97% dintre români vor competențe digitale în școli, dar România e codașă în UE. Vezi cum poate fi folosită AI pentru învățare personalizată și educație sigură.
Românii vor digitalizare, dar școala încă trage frâna de mână
97% dintre români cred că toți elevii și studenții ar trebui să învețe competențe digitale, arată Flash Eurobarometrul 564 (mai 2025). Și 9 din 10 spun clar: fără abilități digitale nu mai poți participa normal la viața de zi cu zi – de la bancă și sănătate, până la informare și participare civică.
Realitatea din școli și universități nu ține încă pasul. România rămâne pe ultimele locuri din UE la competențe digitale de bază, în timp ce „școala pe caiet” încă domină. Iar între timp, inteligența artificială (AI) schimbă felul în care învățăm, lucrăm și ne informăm.
Acest articol face legătura între ce spun românii în Eurobarometru și cum putem folosi AI pentru o învățare personalizată în școli și universități, fără să ignorăm riscurile: dezinformare, dependență de ecrane, impact asupra sănătății mintale.
Ce spun românii: competențele digitale sunt „alfabetizare” de bază
Mesajul din sondaj e direct: românii văd competențele digitale ca pe o condiție de bază de participare la societate.
- Majoritatea covârșitoare este de acord că „competențele digitale sunt esențiale pentru participarea în societate”.
- 97% susțin că „toți elevii și studenții ar trebui să învețe competențe digitale în școli și universități”.
Nu mai vorbim doar de „informatica de joi” sau de câteva ore de TIC. Vorbim de:
- folosirea serviciilor publice online;
- banking digital și plăți electronice;
- platforme de sănătate, programări medicale;
- comunicare și colaborare online;
- înțelegerea riscurilor: phishing, fake news, hărțuire online.
De ce contează asta pentru AI în educație?
Pentru că fără un minim de competențe digitale, discuția despre AI învățare personalizată rămâne teorie. Ca elev să poți folosi o platformă adaptivă de învățare, trebuie mai întâi:
- să știi să cauți, să navighezi, să folosești aplicații;
- să înțelegi ce faci cu datele tale;
- să știi să filtrezi informația și să recunoști conținutul dubios.
AI nu înlocuiește alfabetizarea digitală. O cere și o amplifică.
AI în educație: între entuziasm și prudență
Eurobarometrul arată că românii nu sunt nici anti‑tehnologie, nici naivi. Majoritatea respondenților văd AI în educație ca pe ceva util, dar cu riscuri concrete.
Trei atitudini ies în evidență:
- „AI poate îmbunătăți predarea și învățarea, profesorii nu ar trebui să se teamă să experimenteze” – există deschidere reală.
- „AI aduce atât beneficii, cât și riscuri. Trebuie evaluate ambele” – publicul cere echilibru, nu entuziasm oarbă.
- O minoritate consideră că AI „nu are ce căuta în clasă” – îngrijorări legate de etică, dependență, înlocuirea profesorului.
Din perspectiva seriei „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, mesajul e clar: nu ne întrebăm dacă AI va intra în educație, ci cum o va face.
Cum arată concret AI învățare personalizată
Când vorbim de AI învățare personalizată, nu vorbim despre înlocuirea profesorilor cu roboți, ci despre:
- platforme adaptive care ajustează automat nivelul exercițiilor la ritmul elevului;
- feedback instant pe teste și teme, cu explicații adaptate nivelului de înțelegere;
- analiza progresului – profesorul vede unde se blochează un elev sau o clasă întreagă;
- orientare vocațională bazată pe date – elevii primesc recomandări de trasee educaționale și profesii pe baza intereselor și rezultatelor.
Realitatea? În România, astfel de soluții există, dar sunt fragmentate, pilot sau folosite doar în școli „din bulă”. Eurobarometrul arată însă că există legitimitate publică pentru a le duce în mainstream – cu condiția să fie folosite responsabil.
