Drept medical și AI: noul teren de joc pentru avocați

De ce dreptul medical devine „fierbinte” în 2025

În ultimul deceniu, CEDO a condamnat România în serie pentru neglijență medicală, acces întârziat la tratament sau anchete superficiale după decese în spitale. În paralel, Legea nr. 95/2006 a fost modificată de peste 150 de ori. Asta nu e doar o statistică, e descrierea unui teren de joc extrem de instabil pentru toți cei implicați: pacienți, medici, manageri de spitale și, mai nou, avocați specializați în dreptul sănătății.

Realitatea este simplă: dreptul medical nu mai e o nișă exotică. Este unul dintre cele mai dinamice domenii juridice, cu impact direct asupra vieții și integrității corporale. Iar universitățile care se mișcă primele – cum face Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității „Ovidius” din Constanța, prin programul de master în Drept medical pentru anul universitar 2025/2026 – răspund unui val clar de cerere din piață.

Această evoluție se lipește perfect de o altă transformare: LegalTech și inteligența artificială în avocatură. În special în dreptul medical, unde documentația este copleșitoare, jurisprudența fragmentată, iar aspectele etice și de consimțământ informat sunt cruciale, AI-ul nu mai e un moft, ci un avantaj competitiv.

În articolul de față:

• vezi cum arată, în practică, un master modern în drept medical;
• înțelegi miza malpraxisului și a drepturilor pacienților în România;
• afli concret unde poate interveni AI pentru a-ți crește eficiența ca avocat sau consilier juridic în sănătate.

---

1. Drept medical: ce învață deja studenții în Europa

Dreptul medical în Europa este tratat ca un domeniu autonom, nu ca o anexă timidă la dreptul civil sau la dreptul administrativ.

Exemple de programe europene

• Belgia – „Drept medical și biomedical” (UCLouvain)
  Accent pe:

  • drepturile pacientului și autonomia acestuia;
  • protecția datelor medicale și accesul la dosarul electronic;
  • protecția persoanelor vulnerabile (vârstnici, copii, bolnavi psihic);
  • începutul și sfârșitul vieții (procreație asistată, mame surogat, avort, eutanasie);
  • răspunderea civilă, penală și etică a medicilor și spitalelor.

• Olanda – LLM „Health Law and Technology” (Gröningen)
  Focus pe:

  • malpraxis și răspundere profesională;
  • impactul tehnologiei și al datelor asupra sănătății;
  • cercetare biomedicală și etică.

În Franța și Belgia, dreptul medical este prezent constant în curricula de licență și master, iar absolvenții ajung avocați specializați în sănătate sau juriști în spitale, case de asigurări, autorități publice.

Unde intră AI în această ecuație

Programele occidentale deja încep să discute:

• analiză automată a dosarelor medicale în litigii de malpraxis;
• motoare de căutare juridică bazate pe AI, care extrag jurisprudență relevantă (CEDO, curți supreme);
• verificarea conformității protocoalelor medicale cu normele legale și deontologice.

Dacă ești avocat în România și vei concura cu colegi formați în astfel de medii, să știi drept medical fără să știi LegalTech/AI e ca și cum ai juca șah într-o competiție în care ceilalți vin cu motor de analiză în spate.

---

2. Masterul „Drept medical” la „Ovidius” Constanța: ce aduce nou

Programul de master în Drept medical de la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității „Ovidius” din Constanța este, în esență, un răspuns direct la criza de încredere din sistemul sanitar și la explozia litigiilor de malpraxis.

Structura și obiective

Cursul urmărește:

• formarea unei culturi juridice solide pentru practica medicală;
• înțelegerea răspunderii civile delictuale și a raportului ei cu malpraxisul medical;
• clarificarea drepturilor și obligațiilor medicilor și ale unităților sanitare;
• analiza detaliată a jurisprudenței CEDO și a ÎCCJ în materie de sănătate.

Temele mari acoperite:

• introducere în răspunderea civilă (prejudiciu, faptă ilicită, cauzalitate, vinovăție);
• definirea și reglementarea malpraxisului (art. 642 și urm. din Legea nr. 95/2006);
• consimțământul informat și limitele lui;
• răspunderea personalului medical vs. răspunderea unității sanitare;
• jurisprudență CEDO despre neglijență medicală, acces la îngrijire și lipsă de resurse;
• noul Cod deontologic al medicilor (în vigoare de la 01.01.2026), inclusiv clauza de conștiință și folosirea inteligenței artificiale în actul medical.

Bibliografia este gândită inteligent: tratate, monografii, legislație națională și europeană, plus hotărâri CEDO și ICCJ atent selectate. Pentru un avocat orientat spre practică, asta înseamnă materie direct „exploatabilă” cu ajutorul unui asistent AI juridic.

