Subiectele de la simularea Evaluării Naționale 2026 la română pot deveni, cu ajutorul AI, un instrument puternic de învățare personalizată – nu doar o notă pe foaie.
Evaluarea Națională la Limba și literatura română nu e doar un examen, ci un barometru al modului în care predăm, învățăm și evaluăm. Iar simularea județeană din Mehedinți (varianta 8, EN VIII 2026) e un exemplu foarte clar: texte literare clasice, cerințe variate, pagină de jurnal, gramatică, redactare – tot pachetul.
Dar aici apare întrebarea serioasă: folosim aceste subiecte doar ca „sperietoare de examen” sau ca instrumente de învățare personalizată, cu ajutorul inteligenței artificiale?
În seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, articolul de azi arată cum un set concret de subiecte – acesta, de la simularea Evaluării Naționale 2026 la română – poate fi transformat într-un ecosistem digital inteligent: feedback adaptat fiecărui elev, exersare țintită, evaluare automată și timp câștigat pentru profesori.
Ce spun subiectele de la simulare despre ce au nevoie elevii
Subiectele din Mehedinți nu sunt „doar încă o simulare”. Ele pun pe masă, foarte vizibil, tipurile de competențe pe care elevii trebuie să le aibă în 2026.
Ce conțin, concret, subiectele la Limba și literatura română
Varianta 8 de simulare pentru Evaluarea Națională 2026 include:
-
SUBIECTUL I – lucru pe text și înțelegere:
- două texte: un text literar („Căprioara” de Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă) și un text argumentativ despre imaginea mamei în literatura română;
- itemi obiectivi (alegere multiplă, adevărat/fals);
- cerințe de interpretare, formulare de enunțuri, identificarea trăsăturilor de personaj, identificarea valorilor comune ale textelor, formularea unui punct de vedere argumentat.
-
SUBIECTUL II – pagină de jurnal (minimum 150 de cuvinte) despre o zi specială alături de mamă sau o figură maternă, cu dată fixă (08.09.2025) și secvență descriptivă obligatorie.
-
Subiecte de gramatică și vocabular: moduri și timpuri verbale, formarea cuvintelor, plural corect, sensuri, propoziții în frază, corectarea unui mesaj scris greșit etc.
Pe scurt: simularea verifică lectura, interpretarea, scrierea, exprimarea corectă și gândirea critică.
Unde se blochează, de fapt, mulți elevi
Din ce văd eu când analizez astfel de subiecte, problemele reale ale elevilor apar de obicei aici:
- nu reușesc să vadă legătura dintre texte (de exemplu, sacrificiul matern la căprioară vs. mama din literatura română);
- scriu compuneri sub limită de cuvinte sau cu structură dezordonată (fără paragrafe clare, fără fir logic);
- greșesc în continuare chestiuni de bază: „succesuri”, „ca și elev”, plasarea virgulei greșit, acorduri;
- nu știu cum să argumenteze: ori povestesc textul, ori dau opinii fără exemple.
Aici intervine foarte bine AI-ul educațional: nu doar să corecteze, ci să arate, pas cu pas, unde anume se rupe filmul pentru fiecare elev.
Cum poate AI să transforme aceste subiecte în învățare personalizată
AI devine cu adevărat util atunci când nu se rezumă la „note”, ci ajută elevul să înțeleagă de ce a greșit și ce să facă mai departe.
1. Analiza automată a răspunsurilor, item cu item
Un sistem de inteligență artificială pentru Evaluarea Națională poate încărca subiectele reale (ca cele din Mehedinți) și:
- recunoaște tipurile de itemi (alegere multiplă, adevărat/fals, răspuns deschis, argumentare);
- verifice automat răspunsurile la itemii obiectivi și să ofere feedback instant;
- observe tipare: elevul greșește constant la
- valori ale verbului;
- identificarea trăsăturilor de personaj;
- asocierea textelor.
Rezultatul? Platforma poate spune clar:
„Ai 70% corect la gramatică, dar doar 40% la interpretare de text. Îți recomand 3 exerciții suplimentare pe trăsături de personaj și 2 pe valori comune ale textelor.”
