Mineriada intră în programa obligatorie. Cum folosim AI și învățarea personalizată ca lecțiile despre 13–15 iunie 1990 să fie înțelese, nu doar memorate?
De ce contează cum predăm Mineriada în 2026, nu doar ce predăm
În noiembrie 2025, la comemorarea a 35 de ani de la Mineriada din 13–15 iunie 1990, mulți liceeni recunoșteau că știu „în mare” ce s‑a întâmplat, dar nu pot explica de ce a fost atât de grav. Același refren: „n‑am apucat încă la istorie”, „am văzut ceva pe TikTok”.
În acest context apare propunerea legislativă ca Mineriada să fie studiată explicit, într-un modul obligatoriu la liceu, în cadrul disciplinei „Istoria comunismului din România”, începând cu anul școlar 2027–2028. E un pas bun. Dar nu e suficient.
Adevărata întrebare pentru școli nu e doar dacă predăm Mineriada, ci cum o facem astfel încât elevii chiar să înțeleagă ce înseamnă violența politică, tranziția democratică și manipularea informațională. Iar aici intră în scenă tema seriei „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”: folosirea inteligenței artificiale ca instrument pedagogic, nu ca sperietoare.
În rândurile de mai jos:
- clarific ce prevede propunerea legislativă;
- argumentez de ce Mineriada merită tratată serios la clasă;
- arăt cum pot ajuta instrumentele de AI (platforme adaptive, chatboți educaționali, analize de surse) ca lecțiile de istorie să devină relevante, personalizate și demne de vârsta digitală a elevilor.
Ce aduce nou propunerea: Mineriada, modul obligatoriu la liceu
Propunerea legislativă aflată în dezbatere la Camera Deputaților modifică articolul 88 alin. (3) din Legea 198/2023 privind învățământul preuniversitar.
Concret, pentru liceu:
- „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România” sunt deja prevăzute ca discipline obligatorii în trunchiul comun;
- noul text introduce explicit că „Istoria comunismului din România” va conține un modul obligatoriu despre Mineriada din iunie 1990, tratată ca parte a tranziției democratice post-comuniste;
- aplicarea este prevăzută din anul școlar 2027–2028.
Disciplina „Istoria comunismului din România” este deja stabilită ca obligatorie pentru elevii de:
- clasa a XII‑a (învățământ de zi);
- clasa a XIII‑a (învățământ seral și cu frecvență redusă), cu o oră pe săptămână în plus față de istoria generală.
Inițiatorul, deputatul PNL Florin Roman, spune clar miza: nu e suficient ca elevii să se oprească cu analiza la decembrie 1989; trebuie să înțeleagă și „ultimele zvâcniri ale comunismului” și modul în care vechile structuri de putere au reacționat violent la contestare.
E un pas înainte la nivel de conținut. Dar realitatea din clase ne arată că programa bună fără metodă bună duce în același loc: memorare mecanică și uitare rapidă.
De ce Mineriada trebuie predată altfel decât o lecție „despre trecut”
Mineriada din 13–15 iunie 1990 nu e un subiect comod. Vorbim de:
- intervenția violentă a forțelor de ordine și a minerilor împotriva manifestanților din Piața Universității;
- morți, răniți, arestări abuzive, tortură, dosare trenează ani de zile;
- rolul decisiv al televiziunii publice în manipularea opiniei publice;
- confuzia dintre „voința poporului” și represiune organizată.
Predată superficial, Mineriada riscă să devină:
- încă o dată când elevii „trec repede peste” pentru că e aproape de final de manual;
- o listă de date și nume, fără conexiune cu experiența lor de viață;
- un subiect extrem de polarizant, mai ales în familiile unde există nostalgie după anii ’90.
Predată serios, poate deveni laborator de educație civică și media:
- ce înseamnă protest pașnic și cum arată represiunea de stat;
- cum funcționează propaganda TV comparativ cu rețelele sociale de azi;
- de ce „justiția care nu se termină niciodată” face rău încrederii în democrație.
Iar aici ajungem la întrebarea esențială pentru campania „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”: poate AI să ajute ca lecțiile despre Mineriadă să fie mai profunde, nu mai superficiale? Răspunsul meu e da, cu o condiție fermă: profesorul rămâne regizorul, AI este doar un instrument.
Cum poate AI să facă istoria recentă înțeleasă, nu doar „bifată”
1. Învățare personalizată pentru niveluri foarte diferite de cunoștințe
În aceeași clasă de a XII‑a ai, realist, trei tipuri de elevi:
- un elev pasionat de istorie, care a urmărit documentare și știe deja detalii despre Mineriadă;
- majoritatea, care au auzit vag de „minerii care au venit la București”;
- câțiva elevi cu lacune mari, pentru care și contextul comunismului e greu de reconstruit.
