De ce contează inteligența emoțională în era AI

De ce competențele emoționale contează mai mult ca oricând

În 2025, peste 40% din joburile din România implică deja interacțiune cu sisteme de inteligență artificială sau procese automatizate. Salariile nu mai sunt diferențiate doar de ce știi, ci mai ales de cum gândești, cum colaborezi și cum îți gestionezi emoțiile.

Asta pune o presiune uriașă pe școli, grădinițe și universități: dacă programa rămâne blocată în „tocit pentru examen”, elevii ies în lume cu un handicap clar. Companiile caută adaptabilitate, empatie, reziliență, gândire critică – nu doar note mari.

De aici interesul tot mai mare pentru programe ca SEE Learning®, dezvoltate la Emory University și aduse în România de Verita International School. Ele arată foarte clar o direcție: fără inteligență emoțională și socială, nici măcar AI nu mai poate fi folosit eficient.

În acest articol din seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” vedem:

• ce competențe contează cu adevărat în era AI;
• ce aduce diferit modelul Emory – Verita;
• cum pot școlile românești îmbina AI, învățarea personalizată și educația socio-emoțională;
• ce pot face concret părinții și directorii de școli în următorul an.

---

1. Competențele care diferențiază un absolvent în 2030

AI automatizează sarcinile repetitive, dar amplifică valoarea competențelor umane greu de înlocuit. Pentru elevii români, asta înseamnă că „a ști materia” nu mai este suficient.

Cinci seturi de abilități devin decisive:

1. Inteligență emoțională – recunoașterea și gestionarea propriilor emoții, capacitatea de autoreglare sub stres.
2. Abilități sociale și colaborare – lucru în echipă, comunicare clară, negociere, ascultare activă.
3. Gândire critică și creativitate – formularea de întrebări bune, analiză, experimentare, soluții originale.
4. Reziliență și mentalitate de creștere – capacitatea de a reveni după eșec, de a învăța din feedback, de a nu se bloca în perfecționism.
5. Autocunoaștere și etică personală – înțelegerea propriilor valori, responsabilitate, conștientizarea impactului deciziilor.

Companiile mari – de la tech la banking și healthcare – raportează deja că diferența între un junior bun și unul excepțional se vede aici, nu în încă un curs de programare sau Excel.

Aceasta este și logica din spatele SEE Learning®: cadrul construit la Emory University pornește de la neuroștiințe, psihologie dezvoltării și educație bazată pe compasiune, nu doar de la „activități drăguțe” de dezvoltare personală.

„Emotional resilience is one of the strongest predictors of long-term success.” – Richard Joannides, fondator Verita International School

---

2. Ce face diferit modelul Emory – Verita

SEE Learning® transformă competențele socio-emoționale din „opționale simpatice” în obiective clare de învățare, integrate în toată viața de școală.

Programul se sprijină pe cinci piloni de cercetare:

• Neuroștiințe – elevii înțeleg cum funcționează creierul, ce rol are amigdala, de ce ne „blocăm” la test când apare anxietatea.
• Psihologia dezvoltării – conținut adaptat pe vârste, nu același discurs pentru clasa I și a XI‑a.
• Mindfulness și atenție – exerciții scurte, repetabile, pentru focus și prezență.
• Compasiune și relații sănătoase – exerciții de perspectivă, empatie și grijă față de sine și ceilalți.
• Educație trauma-informed – profesori pregătiți să recunoască și să nu activeze traume; climat de siguranță emoțională.

La Verita International School, acest cadru este implementat integral, în parteneriat direct cu Emory. Asta înseamnă:

• profesori instruiți riguros în SEE Learning®;
• obiective SEL incluse în planificări, la fel ca cele de matematică sau engleză;
• activități și limbaj comun pentru Școală – Elevi – Părinți.

Părinții observă acasă schimbări concrete: copii mai calmi, care pun în cuvinte ce simt, negociază altfel conflictele între frați și cer ajutor mai devreme, nu doar când „explodează”.

Îmbinare cu un parcurs academic puternic

Verita nu a sacrificat nivelul academic pentru „stare de bine”. Din contră, îl susține:

• IEYC, IPC și IMYC la clasele mici – învățare prin proiecte și întrebări.
• IGCSE la Years 10–11.
• IB Diploma Programme la Years 12–13.

Elevii lucrează în sistem britanic, cu accent pe analiză, eseuri, investigație, dar în paralel învață:

• cum să-și gestioneze stresul în sesiune;
• cum să lucreze eficient în proiecte de echipă;
• cum să-și ceară feedback și să-l folosească.

Asta este, de fapt, „whole-child education”: minte, inimă și caracter dezvoltate împreună.

---

3. Cum se întâlnesc AI, învățarea personalizată și SEE Learning®

AI în educație nu înseamnă doar chatboți și teste automatizate. Folosit inteligent, AI permite o învățare personalizată pe care profesorii, singuri, nu aveau cum să o ofere la scară mare.

Ce poate face AI foarte bine într-o școală sau universitate din România:

• să analizeze progresul elevilor pe termen lung;
• să recomande exerciții personalizate (mai simple sau mai complexe);
• să identifice tipare – cine se blochează mereu la probleme deschise, cine la timp de răspuns;
• să ofere feedback instant pentru antrenament (de ex. la gramatică, algebra, programare).

