Simulare Română EN 2026 și cum poate ajuta AI la pregătire

Simularea județeană la Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională 2026 din Mehedinți nu e doar „încă un test”. E un semnal clar: presiunea pe elevii de clasa a VIII-a crește, cerințele devin mai aplicate, iar accentul pe scris și înțelegere a textului este mai puternic ca oricând.

Iar aici intervine tema acestei serii – AI în Educația din România: Învățare Personalizată. Pentru că realitatea e simplă: programele sunt aceleași pentru toți, dar elevii sunt complet diferiți. Cine reușește să personalizeze pregătirea pentru Evaluarea Națională are un avantaj net.

În articolul de față vedem ce aduce această simulare de română, ce competențe testează și, mai ales, cum pot instrumentele de învățare bazate pe inteligență artificială să ajute elevii să ia 9+ la Evaluarea Națională – fără meditații zilnice și fără tone de culegeri rezolvate mecanic.

Ce ne arată simularea de română EN 2026 din Mehedinți

Simularea județeană EN 2026 la Limba și literatura română (varianta 8) este un exemplu foarte clar de ce se cere acum unui elev de clasa a VIII-a:

• înțelegere profundă a textului literar și nonliterar
• capacitatea de a formula opinii argumentate
• cunoștințe solide de gramatică și vocabular
• abilități de scriere funcțională și creativă (aici intră și pagina de jurnal de la Subiectul al II-lea)

Structura subiectului – pe scurt

Subiectul I (70 de puncte) se bazează pe două texte:

• fragmentul „Căprioara” de Emil Gârleanu – proză narativă despre sacrificiul matern în lumea animalelor
• un text argumentativ / eseistic despre imaginea mamei în literatura română, cu referințe la Eminescu, Coșbuc, Creangă, Nichita Stănescu ș.a.

Cerințele verifică:

• identificarea de informații explicite din text
• interpretarea unor figuri de stil și expresii („apa morții”)
• stabilirea adevărului / falsității unor enunțuri
• caracterizarea personajelor (căprioara)
• găsirea elementelor comune între texte (tema mamei, sacrificiul)
• redactarea unui mic text argumentativ (despre ce învață omul din lumea celor „care nu cuvântă”)

Subiectul al II-lea (20 de puncte) cere:

• redactarea unei pagini de jurnal (minimum 150 de cuvinte)
• data fixă: 08.09.2025
• o zi specială alături de mama sau o persoană cu rol matern
• includerea unei secvențe descriptive de min. 30 de cuvinte

Acest tip de item arată foarte clar ce contează în 2026:

Nu mai ajunge să știi „comentariul” la Căprioara. Contează să poți scrie coerent, corect și personal, cu emoție, dar și cu structură.

De ce au nevoie elevii pentru o notă mare la română

Elevii care iau 9–10 la Evaluarea Națională la Română, în mod constant, au câteva lucruri în comun:

1. Citesc rapid și înțeleg nuanțele (nu doar povestea, ci și mesajul, tonul, atitudinea autorului)
2. Stăpânesc gramatica de bază (fonetică, părți de vorbire, propoziții, acorduri, punctuație)
3. Se exprimă clar în scris: idei ordonate, paragrafe marcate, propoziții bine legate
4. Pot argumenta un punct de vedere în 50–100 de cuvinte fără să se piardă
5. Au antrenament specific pe tipul exact de subiecte pe care îl vedem în simularea EN 2026

Problema este că:

• unii elevi se blochează la citit – termină greu textele
• alții știu teoria la gramatică, dar o aplică greu în exerciții
• alții nu găsesc idei pentru compuneri sau scriu foarte dezorganizat

Aici intervine partea interesantă: instrumentele de învățare cu AI pot ajusta exact unde fiecare elev are nevoie, nu unde presupune profesorul sau părintele.

Cum poate ajuta AI la pregătirea pentru Evaluarea Națională la română

AI nu este un „profesor-robot” care dictează lecții. Folosit bine, este mai degrabă un antrenor personal de învățare, disponibil 24/7, care îți știe punctele slabe, îți adaptează exercițiile și îți dă feedback imediat.

1. Antrenament personalizat pe tipuri de subiecte reale

Simularea din Mehedinți e un model excelent pentru cum poate fi construit un modul de pregătire cu AI:

• sistemul poate genera texte similare cu „Căprioara” și texte argumentative despre mamă, copilărie, familie
• apoi construiește automat exerciții de tip:
  • alegere multiplă
  • adevărat/fals
  • identificare de trăsături de personaj
  • formulare de răspunsuri scurte

Un elev care greșește repetat întrebările despre caracterizarea personajului (ex. căprioara – protectoare, sacrificiu) va primi:

• explicații suplimentare
• exemple de răspunsuri bune
• exerciții suplimentare fix pe această competență

Asta înseamnă învățare adaptivă reală, nu fișe identice pentru 30 de copii foarte diferiți.