Ce așteaptă românii de la UE: standarde, bani și formare
Sondajul întreabă și cum ar trebui să susțină UE educația digitală. Răspunsurile principale (și România e aliniată cu media europeană):
- Standardizare: dezvoltarea de standarde europene pentru utilizarea tehnologiei digitale în educație (inclusiv AI, protecția datelor, etică);
- Finanțare: fonduri pentru echipamente și infrastructură, inclusiv acces la internet de calitate;
- Formare: oportunități pentru oameni de toate vârstele să își îmbunătățească competențele digitale.
Ce înseamnă asta pentru școlile și universitățile din România
-
Nu mai merge cu „fiecare se descurcă cum poate”
- Școli cu laboratoare moderne, dar fără formare pentru profesori.
- Universități cu proiecte izolate de AI, dar fără strategie instituțională.
-
E nevoie de ghiduri clare pentru AI în educație
- cum se folosesc datele elevilor;
- ce e permis și ce nu în generative AI în timpul evaluărilor;
- cum se asigură transparență și echitate în algoritmi.
-
Banii pentru tablete și laptopuri nu ajung
- dacă nu există curriculum digital serios;
- dacă profesorii nu sunt formați să folosească AI pentru a adapta învățarea, nu doar pentru prezentări în PowerPoint.
România poate folosi această „fereastră” europeană pentru a accelera transformarea digitală cu sens, nu doar cu gadgeturi.
Profesorii în centrul jocului: AI literacy, nu doar TIC
Eurobarometrul transmite un mesaj foarte ferm despre rolul profesorilor:
- Majoritatea românilor e de acord că „toți profesorii ar trebui să fie echipați cu competențe pentru a înțelege și folosi AI, inclusiv generative AI”.
- La fel, există o susținere clară pentru ideea că profesorii trebuie să ajute elevii să recunoască dezinformarea online.
Cu alte cuvinte, nu mai e suficient să știi să folosești un videoproiector sau un catalog electronic. AI literacy devine parte din fișa postului.
Ce înseamnă, practic, AI literacy pentru profesori
Un profesor pregătit pentru AI învățare personalizată ar trebui să poată:
- să explice elevilor, pe înțelesul lor, ce este un model de AI și ce poate sau nu poate face;
- să folosească platforme adaptive fără să piardă controlul pedagogic;
- să recunoască atunci când un eseu e clar generat de AI și să discute etic acest lucru cu elevii;
- să integreze AI ca asistent, nu ca „scurtătură” pentru elevi.
Cum ar putea arăta un program serios de formare
Un program practic pentru profesorii din România, pe 3 paliere:
-
Bază digitală solidă
- siguranță online, gestionarea datelor, instrumente colaborative;
- utilizarea resurselor educaționale digitale.
-
AI în educație
- tipuri de AI și exemple concrete de utilizare la clasă;
- bune practici de învățare personalizată și evaluare asistată de AI;
- limitări, erori tipice (halucinații), bias algoritmic.
-
Etică și dezinformare
- cum explici elevilor diferența dintre conținut generat de oameni și de AI;
- cum lucrați pe exemple reale de fake news, deepfake, manipulare;
- exerciții de verificare a surselor și gândire critică.
Profesorii nu trebuie lăsați să „se descurce singuri” cu AI. Ei sunt infrastructura critică a oricărui program de educație digitală.
Disconfortul sănătos: sănătate mintală, telefoane și dezinformare
Sondajul intră și într-o zonă sensibilă: impactul tehnologiei asupra stării de bine și cum trebuie școala să răspundă.
Rezultatele pentru România arată:
- susținere puternică pentru ideea că școlile ar trebui să îi învețe pe tineri să își gestioneze relația cu tehnologia și social media din perspectiva sănătății mintale și fizice;
- acord majoritar că profesorii au un rol cheie în a învăța copiii să folosească tehnologia în siguranță;
- o opinie împărțită legat de interzicerea telefoanelor în școli – mulți susțin interdicția completă, alții preferă reguli flexibile;
- majoritatea crede că tehnologiile digitale create special pentru învățare ar trebui promovate în școli.
