97% dintre români vor competențe digitale predate tuturor în școli și universități. Ce înseamnă asta concret pentru AI, curriculum și siguranța online în educație?
97% dintre români vor competențe digitale reale în școli. Suntem pregătiți?
România e, oficial, țara din UE cu cele mai slabe rezultate la competențe digitale, dar același Eurobarometru arată ceva paradoxal: 97% dintre români cred că abilitățile digitale trebuie formate la toate nivelurile, în școli și universități.
Asta nu mai e o dezbatere teoretică. E o presiune foarte clară din partea societății: părinți, elevi, profesori, angajatori vor ca școala să pregătească elevii pentru o lume în care banca e în telefon, medicul e și online, iar locul de muncă se schimbă de mai multe ori într-o viață.
Seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” e despre cum folosim inteligența artificială și educația digitală ca să ieșim din ultimul loc. Eurobarometrul Flash 564 (mai 2025) ne dă nu doar cifre, ci și un mandat: românii sunt gata pentru schimbare. Întrebarea e dacă sistemul educațional se mișcă suficient de repede.
În articolul acesta trecem prin cele mai relevante rezultate pentru România și, mai important, ce putem face concret în școli și universități: de la alfabetizare digitală de bază, la AI în clasă, siguranță online și folosirea datelor pentru învățare personalizată.
De ce competențele digitale au devenit „alfabetizare” de bază
Eurobarometrul arată clar: 9 din 10 români cred că abilitățile digitale sunt esențiale pentru a participa la viața societății. Nu doar „utile”, ci esențiale.
Asta înseamnă că, pentru majoritatea oamenilor:
- fără competențe digitale nu poți gestiona banca online;
- nu accesezi servicii de sănătate digitală;
- nu te informezi eficient și nu participi la dezbateri civice;
- nu ai acces la multe locuri de muncă decente.
Realitatea? Multe școli încă tratează „informatica” ca pe un opțional sau o materie tehnică, nu ca pe un limbaj de bază, la fel de important ca cititul și scrisul. Iar asta se vede în scorurile României la indicele european DESI, unde suntem constant pe ultimele locuri la competențe digitale de bază.
Dacă 97% dintre români spun că „abilitățile digitale trebuie predate tuturor, în școli și universități”, atunci nu mai vorbim de un moft, ci de o așteptare socială clară.
Abilitățile digitale nu mai sunt un avantaj competitiv, sunt biletul de intrare în joc.
Ce ar trebui să însemne „competențe digitale” în școală
Nu e suficient să avem câteva ore de Word și PowerPoint în gimnaziu. Un curriculum serios de competențe digitale pentru secolul 21 ar trebui să includă, gradual:
- Utilizare de bază: sisteme de operare, aplicatii uzuale, organizarea fișierelor, securitate de bază.
- Colaborare online: platforme de învățare, documente colaborative, eticheta digitală.
- Gândire critică și căutare de informații: cum cauți, cum verifici, cum compari surse.
- Siguranță online: parole, phishing, gestionarea datelor personale.
- Utilizarea AI: cum folosești instrumente de inteligență artificială generativă în mod responsabil.
Aceste elemente pot fi predate integrat, prin toate disciplinele, nu doar la informatică. Aici intră în scenă AI pentru învățare personalizată: platforme care se adaptează la ritmul elevului și îi dau exact conținutul și exercițiile de care are nevoie.
AI în educație: între entuziasm și prudență
Eurobarometrul arată o poziție nuanțată, dar matură, față de inteligența artificială în educație: majoritatea respondenților cred că AI poate aduce beneficii reale, dar și riscuri, iar comunitatea educațională trebuie să le evalueze pe ambele.
Asta e exact atitudinea sănătoasă. Nici frică totală („AI nu are ce căuta în clasă”), nici optimism naiv („AI va rezolva totul”).
Ce beneficii concrete aduce AI în școli și universități
În contextul seriei „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, cele mai importante utilizări sunt:
-
Învățare adaptivă
Platformele de învățare bazate pe AI pot ajusta automat nivelul de dificultate al exercițiilor, explicațiilor și testelor, în funcție de răspunsurile elevului.- un elev care greșește repetat primește explicații suplimentare și exerciții mai simple;
- un elev avansat primește provocări suplimentare, nu repetă la infinit conținut pe care îl stăpânește.
