Cum poate AI să schimbe felul în care predăm Mineriada

De ce Mineriada din 13–15 iunie 1990 contează acum, la liceu

În 2027, elevii de clasa a XII‑a vor avea, foarte probabil, un modul obligatoriu despre Mineriada din iunie 1990, integrat în disciplina „Istoria comunismului din România”. Propunerea legislativă aflată acum la Camera Deputaților spune clar: tranziția postcomunistă nu mai poate fi predată fără acest episod violent, care a marcat brutal începutul democrației românești.

Asta se întâmplă în același timp cu alt proces important: școlile experimentează educație digitală, iar discuțiile despre AI în educație nu mai sunt teorie, ci planuri concrete pentru următorii ani. Din punctul meu de vedere, legătura dintre aceste două direcții e evidentă:

Dacă introducem în curriculum evenimente istorice complexe și sensibile, cum e Mineriada, e momentul perfect să folosim și unelte moderne – inclusiv AI – ca să le predăm responsabil și adaptat fiecărui elev.

În rândurile de mai jos, trec rapid prin ce aduce nou propunerea legislativă, dar accentul va fi pe altceva: cum putem folosi inteligența artificială pentru ca acest modul să nu fie „încă o oră de istorie”, ci o experiență de învățare personalizată și memorabilă pentru liceeni.

Ce prevede propunerea legislativă despre Mineriadă

Propunerea de modificare a Legii 198/2023 spune așa: planurile‑cadru pentru liceu vor include în trunchiul comun disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, iar în cadrul acesteia din urmă apare explicit „modulul obligatoriu despre Mineriada din iunie 1990”, ca parte a tranziției democratice postcomuniste, începând cu anul școlar 2027–2028.

Disciplina „Istoria comunismului din România” este deja aprobată ca materie obligatorie pentru:

• clasa a XII‑a, învățământ de zi;
• clasa a XIII‑a, învățământ seral și cu frecvență redusă.

Programa prevede studii de caz (Europa Liberă, decretul 770, Tratatul de la Varșovia), metode interactive (dezbatere, joc de rol, proiect, „biblioteca vie”) și vizite la muzee ale comunismului. Mineriada ar urma să se adauge acestui cadru, completând povestea: de la regimul comunist la felul în care vechile structuri au continuat să influențeze România după 1989.

Deputatul inițiator, Florin Roman, spune clar că manualele actuale se opresc de obicei la Revoluție, iar tinerii nu primesc o imagine coerentă asupra represiunii din 13–15 iunie 1990 și a modului în care „eșalonul doi‑trei al PCR” a ajuns la putere.

Și are dreptate. Problema e alta: cum predai asta unor elevi născuți la 30+ ani după eveniment, care consumă informația în format scurt, video și interactiv? Aici intră în scenă AI.

De ce avem nevoie de AI pentru a preda evenimente istorice sensibile

Predarea Mineriadei doar cu manualul în față, câteva fotografii alb‑negru și un documentar vechi riscă să producă exact reacția pe care profesorii o urăsc: „nu mă privește, e istorie veche”.

AI poate schimba asta din trei motive:

1. Personalizare: elevii nu pornesc de la același nivel. Unii au părinți sau bunici care au fost acolo, alții abia au auzit de Mineriadă. Un sistem de învățare adaptivă poate ajusta conținutul și nivelul de detaliu pentru fiecare.
2. Context: evenimentele din iunie 1990 au rădăcini în comunism, în Revoluție, în jocuri de putere politică. AI poate transforma acest context într‑o narațiune clară, cu hărți interactive, cronologii personalizate și explicații „pe limba” fiecărui elev.
3. Interactivitate: generația actuală reacționează la simulări, scenarii, role‑play digital. Modelele AI pot genera situații de dezbatere, pot analiza argumentele elevilor și le pot oferi feedback în timp real.

Dacă vrem ca „Istoria comunismului din România” să fie o disciplină vie, nu un exercițiu de memorare, AI nu e un moft, ci un accelerator al gândirii critice.

Cum ar putea arăta un modul despre Mineriadă, cu AI integrat

1. Început personalizat: ce știu deja elevii?

Un scenariu sănătos pentru un liceu în 2027 ar arăta cam așa:

• La începutul modulului, elevii intră pe o platformă de învățare adaptivă bazată pe AI.
• Răspund la câteva întrebări scurte: ce știu despre Mineriadă, ce cred că a fost, de unde au auzit.
• Sistemul identifică concepții greșite („au fost doar niște proteste ale minerilor pentru salarii”), lacune de cunoștințe și nivelul de vocabular.

