serios jocul în învățământul dual

  1. Monitorizarea competențelor practice

    • Fiecare rezultat al învățării din anexa pedagogică devine un „indicator” urmărit digital.
    • AI poate genera hărți vizuale ale progresului: ce știe elevul să facă efectiv, unde are lacune, cum se poziționează față de media grupei.
  2. Învățare personalizată și remedială

    • Dacă un elev ratează repetat sarcini care țin de, să zicem, citirea desenelor tehnice, platforma îi poate propune automat:
      • module scurte explicative,
      • simulări interactive,
      • exerciții suplimentare înainte de a mai merge în producție.
  3. Orientare și inserție profesională

    • Pe baza datelor de la practică, AI poate construi un profil realist al elevului: nu „îi place matematica”, ci „se descurcă foarte bine la intervenții rapide și lucrul sub presiune, dar mai slab la activități repetitive și foarte detaliate”.
    • Asta poate alimenta:
      • consilierea vocațională (ce specializare, ce firmă, ce rol);
      • recomandări către angajatori;
      • chiar idei de reconversie profesională pe viitor.

Concluzie: dualul fără AI e o oportunitate pe jumătate

Reforma prin care profesionala de 3 ani este integrată în liceele tehnologice duale este un pas logic: clarifică rutele de formare, întărește parteneriatul cu firmele și oferă un cadru contractual solid. Metodologia detaliază mai bine ca oricând drepturile elevilor, obligațiile școlilor și firmelor și modul în care se fac practica, evaluarea și certificarea.

Dacă însă ne oprim aici, riscăm să repetăm greșelile trecutului, doar cu alt nume pe ușă. Diferența reală o va face felul în care școlile, inspectoratele și operatorii economici vor integra platforme digitale și soluții de AI pentru:

  • urmărirea fină a progresului fiecărui elev;
  • avertizarea timpurie când cineva rămâne în urmă sau e în risc de abandon;
  • personalizarea parcursului de învățare și de practică;
  • conectarea realistă cu piața muncii.

Dacă ești director, profesor, responsabil HR sau părinte, întrebarea bună pentru 2026 nu e doar „ce specializare duală alegem?”, ci și „ce instrumente digitale și de AI folosim ca să facem din ruta asta una cu adevărat personalizată și echitabilă pentru elevi?”

🇷🇴 Profesionala devine duală: ce se schimbă pentru elevi - Romania | 3L3C