Asta înseamnă învățare adaptivă, nu doar „Ai luat 6 la simulare, mai muncește”.
2. Feedback personalizat la compuneri și pagini de jurnal
Subiectul al II-lea – pagina de jurnal din 08.09.2025, cu o zi specială alături de mamă – e ideal pentru a arăta cum funcționează AI în evaluarea scrisului:
Un model AI educațional bine antrenat poate:
- să verifice numărul de cuvinte și marcarea paragrafelor;
- să identifice dacă există secvența descriptivă cerută (de minimum 30 de cuvinte);
- să semnaleze greșelile de ortografie și punctuație, cu explicații simple;
- să ofere sugestii pe conținut:
- „Ai prezentat întâmplarea, dar nu ai subliniat clar ce te-a emoționat. Adaugă un paragraf în care explici ce ai simțit și de ce.”
- „Descrierea mamei tale are doar 15 cuvinte. Mai adaugă detalii despre chip, gesturi, voce.”
Profesorul nu e înlocuit, dar:
- nu mai pierde timp cu „număratul de cuvinte” și cu erorile mecanice;
- poate să se concentreze pe originalitatea ideilor, profunzimea trăirilor, stilul elevului;
- are la dispoziție o „hartă” clară a problemelor din clasă: unde se blochează majoritatea elevilor, ce noțiuni trebuie reluate.
3. Simulări personalizate, pornind de la baremul oficial
Baremul de corectare pentru această variantă de simulare poate fi transformat într-un motor de generare de exerciții:
- AI învață ce înseamnă „răspuns corect acceptat”, „răspuns parțial corect”, „răspuns greșit”;
- folosind acest model, poate genera noi seturi de exerciții, cu același tip de competență, dar texte diferite;
- pentru un elev slab la argumentare, platforma îi poate genera 5 subiecte de tipul:
- „Crezi că omul are de învățat din lumea celor care «nu cuvântă» despre valoarea sacrificiului matern?”
- dar cu alte texte-suport, păstrând structura cerinței.
Asta nu înseamnă „șabloane de compuneri”, ci exersare variată pe aceeași competență, cu feedback constant.
Studiu de caz: tema sacrificiului matern, de la Gârleanu la AI
Subiectele din această simulare au un fir tematic clar: sacrificiul și iubirea maternă.
- În „Căprioara” de Emil Gârleanu, mama se sacrifică în fața lupului pentru ca iedul să scape.
- În textul despre „Mama” în literatura română, apar exemple din Eminescu, Coșbuc, Creangă, Depărățeanu, Nichita Stănescu – toate arătând mama ca figură de iubire, ocrotire, sacrificiu.
Cum ajută AI să adâncim aceste teme, nu doar să „bifăm” subiectul
Un elev obișnuit se oprește, de multe ori, la rezumat: „Mama căprioară moare pentru ied.” Atât.
Un asistent AI educațional poate ghida elevul cu întrebări și explicații, fără să îi dea „compunerea gata făcută”:
- „Ce simte căprioara când trebuie să se despartă de ied?”
- „Cum se vede sacrificiul în gestul de a se arunca în fața lupului?”
- „Găsește un pasaj din textul despre ‘Mama’ care vorbește despre același tip de sacrificiu. Cum se aseamănă cele două mame?”
Elevul, astfel, învață să compare, să transfere o idee dintr-un text în altul, exact ceea ce cer asocierile de la Subiectul I (de exemplu, cerința de a găsi un element de conținut comun celor două texte).
Asta este esența învățării personalizate cu AI:
nu doar corectezi răspunsul, ci construiești un dialog care îl ajută pe elev să gândească mai adânc.
AI vs. metode tradiționale în corectarea probelor de română
În discuțiile cu profesori, apare inevitabil întrebarea: „Bun, dar poate AI să corecteze româna corect?”