Pe baza acestor date, platforma construiește trasee ușor diferite:

• pentru elevii cu cunoștințe minime: introducere istorică mai amplă, explicații de termeni (FSN, Piața Universității, „golani” etc.);
• pentru cei mai informați: materiale de nivel avansat – fragmente din rechizitoriul Mineriadei, articole de presă din epocă, analize politologice.

Profesorul vede un tablou de bord cu situația clasei: ce știu elevii, unde sunt confuzi, cine are nevoie de sprijin suplimentar.

2. Narațiune istorică interactivă

AI poate genera o cronologie interactivă a evenimentelor din 1990, în care elevul să aleagă:

• să urmărească firul principal (protestele din Piața Universității – chemați minerii – reprimare);
• să aprofundeze rolul anumitor actori (putere, opoziție, media);
• să vadă în paralel relatări diferite: mărturia unui student, a unui miner, a unui jurnalist străin.

În loc să „încarce” elevii cu pagini de manual, AI poate oferi „pachete de conținut” scurte și adaptate:

• text + hartă + fotografie de presă;
• clip video scurt din arhivă, explicat cu un rezumat generat automat;
• întrebări punctuale, personalizate în funcție de răspunsurile elevului până atunci.

3. Dezbateri asistate de AI: democrație, violență, manipulare

Un element esențial când vorbim de Mineriadă este gândirea critică: cine a decis ce, cine a manipulat, ce înseamnă „stat de drept” într‑o democrație tânără.

AI poate sprijini profesorul în trei moduri concrete:

• Generare de întrebări de dezbatere, calibrate pe nivelul clasei: „Este legitimă intervenția forței pentru a opri un protest considerat ‘ilegal’?”, „Cum recunoști un discurs manipulator?”;
• Rol de „moderator digital”: urmărește discuția elevilor pe o platformă și le cere argumente, nu doar păreri („Poți da un exemplu concret?”, „Ce sursă susține ce spui?”);
• Feedback pe argumentare: subliniază generalizările abuzive, argumentele ad hominem, lipsa surselor.

Elevii învață astfel nu doar ce a fost Mineriada, ci și cum să discute responsabil despre subiecte politice și sensibile.

4. Proiecte multimedia, nu doar referate

Programa disciplinei „Istoria comunismului din România” vorbește deja despre proiecte și portofolii. AI poate duce asta la nivelul următor.

Exemple de activități posibile:

• elevii creează un minidocumentar de 5 minute despre Mineriadă; AI îi ajută cu structurarea scenariului, verificarea coerenței și sintetizarea informației;
• o echipă face un podcast istoric: interviuri cu bunici, profesori, istorici; AI transcrie înregistrările și propune titluri și descrieri;
• un alt grup construiește o hartă interactivă a Bucureștiului din iunie 1990, cu puncte cheie (Universitate, Televiziune, sediile partidelor) și explicații generate împreună cu modelul AI.

În loc de copy‑paste din Wikipedia, elevii ajung să creeze conținut istoric, iar AI devine un co‑autor care verifică, organizează și adaptează, nu un „motor de referate gata făcute”.

Beneficii concrete pentru profesori, elevi și școli

Pentru profesori de istorie

• Materiale adaptate rapid: AI generează fișe de lucru diferite pentru clase de niveluri variate, păstrând aceleași obiective de învățare.
• Suport la evaluare: poate propune itemi de evaluare (test grilă, eseu scurt, proiect) și criterii de notare clare.
• Reducerea rutinei: profesorul se concentrează pe moderarea discuțiilor și pe relația cu elevii, nu pe scris manual teste și fișe.

Pentru elevi

• Învățare personalizată: fiecare avansează în ritmul său, primește explicații suplimentare când are nevoie, fără rușinea de a întreba „a patra oară”.
• Conectare emoțională cu trecutul: povești, mărturii și materiale adaptate intereselor lor (muzică, oraș, familie) fac istoria vie.
• Dezvoltarea gândirii critice digitale: învață nu doar fapte, ci și cum să verifice surse, să detecteze manipulări, să argumenteze.