Cum se conectează cu AI în educație juridică

Un astfel de master este terenul ideal pentru:

• platforme de învățare personalizată cu AI – care pot adapta cazurile de studiu la nivelul fiecărui masterand (de ex., mai multe spețe de CEDO pentru cei interesați de litigii internaționale);
• instrumente de analiză a jurisprudenței – AI poate identifica pattern-uri în soluțiile CEDO privind România (ex: probleme recurente de expertiză medico-legală sau de acces la medicamente);
• simulări de litigii de malpraxis – cu generare de scenarii, acte procesuale și argumente pro/contra pe baza datelor reale din hotărâri.

Cine iese din acest master știind și conținutul, și cum să folosească AI pentru research și redactare pleacă în profesie cu un avantaj net.

---

3. Malpraxisul în România: unde se rup lucrurile

Malpraxisul nu este doar „greșeala medicului”. Este un mix de:

• erori individuale (neglijență, imprudență, competență insuficientă);
• probleme de sistem (lipsă fonduri, dotări insuficiente, infecții nosocomiale);
• comunicare deficitară medic–pacient;
• legislație instabilă.

Definiția legală

Conform art. 642 din Legea nr. 95/2006, malpraxisul este eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, care generează prejudicii pacientului și atrage răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice.

Legea detaliază:

• cauzele care antrenează răspunderea (erori, neglijență, încălcarea confidențialității, lipsa consimțământului informat, depășirea competenței);
• cauzele care o înlătură (condiții improprii de lucru, dotări insuficiente, riscuri inerente metodei, infecții nosocomiale necontrolabile, acțiune cu bună-credință în urgențe).

Poziția Colegiului Medicilor din România (CMR)

CMR subliniază două lucruri esențiale:

• greșeala este inerentă în practica medicală, mai ales într-un sistem subfinanțat și supraîncărcat;
• România are mult mai multe acțiuni penale împotriva medicilor decât alte state europene, unde accentul cade pe despăgubiri civile rapide și mecanisme eficiente de mediere.

Consecința directă este apariția medicinei defensive:

• se fac mai multe teste și consultații decât e strict necesar;
• se evită cazurile cu risc mare;
• se întârzie actul medical de teamă de litigii.

Cum poate ajuta AI aici – pentru avocați și pentru sistem

În practica avocatului de drept medical, AI poate:

• Analiza rapid volume mari de documente medicale
  Un dosar de malpraxis înseamnă:

  • foi de observație;
  • consimțăminte informate;
  • scrisori medicale;
  • rapoarte de expertiză.
    Un instrument AI bine configurat poate marca automat potențiale abateri: lipsa informării, inconsecvențe în notițe, nerespectarea protocoalelor.

• Cartografierea jurisprudenței relevante
  În loc să cauți manual hotărârile Eugenia Lazăr, Aftanache, Maia Tușa sau Panaitescu, un asistent AI:

  • îți grupează spețele pe tipuri de problemă (acces la tratament, expertiză deficitară, lipsă fonduri);
  • extrage paragrafe cheie pe care le poți cita direct în concluzii.

• Sprijin în evaluarea prejudiciului
  Prin analiză de cazuri similare, AI poate sugera intervale rezonabile de daune morale/materiale acordate de instanțe, ajutând la fundamentarea pretențiilor sau a apărărilor.

Rezultatul: mai puțin timp blocat pe muncă repetitivă, mai mult timp pe strategie, negociere și relația cu clientul.

---

4. Jurisprudența CEDO și ICCJ: mină de aur pentru avocați (dacă știi să o exploatezi)

Hotărârile CEDO și deciziile ICCJ nu sunt doar „lecturi obligatorii” la master, ci un instrument practic extrem de puternic.

Câteva repere CEDO relevante pentru România

• Maia Tușa c. România (2022) – caz de diagnostic greșit de cancer mamar, extirpare inutilă a sânului, comisii de malpraxis cu concluzii contradictorii, anchetă penală clasată. CEDO subliniază că, în cazuri de simplă neglijență medicală, acțiunea civilă în despăgubiri este, în principiu, calea preferabilă.

• Eugenia Lazăr c. România (2010) – deces în timpul unei traheotomii; Curtea critică lipsa de cooperare între experți și organele de anchetă și avizele medico-legale nemotivate.

• Panaitescu c. România (2012) – pacient oncologic care nu primește la timp tratamentul gratuit stabilit prin hotărâri judecătorești. CEDO spune clar: statul nu poate invoca lipsa de fonduri pentru a nu asigura un tratament vital.

Aceste spețe trasează standarde clare pentru obligațiile pozitive ale statului și pentru modul în care trebuie făcute anchetele interne.