Răspunsul onest, în 2025, e cam așa:
- la itemi obiectivi, AI e deja la nivel foarte bun (și mult mai rapid decât un om);
- la gramatică, recunoașterea erorilor frecvente (ortografie, acord, punctuație) este, în mare parte, rezolvabilă tehnic;
- la compuneri, sistemele AI pot oferi o evaluare inițială, dar decizia finală ar trebui să rămână la profesor, mai ales când vorbim despre creativitate, originalitate, ton.
Ce câștigă profesorii dacă folosesc IA în Evaluarea Națională
Beneficiile concrete pentru cadrele didactice sunt greu de ignorat:
- timp salvat la corectarea itemilor obiectivi și a părților standardizabile;
- analize de clasă generate automat: câți elevi au greșit la „apa morții”, câți au înțeles valoarea metaforică, câți au confundat-o cu „pierderea vederii”;
- posibilitatea de a planifica ore remediale exact pe ce doare: „marți lucrăm doar la asocieri de texte”, „joi, doar la structura paginii de jurnal”.
Elevii câștigă, la rândul lor:
- feedback mai rapid;
- recomandări de exerciții personalizate;
- o relație mai bună cu tema pentru acasă, care nu mai e doar „scrie 2 pagini”, ci un proces ghidat.
Realitatea? AI nu înlocuiește profesorul de română, dar îi ia din spate munca repetitivă, ca să rămână energia pentru ce contează: discuții, lectură, interpretare, mentorat.
Cum pot profesorii și școlile să înceapă să folosească AI, concret
Nu ai nevoie de un proiect național uriaș ca să începi să folosești AI în pregătirea pentru Evaluarea Națională 2026. Poți porni simplu, cu pași mici și inteligenți.
Pași practici pentru profesori
-
Digitalizarea subiectelor reale
Introdu subiectele de simulare (ca varianta 8 din Mehedinți) într-o platformă de testare online sau într-o aplicație bazată pe AI. -
Crearea de profiluri de învățare pentru elevi
După prima simulare digitală, folosește rapoartele pentru a vedea:- ce tipuri de itemi sunt cel mai des greșite;
- ce competențe trebuie consolidate (lectură, gramatică, redactare).
-
Sesiuni de lucru personalizate
Folosește orele de română (sau cluburi de pregătire) pentru a lucra pe:- compuneri corectate deja de AI, discutând cu elevii diferența dintre „acceptabil” și „foarte bun”;
- fragmente problematice (de exemplu, „apa morții”, „simțământ stăruitor de milă”), explicate împreună.
-
Reflecție ghidată pentru elevi
Încurajează-i să își urmărească progresul în platformă: „Acum o lună făceam 8 greșeli la acord, acum mai fac 3.”
Elevii care văd progresul în cifre devin, de obicei, mai motivați.
De ce contează asta pentru Evaluarea Națională 2026 și după
Evaluarea Națională 2026 nu ar trebui să fie doar o barieră de trecut, ci un punct de sprijin pentru viitoarea generație de liceeni. Iar AI poate fi instrumentul discret care schimbă modul în care ajung acolo.
Simularea județeană din Mehedinți ne arată un lucru clar: avem subiecte bine construite, cu texte puternice (sacrificiu matern, iubire, literatură clasică), dar fără sprijin personalizat mulți elevi rămân la suprafață – învață rezumate, modele de compuneri și speră să nimerească ceva asemănător.
Există o variantă mai bună:
- platforme de învățare adaptivă care folosesc subiecte reale EN VIII;
- evaluare automată acolo unde e posibil și review uman unde contează nuanțele;
- profesori care își folosesc energia pentru discuții despre sens, valori, nu pentru punctaje mecanice.
Dacă vrem ca „AI în educația din România” să nu rămână doar un slogan, exact aici trebuie să începem: la subiectele concrete de la Evaluarea Națională, transformate în experiențe de învățare personalizată pentru fiecare elev.
Vrei ca elevii tăi să folosească AI pentru pregătirea la Evaluarea Națională 2026 la română?
Următorul pas e să testezi măcar o simulare în format digital adaptiv și să vezi cum se schimbă discuția la clasă când feedbackul nu mai vine peste două săptămâni, ci în câteva secunde.