Evaluarea Națională și AI: de la examen unic la învățare personalizată

De ce Evaluarea Națională, așa cum e azi, nu mai ajunge

În 2024, peste 150.000 de elevi au dat Evaluarea Națională la clasa a VIII-a. Două probe – Română și Matematică – decid, practic, liceul în care ajung și, de multe ori, direcția lor pentru următorii ani.

Ministrul Educației, Daniel David, recunoaște deschis ceva ce părinții și profesorii simt de ani buni:

„Examenul național este problematic, fiindcă reduce cele opt competențe la două și este o evaluare punctuală; în funcție de acest rezultat, ai viața grevată la liceu.”

Asta contează nu doar politic sau administrativ. Contează direct pentru copilul care a avut o zi proastă la examen, pentru părintele care nu știe cum să-l pregătească mai bine, pentru profesorul care vede că munca lui de patru ani se reduce la un punctaj de 90 de minute.

Realitatea? Sistemul de evaluare trebuie regândit, dar nu doar „cosmetizat”. Avem ocazia să-l reconstruim în jurul a ceva ce România abia începe să folosească serios: inteligența artificială în educație și învățarea personalizată.

În articolul acesta pun cap la cap trei lucruri:

• ce spune, de fapt, ministrul despre Evaluarea Națională;
• de ce modelul actual este nedrept și ineficient;
• cum ar arăta o nouă Evaluare Națională, susținută de AI, în care elevii sunt evaluați continuu, personalizat și mai corect.

---

Ce recunoaște ministrul Daniel David despre Evaluarea Națională

Declarațiile ministrului nu sunt doar „încă un interviu”. Ele deschid, în sfârșit, ușa către o schimbare serioasă.

1. Examenul e îngust și injust

Ministrul spune explicit:

„Examenul național este problematic, fiindcă reduce cele opt competențe la două și este și o evaluare punctuală.”

Tradițional, în documentele europene și în legislația românească, vorbim de opt competențe-cheie (limbă maternă, matematică, științe, digitale, sociale, civice, culturale etc.). Evaluarea Națională verifică, în esență:

• competențe de limbă română;
• competențe de matematică.

Atât. Nicio măsurare serioasă a competențelor digitale, a gândirii critice, a colaborării, a abilităților științifice sau civice. Exact acele zone pe care piața muncii din 2030 le cere deja.

2. Soarta la liceu depinde de o singură zi

Alt punct-cheie din declarații:

„După aceea, în funcție de acest rezultat, ai viața grevată la liceu. Poate n-ai vrut să ajungi acolo, poate ai avut o zi proastă și n-ai foarte multe opțiuni.”

Un examen punctual, de o oră și jumătate, devine filtru unic pentru:

• liceul la care intri;
• colegii și profesorii cu care vei lucra 4 ani;
• profilul pe care îl vei urma (real/uman/tehnologic etc.).

E ca și cum ai decide cariera unui adult după cum s-a descurcat într-o singură prezentare, într-o zi în care poate era bolnav, anxios sau pur și simplu epuizat.

3. Ministrul vrea regândire – dar „în timpuri liniștite”

Ministrul repetă aceeași idee:

„Trebuie reevaluat examenul național din clasa a VIII-a… aștept o perioadă de liniște, ministrul trebuie să aibă o perioadă de liniște pentru a putea discuta la un examen atât de complicat.”

Spune și că schimbarea nu se poate face „de pe un an pe altul” și că e nevoie de:

• standardele de evaluare și notare (programate să fie gata pentru primar și gimnaziu până în iunie 2025);
• dezbatere publică;
• predictibilitate – cel puțin un ciclu de studiu înainte de schimbare.

Aici apare fereastra de oportunitate: dacă tot regândim examenul, de ce să nu-l mutăm direct într-o logică de evaluare continuă, bazată pe date, cu sprijinul AI?

---

De ce modelul actual nu poate fi „peticit” la nesfârșit

Sunt trei defecte structurale ale Evaluării Naționale, pe care niciun „update de programă” nu le repară.

1. Reduce copilul la o medie

Profilul real al unui elev de 14 ani e mult mai complex:

• unii excelează la științe, dar scriu greu un eseu clasic;
• alții sunt foarte buni comunicatori, creativi, dar au blocaje la matematică;
• alții au competențe digitale peste medie, dar sistemul nu le vede nicăieri.

