Evaluarea Națională se îndreaptă spre standarde, portofoliu digital și AI. Află ce pregătește Ministerul și cum poți folosi deja învățarea personalizată.
Evaluarea Națională se schimbă: de la două note într‑o zi la un parcurs de patru ani
În 2023, peste 7.400 de elevi au lipsit de la proba de Matematică la Evaluarea Națională. Asta nu e doar o cifră rece, e semnul clar că examenul de clasa a VIII‑a nu mai funcționează nici ca motivație, nici ca barometru real al competențelor.
În acest context, declarațiile ministrului Educației, Daniel David, despre „problematizarea Evaluării Naționale” și introducerea standardelor de evaluare și notare nu sunt doar o discuție tehnică. Sunt, sau ar trebui să fie, începutul unei schimbări de paradigmă: de la examene‑șoc, la evaluare continuă, portofoliu educațional și învățare personalizată, sprijinite de inteligență artificială.
În seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, articolul de față explică:
- ce spune, de fapt, Daniel David despre viitorul Evaluării Naționale;
- de ce sunt esențiale standarde clare de evaluare;
- cum poate AI să facă posibil un portofoliu educațional real, nu doar o mapă cu hârtii;
- ce pot face acum școlile, profesorii și părinții ca să se pregătească.
Ce critică Daniel David la Evaluarea Națională de azi
Evaluarea Națională actuală are două probleme majore, asumate chiar în Raportul QX și reluate constant de ministru:
-
Este prea îngustă – măsoară practic doar
- competența de limbă română;
- competența matematică.
-
Este prea punctuală – un examen de câteva ore, într‑o singură zi, decide:
- traseul liceal;
- accesul la licee „de top”;
- statutul social al copilului în ochii familiei și ai comunității.
„Testarea este prea focalizată doar pe două competențe și ignoră celelalte competențe pe care noi trebuie să le formăm la nivel de gimnaziu… și este o evaluare punctuală, adică este o măsurătoare pe care o faci într-o zi.” – Daniel David
Asta intră în contradicție directă cu Legea învățământului preuniversitar, care vorbește clar despre 8 competențe‑cheie: de la digital și științe, până la civică, antreprenorială și culturală. Dar examenul continuă să spună copilului: „Contează doar româna și matematica.”
Realitatea? Atât timp cât examenul recompensează doar două materii, gimnaziul va rămâne, în practică, o „școală de meditații” pentru aceste două discipline. Restul – fizică, chimie, biologie, istorie, educație civică, digital – devin opționale în mintea multor elevi și părinți.
Standardele de evaluare: cheia pentru un portofoliu real, nu decorativ
Ministrul leagă clar reforma Evaluării Naționale de apariția standardelor de evaluare și notare:
„Dacă eu voi fi ministru sau dacă n-am să fiu eu va fi un alt ministru, m-aș bucura ca odată ce are aceste standarde făcute, să reia la începutul anului viitor problematizarea evaluării naționale, în clasa a VIII-a.”
Ce sunt, de fapt, aceste standarde?
Pe scurt: descrieri clare, pe niveluri, ale a ceea ce înseamnă „nota 7 la citire”, „nota 9 la rezolvarea de probleme”, „nivel mediu la competență digitală” etc. Acum, fiecare profesor își definește destul de subiectiv baremele. De aici diferențele uriașe între note la clasă și rezultate la examene.
Cu standarde naționale:
- profesorii știu exact ce înseamnă fiecare nivel de performanță;
- notele devin comparabile între școli și județe;
- portofoliul elevului capătă valoare reală, nu doar „foi cu note”.
Ministrul vorbește despre finalizarea acestor standarde pentru primar și gimnaziu până în iunie 2026, cu aplicare generalizată în anul școlar 2026–2027, inclusiv la liceu.
Cum intră AI în poveste aici
Fără AI, standardele de evaluare riscă să rămână:
- PDF‑uri ignorate;
- cursuri teoretice prin inspectorate.