2. Corectare automată și feedback pe compuneri

Subiectul al II-lea (pagina de jurnal din 08.09.2025) e un exemplu perfect pentru ce poate face un sistem cu AI:

• elevul scrie jurnalul în platformă
• AI verifică în câteva secunde:
  • lungimea (minim 150 de cuvinte)
  • prezența unei secvențe descriptive (minimum 30 de cuvinte)
  • paragrafele
  • greșelile de ortografie și punctuație
  • claritatea ideilor și coerența

Apoi poate oferi feedback concret, de tip:

• „Ai doar 112 cuvinte, mai dezvoltă întâmplarea”
• „Descrierea mamei are doar aproximativ 15 cuvinte, mai adaugă detalii senzoriale (cum arată, cum vorbește, gesturi)”
• „Repeti prea des ‘mama mea este’, încearcă să variezi formulările”

Profesorul uman rămâne decisiv pentru nota finală și judecata de valoare literară, dar munca de corectare de bază și exersarea zilnică pot fi automate. Asta eliberează timp pentru discuții reale în clasă.

3. Analiza progresului – nu doar note izolate

Un manual sau o culegere nu „știe” ce ai făcut ieri. O platformă cu AI, da.

Pentru Evaluarea Națională la română, asta poate însemna:

• grafice clare: unde ești mai slab – gramatică, înțelegerea textului, compuneri
• timp mediu de lucru pe subiect – ești prea lent la citire?
• tipurile de greșeli recurente: acord, folosirea cratimei, despărțirea în silabe, moduri și timpuri verbale

Profesorul poate folosi aceste date pentru:

• grupuri de lucru pe nivel (nu doar pe medii la catalog)
• teme diferențiate
• simulări interne mai bine calibrate

Părintele vede altceva decât „a luat 7 la teză”: vede dacă există progres real la competențele-cheie cerute în subiectele de tip EN 2026.

Cum ar arăta o pregătire inteligentă pentru română, pas cu pas

Pornind exact de la structura simulării din Mehedinți, un traseu de învățare personalizat cu AI pentru română ar putea arăta așa:

Pasul 1: Evaluare inițială pe model de simulare

• elevul rezolvă un test tip EN (cu două texte și compunere)
• platforma notează automat partea de gramatică și itemii obiectivi
• un profesor sau un modul avansat de AI evaluează compunerea pe criterii clare (structură, coerență, limbaj)

Rezultatul nu e doar „nota 6,85”, ci un profil de competențe:

• înțelegere text literar: 8/10
• înțelegere text nonliterar: 6/10
• gramatică: 5/10
• redactare compunere: 7/10

Pasul 2: Plan personalizat de recuperare și consolidare

Pe baza profilului, AI construiește un plan de 4–8 săptămâni, cu:

• 2–3 texte pe săptămână pentru înțelegere și interpretare
• seturi scurte de exerciții de gramatică pe problemele concrete ale elevului
• o compunere de 150–200 de cuvinte la 7–10 zile (pagină de jurnal, text argumentativ, narațiune)

Totul este adaptat: dacă elevul progresează mai repede într-o zonă, dificultatea crește. Dacă rămâne blocat, sistemul „apasă frâna” și revine cu explicații și exemple.

Pasul 3: Simulări intermediare și ajustare

După câteva săptămâni, elevul mai face un test tip simulare Evaluare Națională:

• comparație automată cu primul test
• rapoarte de progres – la ce a crescut scorul, ce a rămas problematic
• recomandări noi (de exemplu: „E timpul să lucrezi pagini de jurnal cu accent pe descriere, cum e cerința din 08.09.2025”).

Asta nu înlocuiește meditațiile sau orele de la școală, dar le face mult mai eficiente, pentru că profesorul știe exact unde să intervină.

Beneficii concrete pentru elevi, profesori și părinți

Pentru elevi

• Mai puțin stres: știu clar ce tipuri de subiecte îi așteaptă, nu mai lucrează „la noroc”
• Feedback imediat: nu trebuie să aștepte o săptămână după caiet
• Simțul progresului: văd că o problemă reală (de exemplu, descrierea într-o pagină de jurnal) se poate corecta în timp, cu exerciții țintite

Pentru profesori

• reduc masiv timpul consumat pe corectarea mecanică a zecilor de lucrări
• pot urmări rapid cine a lucrat, ce a lucrat și cum progresează
• au mai mult timp la clasă pentru discuții pe texte, literatură, interpretare – lucrurile care chiar formează gândirea critică

Pentru părinți

• au o imagine reală asupra pregătirii, nu doar impresii vagi
• pot susține copilul cu un program clar și realist până la Evaluare
• pot combina mai inteligent platformele de AI, meditațiile și studiul individual

De ce e momentul ideal (sfârșit de 2025) să integrați AI în pregătirea pentru EN 2026

Suntem în decembrie 2025. Simulările județene de tipul celei din Mehedinți arată direcția: accent pe competențe reale de lectură și scriere, nu pe „șabloane” de comentarii.

Cei care încep acum:

• să lucreze constant pe modele reale de subiecte
• să folosească instrumente de învățare adaptivă cu AI
• să își urmărească progresul pe competențe, nu doar pe note

…vor intra în iunie 2026 la Evaluarea Națională cu mult mai multă siguranță.

Iar pentru școli și profesori, integrarea unor astfel de soluții în pregătirea oficială (nu doar ca „extra” pentru cine își permite) poate fi unul dintre cele mai eficiente moduri de a ridica rezultatele întregii generații.

Educația românească are nevoie de mai puțină memorare mecanică și de mai multă învățare personalizată. Iar Evaluarea Națională la română – cu texte ca „Căprioara” și cu pagini de jurnal personale – este exact terenul unde inteligența artificială poate face diferența dintre un 6 obținut cu emoții și un 9+ construit pe înțelegere, exercițiu și feedback inteligent.