Evaluarea Națională comprimă toate aceste nuanțe în un scor de 1–10, fără context, fără dinamica progresului, fără istoric de învățare.

2. Ignoră complet datele de parcurs

În prezent, nota de la Evaluare contează masiv, media V–VIII are o pondere mică sau deloc (în funcție de modelele discutate). Problema e că nu avem încă standarde unitare de evaluare, astfel încât mediile din școli să fie comparabile.

Rezultatul:

• profesorii din două școli diferite notează diferit același nivel de performanță;
• copiii din școli „mai exigente” sunt uneori dezavantajați;
• sistemul nu are o imagine clară a progresului elevilor, ci doar o fotografie finală, la un moment T.

3. Creează presiune, nu motivație

Elevii ajung să învețe pentru test, nu pentru înțelegere. Modelele de subiecte se transformă în „șabloane de memorat”. Piața de meditații explodează, iar elevii fără resurse sunt din start într-un dezavantaj major.

Asta nu e învățare autentică. E antrenament pentru un examen unic.

---

Unde intră AI în discuție: evaluare continuă, personalizată

Dacă ne uităm sincer la ce spune ministrul – „nu avem altceva mai bun acum, dar ar trebui să avem” – răspunsul tehnologic există deja:

AI în educație permite:

• evaluare continuă, pe parcursul mai multor ani;
• feedback imediat și personalizat pentru elev;
• date agregate la nivel de clasă, școală, județ;
• standardizare reală a nivelului, indiferent de școala în care învață elevul.

Cum poate arăta evaluarea cu AI în gimnaziu

1. Platforme adaptive de învățare (Română, Matematică, Științe)

   • Elevul rezolvă itemi pe platforme online sau hibride.
   • Algoritmii ajustează dificultatea în timp real.
   • Fiecărui elev i se construiește un profil de competențe, nu doar o notă.

2. Teste standardizate periodice, corectate automat

   • De 2–3 ori pe an, elevii susțin teste standardizate digitale.
   • Corectarea se face automat pentru itemi obiectivi;
   • pentru răspunsuri deschise (eseuri, argumentări), AI poate genera pre-corectări și sugestii pentru profesori, reducând timpul de corectare.

1. Portofoliu educațional digital

   • Toate rezultatele, de la clasa a V-a la a VIII-a, se salvează într-un portofoliu digital național;
   • părinții și elevii văd evoluția reală (grafic, cronologic, pe competențe);
   • liceele pot folosi aceste date, alături de o nouă formulă a Evaluării Naționale, pentru admitere.

2. Analize de echitate și risc de abandon

   • AI poate identifica elevii care:
     • stagnează sau regresează;
     • lipsesc frecvent;
     • au șanse mari să pice examenul dacă nu se intervine.
   • Pe baza acestor date, școlile pot organiza programe de sprijin țintite, nu „în orb”.

---

Cum ar putea arăta o „nouă Evaluare Națională”, cu AI în spate

Dacă tot vorbim de regândire, hai să desenăm un scenariu realist, în 3 pași, compatibil cu ce spune ministrul despre predictibilitate.

1. Până în 2026: Standardele + infrastructura digitală

Ministrul a anunțat deja că standardele de evaluare și notare pentru primar și gimnaziu ar trebui finalizate până în iunie 2025, cu aplicare țintită din 2026–2027.

În același interval se pot face trei lucruri concrete:

• dezvoltarea sau extinderea unei platforme naționale de evaluare;
• formarea profesorilor în literație de date educaționale – cum citesc rapoarte generate de AI, cum ajustează predarea;
• pilotarea de teste standardizate cu itemi din mai multe discipline, pe modelul sugerat de ministru (Franța): limbă, matematică, științe, istorie-geografie, competențe transversale.

2. 2027–2028: Evaluare mixtă – examen + portofoliu AI

În loc de examen unic, scenario posibil și fezabil:

• 40–50%: rezultat la Evaluarea Națională (Română, Matematică + eventual o probă de competențe integrative);
• 50–60%: scor compozit din portofoliul digital:
  • rezultatele la testele standardizate anuale din gimnaziu;
  • progresul pe competențe-cheie (nu doar cunoștințe);
  • proiecte, lucrări, activități validate la nivel național.

AI ajută aici prin:

• agregarea datelor într-un scor național unitar;
• detectarea anomaliilor (de exemplu, note prea mari în cataloage, dar scoruri slabe la teste);
• generarea de rapoarte clare pentru elevi și părinți: „De ce am intrat la liceul X și nu la Y?”.