Decizii-cheie ale ÎCCJ

• Decizia nr. 5/2022 (RIL) – stabilește competența materială în cauzele de malpraxis: Judecătoria este competentă, în lipsa parcurgerii procedurii din Legea nr. 95/2006.
• Decizia nr. 875/2018 – clarifică faptul că victima unui malpraxis poate alege:
  • fie procedura prin Comisia de malpraxis, cu decizie ce poate fi contestată;
  • fie acțiunea directă în instanță, pe drept comun.
• Decizia nr. 19/2015 (HP) – stabilește că medicii din spitale publice sunt funcționari publici și nu pot invoca art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului pentru a justifica primirea de plăți suplimentare sau donații.

Unde intră AI pentru avocatul de drept medical

O platformă de AI juridic bine antrenată pe conținut românesc poate:

• sugera instant decizii ICCJ relevante pentru o speță de malpraxis;
• explica, pe înțelesul clientului, opțiunile între calea civilă și cea penală;
• genera drafturi de acțiuni sau întâmpinări, deja structurate conform jurisprudenței dominante.

Nu vorbim de înlocuirea avocatului, ci de un „paralegal digital” care lucrează 24/7 și nu obosește.

---

5. Noul Cod deontologic al medicilor și impactul asupra practicii juridice

De la 01.01.2026, intră în vigoare noul Cod de Deontologie Medicală. Este relevant nu doar pentru medici, ci și pentru avocați, pentru că devine un reper important în aprecierea culpei profesionale.

Elemente noi importante

• accent pe medicina bazată pe dovezi: medicii trebuie să promoveze doar opinii și mesaje medicale fundamentate științific;
• reglementarea folosirii inteligenței artificiale în actul medical;
• combaterea dezinformării și a pseudo-științei;
• definirea clară a „clauzei de conștiință” – medicul poate refuza anumite acte contrare convingerilor morale/religioase, cu condiția să nu pună în pericol viața pacientului și să asigure continuitatea îngrijirilor.

De ce contează pentru avocați

1. Standardul de diligență
   Când analizezi malpraxisul, vei raporta conduita medicului și la Codul deontologic, nu doar la lege. Încălcarea sistematică a principiilor medicinei bazate pe dovezi sau promovarea de pseudo-terapii devin argumente puternice în acțiunile civile.

2. AI în actul medical
   Dacă un medic folosește un instrument AI pentru diagnostic, iar rezultatul este eronat:

   • cine răspunde: medicul, spitalul, furnizorul software?;
   • ce înseamnă „utilizare prudentă” a AI în medicină?
     Aici se deschid dosare juridice complet noi, unde avocații familiarizați atât cu dreptul medical, cât și cu tehnologia vor fi căutați.

3. Educație juridică personalizată cu AI
   Pentru generația de medici și juriști care va lucra cu acest Cod, platformele de învățare bazate pe AI pot:

   • personaliza cazurile de etică medicală după specialitate (chirurgie, anestezie, psihiatrie);
   • simula conflicte de conștiință și scenarii de refuz de tratament;
   • verifica în timp real dacă o decizie ipotetică ar încălca Codul.

---

6. De ce dreptul medical + AI este o oportunitate reală pentru avocații din România

Majoritatea cabinetelor de avocatură din România sunt încă prinse în schema clasică: Word, email, jurisprudență căutată manual, hârtie peste tot. În timp ce domenii ca taxarea sau M&A încep să adopte LegalTech, dreptul medical pare „special”, greu de tehnicizat. Eu cred exact invers.

Dreptul medical este unul dintre cele mai prietenoase domenii pentru integrarea AI, pentru că:

• documentele sunt foarte standardizate (foi de observație, consimțământ informat, bilete de ieșire);
• jurisprudența CEDO și națională conține pattern-uri evidente (întârzieri, lipsă expertize, lipsă fonduri);
• există o legislație masivă, fragmentată, perfectă pentru a fi „cartografiată” cu ajutorul AI.

Dacă ești:

• student la drept – un master precum „Drept medical” la „Ovidius”, combinat cu utilizarea sistematică a instrumentelor de AI pentru research și învățare personalizată, te poziționează excelent pentru următorii 10–15 ani;
• avocat în formare – te poți specializa rapid pe malpraxis, drepturile pacienților, conformitate în sănătate, folosind AI pentru a compensa lipsa de senioritate;
• avocat senior – poți adăuga o nouă linie de practică în firmă, cu un volum ridicat de spețe și cu proceduri standardizabile (exact ce îi place unui algoritm bine construit).

Seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” arată același lucru în mai multe domenii: unde apare o nouă specializare, apare și nevoia de instrumente inteligente care să te ajute să înveți, să cercetezi și să lucrezi mai eficient. Dreptul medical nu face excepție.

Dacă ar fi să reții o singură idee, ar fi asta:
viitorul avocat de drept medical în România va fi, inevitabil, și utilizator avansat de AI – fie pentru a învăța, fie pentru a pleda mai bine. Cei care încep să combine aceste două direcții încă din facultate sau din primii ani de practică vor fi cei care vor seta standardele pieței.