**Dar AI nu poate: **

• să simtă tensiunea dintr-o clasă după un conflict;
• să conțină emoțional un copil anxios sau un adolescent copleșit;
• să construiască încredere reală între colegi.

Aici intră în joc SEE Learning® și modelul Verita.

Exemplu concret: ora de matematică în era AI

Un scenariu foarte realist pentru România, în următorii 3–5 ani:

• Elevii lucrează pe o platformă de învățare adaptivă bazată pe AI pentru exerciții de algebră.
• Sistemul ajustează dificultatea fiecăruia, în funcție de răspunsuri și timp de lucru.
• Profesorul nu mai petrece 80% din timp corectând, ci observă tipare de eroare și intervine punctual.
• Înainte de test, clasa face un exercițiu SEE Learning® de conștientizare a emoțiilor: ce simt în corp când aud „test”, cum respir, ce gânduri automate apar.
• După test, profesorul folosește datele colectate de AI pentru a arăta progresul și, împreună cu elevii, discută nu doar „unde au greșit”, ci cum au reacționat la greșeli.

Rezultatul:

• performanță academică mai bună (pentru că antrenamentul este personalizat);
• relație mai sănătoasă cu eroarea și cu examenele;
• elevi care ies din școală știind să folosească AI, nu să copieze cu el.

Din experiența mea, școlile care combină aceste două dimensiuni – AI + SEL – formează absolvenți care se adaptează mult mai ușor în business, în antreprenoriat sau în cercetare.

---

4. Ce pot face școlile românești chiar din 2026

Nu toate instituțiile pot implementa mâine un parteneriat cu Emory. Dar foarte multe pot începe cu pași concreți, rezonabili, în direcția corectă.

4.1. Pentru directori și fondatori de școli

1. Clarificați ce absolvent vreți să formați.

   • Formulați 5–7 competențe‑cheie (academice, emoționale, sociale).
   • Puneți-le pe site, în broșuri, în ședințe cu părinții.

2. Introduceți obiective SEL în planificările pe clasă.

   • Nu doar „capitole de programă”, ci și „elevii își vor putea numi 3 emoții, vor cere ajutor, vor da feedback constructiv”.

3. Investiți în formarea profesorilor.

   • Cursuri de SEE Learning® sau programe similare.
   • Ateliere despre AI în educație și despre cum se construiește învățarea personalizată cu ajutorul tehnologiei.

4. Alegeți 1–2 platforme AI pilot, nu zece instrumente folosite haotic.

   • Clarificați cu profesorii: pentru ce materii, ce tip de date colectați, cum protejați confidențialitatea.

4.2. Pentru profesori

1. Integrați scurte rutine emoționale în orele obișnuite.

   • 3 minute de respirație conștientă înainte de test.
   • Un „check-in emoțional” la începutul orei (un cuvânt pe bilețele sau ridicat de mână).

2. Folosiți AI pentru feedback, nu pentru înlocuirea relației cu elevii.

   • Lăsați platforma să corecteze grilele simple.
   • Folosiți timpul câștigat pentru discuții individuale: „Cum ai gândit problema?”, „Ce ai simțit când nu ți-a ieșit?”.

3. Normalizați greșeala ca parte a învățării.

   • Arătați, pe baza datelor din platformă, cum progresul contează mai mult decât scorul inițial.

4.3. Pentru părinți

Chiar dacă școala copilului nu are încă un program de tip SEE Learning®, există pași simpli pe care îi puteți face acasă:

• întrebați copilul nu doar „ce ai luat la test?”, ci „cum te-ai simțit la test?”;
• când greșește, mutați conversația de la „De ce ai greșit?” la „Ce ai învățat din asta?”;
• folosiți aceeași aplicație de învățare bazată pe AI câteva luni la rând și discutați despre progres, nu doar despre note.

Acești pași construiesc, încet, autocunoaștere, încredere și reziliență, exact ce face diferența în fața AI.

---

5. De ce această abordare contează pentru viitorul României

Educația românească este, în multe locuri, încă blocată în logica „programă–meditații–examen–uitat”. Dar modelele precum Emory – Verita arată că se poate altfel:

• academic riguros;
• copii echilibrați emoțional;
• profesori care nu sunt doar „transmițători de materie”, ci ghizi de dezvoltare.

Din perspectiva AI în educație, mesajul este clar:

„AI-ul schimbă regulile jocului, dar nu înlocuiește oamenii care știu să gândească profund, să colaboreze cu bun-simț și să rămână calmi în fața haosului.”

Dacă un copil iese din școală știind să folosească instrumente de inteligență artificială, dar și să-și gestioneze frustrarea, să-și asume decizii și să lucreze cu oameni foarte diferiți de el, șansele lui la o viață bună cresc enorm.

Seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” urmărește exact această combinație:

• tehnologie + date + platforme adaptive;
• plus programe ca SEE Learning®, care formează caracterul și inteligența emoțională.

Dacă ești părinte, profesor sau decident într-o școală, următorul pas este simplu: alege măcar o schimbare concretă pentru 2026 – un program SEL pilot, o platformă AI serioasă, un training pentru profesori.

Restul se va construi în timp, dar direcția contează. Copiii care învață astăzi în școlile noastre vor lucra mâine cot la cot cu AI. Depinde de noi dacă vor fi speriați de asta sau pregătiți să conducă.