Cu AI integrat în platformele școlii, se pot face lucruri concrete:
- Evaluare automată sau asistată pe itemi standardizați (teste online cu corectare automată, eseuri evaluate semi‑automat cu rubrici pe competențe);
- Feedback instant pentru elevi, aliniat cu standardele („Ești acum la nivelul 2 din 4 la competența X, ca să ajungi la 3 ai nevoie de…”);
- Analiza progresului pe termen lung, nu doar pe examen:
- cum a evoluat elevul la citire în 4 ani;
- care sunt golurile persistente la matematică;
- care competențe non‑cognitive (perseverență, auto‑organizare) par problematice.
Aici apare miza reală pentru învățarea personalizată: AI poate să traducă standardele într‑un limbaj clar, acționabil, pentru fiecare copil.
De la examen‑șoc la portofoliu educațional: ce înseamnă asta practic
Modelul spre care se uită Daniel David este cel folosit în țări precum Finlanda sau Franța:
- mai multe competențe evaluate, nu doar două discipline;
- portofoliu pe mai mulți ani, nu doar nota dintr‑o zi;
- posibil test standardizat cu subteste pe domenii diferite (română, matematică, științe, istorie, geografie etc.).
„Te uiți nu numai la nota primită în ziua respectivă, poate te uiți la medii, la anumite note la anumite discipline pe parcursul 3-4 ani de gimnaziu.” – Daniel David
Cum ar putea arăta noua Evaluare Națională (scenariu realist)
Pe baza declarațiilor din raportul QX și a comparațiilor cu alte sisteme, o variantă plauzibilă pentru România ar fi:
-
1 test standardizat cu subteste pe:
- limba română
- matematică
- științe (fizică, chimie, biologie integrate)
- istorie & geografie (competențe civice și de înțelegere a lumii)
- competențe digitale de bază.
-
Portofoliu educațional digital care să cuprindă:
- mediile pe 4 ani la disciplinele de bază;
- proiecte relevante (de ex. proiect interdisciplinar STEM, proiect civic, proiect digital);
- rezultatele la evaluări standardizate pe parcurs (clasele a II‑a, a IV‑a, a VI‑a);
- eventual, elemente calitative: recomandări, auto‑evaluări, reflecții ale elevului.
- Admitere la liceu mai flexibilă:
- o parte din locuri (până la 50%) – examen de specialitate, la alegerea liceului;
- restul – combinație între nota la Evaluare și portofoliu.
În oglindă cu asta, AI poate fi „motorul invizibil” al portofoliului:
- centralizează datele din cataloage digitale și platforme de învățare;
- generează rapoarte clare pentru elev, părinte și diriginte;
- semnalează din timp riscul de abandon sau de nepromovare;
- recomandă resurse personalizate (lecții, exerciții, simulări).
De ce e momentul perfect pentru îmbinarea standardelor cu AI
Suntem în decembrie 2025. În 2–3 ani, dacă se respectă calendarul anunțat, România ar trebui să aibă:
- standardele de evaluare și notare finalizate;
- evaluări standardizate (clasele II, IV, VI, VIII) aliniate cu aceste standarde;
- un început de portofoliu educațional digital pentru fiecare elev.
Dacă Ministerul tratează asta doar ca pe o chestiune birocratică, vom avea aceeași poveste:
- profesori sufocați de hârtii;
- cataloage electronice folosite ca „Word online”;
- portofolii încărcate cu documente scanate, fără analiză reală.
Dacă, însă, se integrează soluții de AI educațional într‑un mod serios, se întâmplă altceva:
- Evaluarea devine continuă, nu doar finală – fiecare test, proiect sau chestionar generează date utile, pe care AI le adună și le interpretează.
- Profesorul câștigă timp – nu mai consumă ore întregi pe corectare mecanică și tabele în Excel, ci pe feedback de calitate și discuții cu elevii.
- Elevul primește traseu personalizat – nu doar o listă de note, ci o hartă clară: „la asta ești bun, aici ai nevoie de ajutor, uite ce exerciții ți se potrivesc”.