Cum împăcăm AI învățare personalizată cu bunăstarea elevilor
Cheia nu este „mai puține ecrane cu orice preț”, ci ecrane folosite cu sens:
- timp la ecran pentru activități care cer gândire, creativitate, colaborare – nu doar scroll pasiv;
- AI folosit pentru a elibera timp (corectare automată, generare de exerciții), astfel încât profesorul să se poată ocupa de discuții reale, feedback personalizat, lucru pe emoții și motivație;
- reguli clare: telefoanele pot fi interzise în timpul orelor, dar tabletele sau laptopurile pot fi folosite în mod controlat pentru activități de învățare.
Dezinformarea: unde se rupe filmul fără competențe digitale
Eurobarometrul arată că:
- românii cred că „abilitățile digitale și alfabetizarea media ajută la protecția împotriva dezinformării online”;
- consideră că „toți profesorii ar trebui să aibă competențe pentru a ajuta elevii să recunoască diverse forme de dezinformare”;
- recunosc și rolul esențial al părinților și familiei în educația pentru folosirea responsabilă a tehnologiei.
În contextul actual – alegeri, război în apropiere de granițele României, valuri de fake news – a nu investi în competențe digitale este o vulnerabilitate de securitate națională. Iar AI, inclusiv generative AI, poate fi atât instrument de manipulare, cât și instrument de apărare, dacă știi să îl folosești.
Ce pot face școlile și universitățile, concret, din 2026
Dacă luăm în serios datele Eurobarometrului și direcția AI învățare personalizată, câțiva pași concreți sunt evidenți:
1. Includeți competențele digitale și AI în strategiile instituționale
- definiți un profil digital al absolventului (ce trebuie să știe să facă la final de ciclu);
- stabiliți clar cum va fi folosită AI pentru personalizarea învățării: la ce materii, cu ce platforme, ce tip de date colectați;
- adoptați reguli interne pentru utilizarea AI la teme, proiecte, examene.
2. Formați o „echipă de nucleu” pentru AI în educație
- 3–10 profesori sau cadre universitare motivați, care testează platforme AI educaționale și modelează bune practici;
- întâlniri lunare scurte în care se discută ce a mers, ce nu, ce adaptări sunt necesare;
- implicarea elevilor și studenților în co‑crearea regulilor – cresc responsabilitatea.
3. Porniți cu proiecte pilot de învățare personalizată
- matematica și limbile străine sunt domenii excelente pentru început;
- folosiți platforme care oferă rapoarte clare pentru profesori: timp de lucru, nivel de dificultate, întrebări greșite frecvent;
- nu înlocuiți orele clasice, ci combinați: explicare cu profesorul + exersare adaptivă cu AI + discuție de reflecție.
4. Implicați părinții în discuția despre AI și tehnologie
- organizați întâlniri dedicate: „Cum folosim AI acasă în mod responsabil?”;
- explicați cum arată trimiterea unei teme generate integral de AI versus utilizarea AI ca asistent;
- oferiți ghiduri scurte despre siguranță online, fake news, gestionarea timpului la ecran.
Aceste acțiuni nu cer bugete uriașe, ci decizie, consecvență și formare minimă.
România vrea educație digitală. Urmează partea grea: să o și facem
Eurobarometrul 564 transmite un mesaj optimist: românii nu mai văd competențele digitale ca un „lux”, ci ca pe o nevoie de bază. În același timp, există maturitate în privința AI: oamenii înțeleg și potențialul, și riscurile.
Pentru seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, asta e confirmarea că direcția e corectă: AI poate susține o școală mai personalizată, mai echitabilă și mai relevantă, dar doar dacă:
- investim serios în competențe digitale la toate nivelurile;
- formăm profesorii în AI literacy și etică digitală;
- folosim AI ca instrument pentru progresul fiecărui elev, nu ca scurtătură pentru note frumoase pe hârtie.
Următorul pas aparține școlilor, universităților și factorilor de decizie: vor trata aceste rezultate ca pe încă un raport bifat sau ca pe un mandat clar de schimbare?
Iar tu, ca profesor, părinte sau decident, în ce măsură ești gata să pui AI la lucru pentru o învățare cu adevărat personalizată în 2026?