-
Feedback imediat și personalizat
AI poate oferi feedback instant la quiz-uri, eseuri scurte, probleme de matematică sau programare, astfel încât elevul să nu aștepte zile întregi corectarea. -
Analiza progresului
Pentru diriginți și profesori, AI poate genera tablouri de bord clare: cine rămâne în urmă, la ce capitole, ce tip de itemi pun probleme, unde trebuie revenit. -
Suport pentru profesori
Profesorii pot folosi AI ca asistent: generare de itemi, variante de teste, fișe de lucru adaptate nivelurilor din clasă, propuneri de activități diferențiate.
De ce avem nevoie de alfabetizare AI, nu doar de instrumente AI
Eurobarometrul spune clar:
40% dintre români sunt total de acord și 54% „mai degrabă de acord” că abilitățile digitale sunt necesare pentru a folosi în siguranță instrumente de AI generativă.
Mai mult, 35% sunt total de acord și 50% „mai degrabă de acord” că toți profesorii trebuie să fie echipați cu abilități de a înțelege și folosi AI, inclusiv AI generativă.
Asta înseamnă că nu e suficient să „aducem o platformă cu AI în școală”. Trebuie să pregătim oamenii care o folosesc:
- profesorii să știe ce poate și ce nu poate face AI;
- elevii să știe că AI nu e sursă infailibilă, ci un instrument care poate greși sau inventa informații;
- școlile să aibă reguli clare pentru utilizarea AI la teme, proiecte, examene.
Un proiect serios de digitalizare în școli ar trebui să înceapă cu formarea profesorilor: ateliere practice, comunități de învățare, exemple concrete de lecții în care AI ajută la personalizarea învățării, nu la înlocuirea profesorului.
Dispoziția românilor față de educația digitală: ce spune Eurobarometrul
Pe lângă competențe digitale și AI, studiul scoate în evidență câteva atitudini foarte relevante pentru România.
1. Digital pentru învățare, nu doar pentru distracție
Majoritatea respondenților din România sunt de acord că tehnologiile digitale special concepute pentru învățare trebuie promovate în școli. Nu vorbim de telefoane și rețele sociale, ci de:
- platforme de învățare online;
- aplicații de exersare și evaluare;
- simulatoare, laboratoare virtuale, conținut interactiv.
În același timp, o parte considerabilă dintre români susțin ideea interzicerii smartphone-urilor personale în școală, tocmai pentru a reduce distragerea atenției. Acest aparent paradox – „da” la tehnologie educațională, „nu” la device personal în clasă – arată ceva important:
Oamenii nu sunt împotriva tehnologiei, ci împotriva haosului digital.
Școlile care vor să folosească AI și instrumente digitale trebuie să aibă reguli clare: ce folosim, când, pentru ce, cu ce scop pedagogic.
2. Educație digitală și sănătatea mintală
Românii sunt, în majoritate, de acord că școala are un rol clar în a-i învăța pe tineri să gestioneze impactul tehnologiei asupra sănătății lor mentale și fizice.
Asta înseamnă lecții reale, nu doar „nu mai stați pe telefon”:
- cum recunoști semnele de dependență digitală;
- cum gestionezi notificările și timpul petrecut online;
- cum te protejezi de cyberbullying și de presiunea rețelelor sociale;
- cum îți construiești o relație sănătoasă cu tehnologia (inclusiv cu AI).
AI poate ajuta aici cu conținut personalizat (videouri, scenarii, jocuri serioase) care să se potrivească vârstei și nivelului de înțelegere al elevilor.
3. Profesorii și părinții ca „gardieni digitali”
Eurobarometrul arată niveluri foarte ridicate de acord cu două afirmații:
- „Profesorii trebuie să joace un rol cheie în a-i sprijini pe copii să își dezvolte abilități pentru a interacționa în siguranță cu tehnologia.”
- „Părinții și familiile au un rol crucial în a-i învăța pe copii să folosească tehnologia în mod sigur și responsabil.”
Tradus în practică, asta înseamnă că nici școala, nici familia nu pot spune „nu e problema noastră”. E o responsabilitate împărțită:
- școala poate oferi cadrul structurat și conținutul;
- familia oferă modelul de zi cu zi și regulile de acasă;
- AI poate oferi instrumente de monitorizare și sprijin (de exemplu, rapoarte de utilizare, conținut adaptat pentru părinți, recomandări personalizate).
Competențele digitale ca scut împotriva dezinformării
Un alt mesaj clar din Eurobarometru: majoritatea românilor cred că abilitățile digitale și alfabetizarea media ajută la protejarea împotriva dezinformării online.
În contextul deepfake-urilor, al știrilor false generate de AI și al campaniilor de influență, acest lucru nu mai e un detaliu, ci o chestiune de securitate democratică.