O platformă de învățare cu AI adaptiv poate:
- porni cu un test de diagnostic scurt, care arată ce știe fiecare elev despre perioada 1989–1990;
- genera trasee personalizate: elevul avansat primește analize de presă din acea perioadă, cel cu lacune primește mai multe resurse introductive (hărți, cronologii, clipuri explicative);
- ajusta dificultatea întrebărilor în timp real, în funcție de răspunsuri.
Asta nu înlocuiește ora de istorie, dar eliberează profesorul de presiunea de a explica mereu de la zero pentru toți, lăsând mai mult timp pentru discuții și clarificări fine.
2. Chatbot educațional, antrenat pe surse istorice verificate
Un alt instrument util este un asistent virtual pentru istorie, integrat în platforma școlii.
Ce poate face concret pentru modulul despre Mineriadă:
- răspunde la întrebări de tipul „De ce a fost adusă eticheta de «golani» manifestanților?” folosind citate din discursuri și presa vremii;
- explica termeni precum „front salvării naționale”, „piața Universității – zonă liberă de neocomunism” în limbaj accesibil unui licean;
- oferi elevilor posibilitatea să ceară explicații suplimentare, pe nivelul lor, fără să se jeneze că pun întrebări „banale”.
Dar cheia este controlul surselor: chatbotul trebuie antrenat pe documente selectate de profesori și istorici, nu lăsat să „inventeze” sau să preia informații din surse nesigure.
3. Analiză critică de surse cu sprijin AI
Istoria recentă înseamnă multe surse: articole de ziar, filmări TVR, mărturii ale victimelor, declarații politice. Elevii se pierd rapid în acest volum de informații.
AI poate ajuta prin instrumente de analiză asistată de text și video:
- transcriere rapidă a fragmentelor video din 13–15 iunie 1990;
- evidențiere automată a cuvintelor-cheie și a expresiilor încărcate ideologic (de exemplu „elemente extremiste”, „huligani”, „forțe reacționare”);
- compararea automată a două relatări despre același eveniment (presa oficială vs. Radio Europa Liberă) și generarea unei sinteze pe care elevii o pot apoi discuta critic la clasă.
Elevii nu sunt lăsați să „creadă AI-ul pe cuvânt”. Dimpotrivă, profesorul poate folosi aceste funcții ca să arate cum chiar și un algoritm scoate la lumină biasul și manipularea, dacă este bine configurat.
4. Scenarii și jocuri de rol generate dinamic
Programa pentru „Istoria comunismului din România” recomandă deja metode interactive: dezbatere, joc de rol, „pălăriile gânditoare”, bibliotecă vie. AI poate să fie motorul din spate care ușurează munca profesorului.
Exemple practice pentru modulul Mineriada 1990:
- generarea automată a unor fișe de rol pentru simularea unei dezbateri TV din iunie 1990: moderator, reprezentant FSN, student din Piața Universității, miner, jurnalist străin;
- propuneri de scenarii alternative („Ce s-ar fi întâmplat dacă televiziunea publică ar fi transmis și imaginile cu violențele asupra studenților?”) pe care elevii să le discute critic;
- adaptarea acestor scenarii la nivelul clasei: mai simplu pentru o clasă tehnologică cu puțin timp la dispoziție, mai complex pentru o clasă de științe sociale.
Rezultatul: lecțiile nu mai sunt doar „se povestește ce s-a întâmplat”, ci elevii experimentează tensiunile și dilemele morale ale momentului, într-un cadru sigur.
Riscuri reale: cum ne asigurăm că AI nu deturnează ora de istorie
Sunt și capcane serioase, iar aici cred că profesorii și directorii trebuie să fie foarte lucizi.
1. Superficialitate și „copy–paste inteligent”
Dacă elevii folosesc AI doar ca să genereze referate „despre Mineriada din 1990”, fără să citească și să gândească, n-am făcut decât să schimbăm sursa de plagiat. De aceea, sarcinile de lucru trebuie regândite:
- accent pe proiecte care cer opinii argumentate, nu referate narative („Spune ce crezi despre…” și „Argumentează cu cel puțin două surse diferite”);
- cerințe explicite: „Poți folosi instrumente de AI, dar trebuie să indici ce întrebări ai pus și ce ai corectat în răspunsul primit”.
2. Bias politic și „adevăr unic”
Mineriada rămâne un subiect politic sensibil. Un sistem de AI bazat doar pe anumite surse poate întări involuntar o narațiune partizană.