Din experiența școlilor care folosesc deja platforme adaptive (chiar și în România, în diverse proiecte pilot), am văzut că:
- elevii lucrează mai mult când primesc feedback imediat;
- profesorii descoperă mai repede cine are nevoie de sprijin;
- părinții înțeleg mai clar unde e problema, dincolo de „are 6 la mate”.
Ce poți face acum, concret, dacă lucrezi în sistem
Nu are sens să așteptăm „noua Evaluare Națională” ca pe un meteorit. Sunt pași concreți care pot fi făcuți din acest an școlar.
Pentru profesori și directori
-
Introduceți evaluări pe competențe, nu doar pe lecții
Folosiți descrieri clare de nivel (ex.: „poate realiza un rezumat simplu al unui text”, „poate rezolva probleme cu două operații” etc.) chiar dacă standardele oficiale nu au venit încă. Apoi puteți integra ușor versiunile oficiale. -
Folosiți platforme digitale cu elemente de AI
Chiar și soluțiile gratuite sau ieftine pot:- genera teste variate;
- corecta automat;
- oferi rapoarte pe elev și pe clasă.
-
Construiți, din timp, un mic „portofoliu” digital pentru fiecare elev
Nu trebuie să fie perfect. Pot fi:- proiecte importante;
- teste‑cheie;
- reflecții scrise de elev („ce am învățat din proiectul X”).
Pentru părinți
-
Uitați‑vă dincolo de note
Întrebați copilul:- „La ce simți că ai progresat anul ăsta?”;
- „Unde simți că te blochezi?”
-
Cereți școlii mai multă transparență pe competențe
E legitim să întrebați:- „Ce știe, concret, să facă un copil cu 8 la română?”;
- „Ce resurse suplimentare recomandați pentru zona X?”
-
Folosiți acasă instrumente de AI educațional
Există aplicații care:- explică lecțiile pe înțelesul copilului;
- generează exerciții adaptate nivelului lui;
- oferă feedback imediat, fără presiunea emoțională din clasă.
Pentru elevi
-
Nu te defini printr‑o singură notă
Va veni momentul în care parcursul tău pe 3–4 ani va conta mai mult decât un examen de două ore. Merită să construiești din timp. -
Folosește AI ca să înveți mai eficient, nu ca să copiezi
Un asistent AI îți poate:- rescrie explicații mai clar;
- genera exerciții suplimentare;
- arăta pașii de rezolvare, nu doar rezultatul.
-
Învață să îți citești propriul progres
Uită‑te periodic la:- ce erori repeți la mate;
- ce tipuri de texte nu înțelegi la română;
- ce proiecte ți‑au ieșit cel mai bine și de ce.
Viitorul Evaluării Naționale: nu doar „altă programă”, ci altă filosofie
Reforma anunțată de Daniel David nu este, în esență, despre „încă o probă la examen”. E despre altceva:
- Să măsurăm ceea ce chiar spunem că vrem să formăm – toate cele 8 competențe‑cheie, nu doar două discipline.
- Să mutăm miza de pe „o zi de examen” pe 4 ani de evoluție – prin portofoliu educațional, sprijinit de AI.
- Să facem trecerea de la gimnaziu la liceu mai predictibilă și mai corectă – nu printr‑un test „cu cuțitul la os” în clasa a VIII‑a.
Dacă te interesează AI în educația din România și ideea de învățare personalizată, următorii 2–3 ani sunt esențiali. Aici se va vedea dacă folosim AI ca pe o unealtă serioasă de analiză și sprijin, sau doar ca pe un „gadget” în câteva proiecte pilot.
Întrebarea reală pentru noi toți – profesori, părinți, elevi, decidenți – este simplă:
Vrem un sistem în care soarta unui copil se joacă într‑o singură zi sau un sistem în care datele adunate inteligent, pe ani de zile, îl ajută să își găsească locul potrivit în liceu și în viață?