Românii sunt, de asemenea, în mare măsură de acord că toți profesorii trebuie să fie pregătiți să-i ajute pe elevi să recunoască formele de dezinformare online.
Ce înseamnă practic „să înveți elevii să nu fie păcăliți online”
Aici nu e vorba doar de 1–2 ore despre „fake news”. Un program serios ar include:
- cum verifici o sursă (cine a scris, unde, cu ce scop);
- cum recunoști titlurile manipulative și textele emoționale;
- cum funcționează algoritmii rețelelor sociale;
- cum poți folosi chiar AI pentru a analiza un text (de ex., să ceri unui instrument AI să îți arate unde pot exista biasuri sau erori);
- exerciții practice cu exemple reale de dezinformare.
Aici, AI și învățarea personalizată sunt extrem de valoroase: fiecare elev poate primi seturi de exemple și exerciții adaptate nivelului său de înțelegere, cu feedback imediat. Profesorul nu mai „luptă singur” cu zeci de linkuri și capturi de ecran, ci are un asistent care pregătește materialele și îl ajută să urmărească progresul clasei.
Ce poate face concret o școală românească în următoarele 12 luni
România are decalaje mari, dar și un avantaj: societatea e pregătită pentru schimbare, după cum arată Eurobarometrul. Nu trebuie să așteptăm o reformă perfectă de sus. Sunt câțiva pași concreți pe care orice școală îi poate începe chiar în anul următor:
1. Plan minim de competențe digitale pe cicluri de învățământ
- stabiliți clar ce înseamnă „competențe digitale de bază” la final de clasă a IV-a, a VIII-a și a XII-a;
- integrați elemente digitale în toate disciplinele (nu doar la TIC/Informatică);
- introduceți teme și proiecte care cer explicit utilizarea unor instrumente digitale.
2. Formare reală pentru profesori în AI educațională
Nu un webinar de 90 de minute și gata, ci:
- ateliere practice pe echipe, cu scenarii concrete de lecții;
- spații de testare a unor platforme cu AI pentru învățare personalizată;
- mentorat între profesori („cei care știu” îi ajută pe ceilalți în mod organizat).
3. Politică clară a școlii privind tehnologia și AI
- reguli transparente despre folosirea telefoanelor, a platformelor și a AI la clasă;
- ghiduri scurte pentru elevi și părinți: ce e permis, ce nu, cum se folosește AI la teme;
- proceduri pentru protecția datelor elevilor (conform standardelor europene).
4. Module obligatorii de siguranță digitală și combatere a dezinformării
- minim 4–6 ore pe an la fiecare nivel de studiu, predate integrat (dirigenție, istorie, educație civică, limba română);
- resurse digitale interactive, nu doar lecții frontale;
- evaluări simple, dar clare, ca să știm dacă elevii chiar au înțeles.
5. Implicarea părinților în alfabetizarea digitală
- se pot organiza sesiuni dedicate părinților (online sau față în față);
- ghiduri scurte, practice: cum setezi controale parentale, cum discuți cu copilul despre AI și rețele sociale;
- canale de comunicare clare pentru situații de cyberbullying, sexting, fraude online.
De la ultimul loc în UE la exemplu regional? Depinde de cum folosim acest moment
Eurobarometrul 564 ne spune ceva rar pentru România: nu lipsa cererii e problema.
Românii vor competențe digitale, vor AI în educație, vor profesori pregătiți și elevi protejați de dezinformare. Avem o societate mai deschisă la schimbare decât ne place uneori să credem.
În seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, ideea centrală e simplă: dacă tot suntem ultimii la competențe digitale, măcar să „sărim” direct la o variantă inteligentă de recuperare – cu platforme adaptive, evaluare automată, analiză de date și orientare vocațională asistată de AI.
Acum mingea e în terenul școlilor, universităților și decidenților. Avem date, avem acordul oamenilor, avem tehnologia. Urmează pasul greu, dar inevitabil: implementarea inteligentă.
Dacă ești profesor, director, decident sau lucrezi într-o universitate, întrebarea utilă nu este „folosim sau nu AI?”, ci:
„Cum putem folosi AI și educația digitală ca să ne fie mai ușor să personalizăm învățarea pentru elevii noștri, în mod sigur și responsabil?”
Răspunsurile diferă de la o școală la alta, dar primul pas e același peste tot: să recunoști că alfabetizarea digitală și înțelegerea AI nu mai sunt opționale, ci parte din misiunea centrală a educației în România anului 2025.