Soluția sănătoasă:
- diversitate de surse selectate de istorici (presa vremii, rapoarte oficiale, investigații jurnalistice ulterioare, hotărâri CEDO etc.);
- AI folosit pentru a construi întrebări, nu pentru a da verdictul istoric („Cine are dreptate?”), asta e treaba profesorului și a elevilor.
3. Confuzia între empatie și spectaculos
Există tentația de a folosi imagini șocante sau descrieri foarte dure pentru „a capta atenția”. Cu AI, generarea de conținut vizual sau narativ devine foarte ușoară.
Profesorii au responsabilitatea să păstreze:
- demnitatea victimelor și a istoriei, evitând senzaționalul;
- un cadru psihologic sigur, mai ales când în clasă există elevi cu experiențe familiale traumatice legate de anii ’90.
AI trebuie ținut clar în rolul de asistent tehnic, nu scenarist emoțional scăpat de sub control.
Cum ar putea arăta un modul modern despre Mineriadă (scenariu realist)
Pentru a lega totul, hai să conturăm un posibil plan de 3–4 lecții, folosind atât cerințele programei, cât și instrumente de AI.
Lecția 1 – Context și mituri
- Mini-test pe platformă adaptivă pentru a evalua ce știu elevii despre 1989–1990.
- AI generează hărți cronologice și vizualizări simple cu evenimentele-cheie.
- Discuție ghidată: „Ce mituri ați auzit despre Mineriadă?” – profesorul notează, AI sintetizează pe ecran principalele teme (de ex. „minerii chemați să apere democrația”).
Lecția 2 – Surse, propagandă, contra-propagandă
- Vizionarea a două fragmente video: unul din TVR iunie 1990, altul dintr-o arhivă independentă.
- AI transcrie și scoate în evidență etichetele folosite pentru manifestanți.
- Lucru pe grupe: fiecare grup cere asistentului virtual explicații pe anumite afirmații („Cine erau «golanii»?”, „Ce înseamnă «forțe reacționare»?”) și compară răspunsurile cu manualul și alte surse.
Lecția 3 – Joc de rol și reflecție civică
- AI propune fișe de rol și un scenariu de dezbatere: „Este justificată intervenția minerilor pentru «restabilirea ordinii»?”
- Elevii joacă roluri, profesorul moderează, AI doar înregistrează ideile principale.
- La final, fiecare elev scrie o scurtă reflecție, ajutat de un șablon generat de AI: „Ce am înțeles azi despre violența politică și responsabilitatea statului?”.
Lecția 4 – Concluzii, justiție și memorie
- Prezentare scurtă despre evoluția dosarului Mineriadei, cu o linie a timpului generată automat.
- Discuție: „Ce înseamnă dreptate întârziată? Cum afectează asta încrederea în democrație?”
- Elevii aleg, prin platforma de învățare, un mini-proiect personalizat: poster digital, eseu argumentativ, interviu cu un membru al familiei, podcast etc., fiecare având sprijin punctual de la AI pentru structurare, nu pentru conținut.
Aici începe cu adevărat învățarea personalizată: fiecare elev își exprimă înțelegerea istoriei într-un mod care i se potrivește, folosind AI ca sprijin tehnic, nu ca sursă de idei.
De ce această dezbatere despre Mineriadă e, de fapt, o dezbatere despre viitorul școlii
Discuția despre includerea Mineriadei în programa obligatorie nu e doar o ajustare de articol într-o lege. E un test pentru sistemul nostru educațional:
- suntem în stare să tratăm matur și critic propria noastră istorie recentă?
- știm să folosim tehnologiile noi, inclusiv AI, pentru a crește gândirea critică a elevilor, nu pentru a o amortiza?
Seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” pleacă de la o premisă simplă: AI nu înlocuiește profesorii buni, dar îi poate face mai eficienți și mai relevanți. Modulul despre Mineriada 1990 este un teren ideal pentru a dovedi asta.
Dacă ești profesor, părinte sau elev, merită să te întrebi de pe acum:
- Ce înseamnă, pentru tine, ca un licean din 2030 să spună „înțeleg Mineriada, nu doar știu că a existat”?
- Ce instrumente – digitale și umane – vei folosi ca să ajungi acolo?
Adevărata miză nu este doar să nu „uităm” 13–15 iunie 1990. Miza este să formăm o generație care recunoaște din timp derapajele de la democrație, manipularea media și violența politică – și care are curajul și competențele să le conteste.
Iar aici, o școală care combină predarea istoriei recente cu AI și învățare personalizată poate face diferența între o memorie colectivă vie și una bifată, uitată după examen.