Pentru școli și sistemul de educație

• Date clare despre învățare: școala vede, în timp real, ce teme sunt grele, unde se blochează elevii, ce tip de resurse funcționează mai bine.
• Aliniere cu trendurile europene: combinarea educației istorice cu educația digitală și AI este exact direcția în care se mișcă sistemele moderne de educație.

Seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” tocmai asta urmărește: să arate că nu vorbim de un viitor vag, ci de scenarii foarte concrete pe care le putem avea în școlile românești în câțiva ani.

Riscuri reale: manipulare, versiuni „cosmetizate” ale istoriei, bias

Orice discuție onestă despre AI și Mineriadă trebuie să asume și riscurile, nu doar beneficiile.

1. Risc de „rescriere” convenabilă a trecutului

Modelele AI se bazează pe datele cu care au fost antrenate. Dacă acestea includ texte partizane, propagandă sau interpretări trunchiate, există riscul ca elevii să primească o istorie „cosmetizată”.

De aceea, școlile au nevoie de:

• seturi de date curate, selectate de experți în istorie recentă;
• ghiduri clare pentru profesori: ce pot folosi direct, ce trebuie verificat;
• transparență: elevii trebuie să știe că interacționează cu un model AI, nu cu „adevărul absolut”.

2. Dependență de tehnologie

Există și riscul să transformăm totul în ecrane și aplicații. Istoria recentă are nevoie și de:

• contacte directe cu martori, acolo unde încă mai există;
• vizite la memoriale și muzee;
• lucru cu documente originale, nu doar cu rezumate generate.

AI trebuie să fie un ajutor inteligent, nu înlocuitorul profesorului sau al contactului uman.

3. Protejarea datelor elevilor

Platformele de învățare adaptivă colectează date despre elevi: ritm, greșeli, interese. E esențial ca:

• datele să fie anonimizate și păstrate în siguranță;
• părinții să știe ce se colectează și de ce;
• școlile să aleagă soluții care respectă legislația privind protecția datelor.

Dacă tratăm serios aceste riscuri, putem folosi AI în mod etic și benefic, inclusiv în predarea unor subiecte sensibile precum Mineriada.

Ce pot face școlile și profesorii chiar din acest an

Nu trebuie să așteptăm anul școlar 2027–2028 ca să pregătim terenul pentru un modul modern despre Mineriadă.

Câteva idei concrete:

1. Profesorii de istorie pot experimenta deja cu unelte AI pentru:

   • generarea de întrebări pentru discuții despre comunism și tranziția postcomunistă;
   • adaptarea textelor la niveluri diferite de înțelegere;
   • proiectarea unor mici activități de învățare adaptivă.

2. Conducerile școlilor pot:

   • include în planul de dezvoltare instituțională formarea profesorilor în „AI în educație”;
   • testa, la nivel pilot, platforme de învățare adaptivă la istorie, cu acordul părinților;
   • încuraja proiecte interdisciplinare istorie–informatică.

3. Elevii pot fi implicați ca parteneri, nu doar „beneficiari”:

   • cluburi de istorie digitală, în care ei propun cum ar vrea să învețe despre comunism și Mineriade;
   • hackathoane educaționale: cum ar arăta o aplicație prin care un coleg de‑al lor ar înțelege mai ușor ce s‑a întâmplat în iunie 1990?

De ce Mineriada + AI poate deveni un moment de cotitură în educația românească

Mineriada din 13–15 iunie 1990 nu e doar un capitol de manual. E un test al maturității noastre democratice: suntem în stare să vorbim sincer despre un episod rușinos, folosind tot ce ne oferă tehnologia, fără a manipula trecutul?

Dacă tratăm serios propunerea legislativă și o legăm inteligent de direcția „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, putem obține trei lucruri mari:

• elevi care înțeleg trecutul recent, nu doar îl memorează;
• profesori care au unelte moderne pentru a lucra cu teme sensibile;
• școli care devin spații autentice de reflecție civică, nu doar fabrici de note la Bac.

Întrebarea reală pentru următorii ani nu este dacă vom avea sau nu un modul despre Mineriadă. Aceasta e doar o chestiune de procedură parlamentară. Întrebarea importantă este:

Vom folosi sau nu inteligența artificială ca să transformăm acest modul într‑o experiență de învățare profundă, personalizată și onestă pentru elevii care vor conduce România în 2040?

Răspunsul depinde de cât de repede începem, chiar din acest an, să gândim la un loc istoria recentă și AI‑ul din sălile de clasă.