3. După 2028: De la examen de selecție la profil de învățare

Ținta reală nu ar trebui să fie doar „un examen mai corect”, ci un sistem care ajută elevul să ajungă unde i se potrivește.

Cu AI, liceele ar putea vedea:

• profilul elevului pe 4 ani de gimnaziu (puncte tari, puncte slabe);
• predispoziția către anumite tipuri de sarcini (analitice, creative, colaborative);
• riscuri (de exemplu, dificultăți severe la matematică în cazul unui profil real foarte dur).

Elevul, la rândul lui, ar primi recomandări personalizate:

• „profil real cu accent pe informatică”;
• „profil uman cu accent pe științe sociale”;
• „profil tehnologic, unde competențele tale practice sunt un avantaj”.

Asta ar însemna, în sfârșit, o admitere la liceu bazată pe date reale despre copil, nu doar pe o medie la două discipline.

---

Beneficiile concrete pentru elevi, părinți și profesori

Pentru elevi

• Mai puțin stres legat de o singură zi – performanța lor e reflectată de un istoric, nu de o singură foaie;
• Feedback clar și rapid – știu exact ce competențe trebuie să lucreze;
• Recomandări de învățare personalizată – AI sugerează exerciții, materiale, ritm adaptat.

Pentru părinți

• Transparență – văd evoluția copilului în timp, nu doar notele din carnet;
• Decizii informate – pot alege mai bine liceele, profilurile, tipurile de sprijin;
• Semnale de alarmă timpurii – știu din clasa a VI-a că există un risc, nu în clasa a VIII-a, în iunie.

Pentru profesori

• Timp câștigat – AI poate pre-corecta, poate genera itemi, poate analiza rezultatele;
• Date clare pentru adaptarea predării – nu mai lucrezi „după feeling”, ci după rapoarte;
• Sprijin în diferențiere – vezi rapid cine are nevoie de consolidare, cine de aprofundare.

---

„Timpuri liniștite” pentru o schimbare mare? AI poate fi aliat, nu complicație

Ministrul spune că are nevoie de liniște pentru o schimbare atât de complicată. Are dreptate într-un punct: o reformă făcută haotic ar fi un dezastru. Dar aici vine partea pe care prea puțini o iau în serios:

AI nu complică neapărat sistemul; poate simplifica ceea ce azi este opac, lent și ineficient.

Dacă România își propune ca până în 2028–2030 să aibă:

• standarde clare de evaluare;
• o platformă națională matură de testare;
• portofolii educaționale digitale pentru fiecare elev;

atunci discuția despre „regândirea Evaluării Naționale” nu mai e un risc, ci un pas logic.

Și mai e ceva: generațiile care sunt acum în gimnaziu trăiesc deja într-o lume digitală. Pentru ei, un sistem de evaluare fără niciun fel de componentă digitală, fără feedback imediat, fără personalizare e pur și simplu rupt de realitate.

---

Ce putem face acum: pași practici pentru școli și părinți

Până să vină „noua Evaluare Națională”, sunt câțiva pași concreți pe care îi putem face deja în direcția învățării personalizate cu AI:

• Școlile pot introduce platforme de exerciții adaptive la Română și Matematică, ca activitate suplimentară, nu doar pregătire de examen.
• Profesorii pot folosi unelte de AI pentru a genera teste variate, pentru a evita învățatul pe de rost al „modelului de subiect”.
• Părinții își pot ajuta copiii să folosească aplicații educaționale bazate pe AI pentru recapitulare și clarificarea lacunelor.
• Directorii și inspectoratele pot începe să ceară rapoarte de progres (nu doar note) din instrumentele digitale folosite deja în multe școli.

Fiecare astfel de pas pregătește terenul pentru o reformă în care Evaluarea Națională nu mai este un „moment de groază”, ci parte firească dintr-un parcurs de învățare personalizat.

---

La final, merită reținut un lucru simplu:

Examenul de la finalul clasei a VIII-a nu trebuie să fie un verdict, ci un rezumat onest al unui drum de patru ani.

Dacă folosim inteligent AI în educația din România, Evaluarea Națională poate deveni exact asta: o fotografie clară, construită din mii de cadre mici – nu o singură poză mișcată, făcută în grabă, într-o zi de iunie.