Simularea la română pentru Evaluarea Națională 2026 poate deveni, cu ajutorul AI, un antrenament personalizat pentru fiecare elev, nu doar un test bifat.
Simularea județeană la Limba și literatura română pentru Evaluarea Națională 2026 din Călărași nu e doar „încă un test” bifat în catalog. Pentru un elev de clasa a VIII-a, două ore de subiecte pot decide luni întregi de încredere, motivație și strategie de învățare.
Realitatea? Majoritatea copiilor ies din sală cu aceeași întrebare: „Oare cât iau?” – iar răspunsul vine, de obicei, prea târziu ca să mai schimbe ceva în profunzime. Aici intră în scenă inteligența artificială (AI): nu ca sperietoare, ci ca un antrenor personal care poate transforma fiecare simulare într-o oportunitate reală de învățare personalizată.
În seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, articolul de azi pornește de la subiectele reale de la simularea județeană Călărași – Limba și literatura română, decembrie 2025 – și arată cum ar arăta aceeași experiență cu AI integrat inteligent în școli.
1. Ce ne arată simularea județeană de la Călărași, de fapt
Simularea la română pentru Evaluarea Națională 2026 din Călărași a folosit două texte: un fragment literar din „Cronicile Domnișoarei Poimâine. Vremea Vrăjitoarei Niciodată” de Adina Rosetti și un articol publicat în Dilema Veche de Dorica Boltașu Nicolae. Pe baza lor, elevii au avut:
- itemi obiectivi (răspuns multiplu, adevărat/fals, completări);
- exerciții de analiză a limbii (părți de vorbire, valori morfologice, omonime);
- cerințe de redactare: răspunsuri argumentate, asociere de texte, caracterizare de personaj.
De ce contează formatul acesta pentru discuția despre AI?
Pentru că acoperă fix ceea ce un sistem inteligent poate analiza și personaliza:
- înțelegere de text (unde se blochează elevul: la informații explicite, la inferențe, la relații de idei?);
- competențe de limbă (morfologie, vocabular, exprimare corectă);
- scriere funcțională și creativă (argumentare, structură, coerență, stil).
Un subiect de 2 ore, privit prin ochii unui algoritm de AI educațional, devine o hartă foarte clară a punctelor tari și a lacunelor fiecărui copil.
2. Cum pot fi corectate automat subiectele de la Limba și literatura română
Corectarea subiectelor la română a fost mult timp „zona tabu” pentru digitalizare, pe motiv că textul e prea nuanțat. Anul 2025 a schimbat deja regulile jocului: modelele de limbaj reușesc să evalueze coerent texte lungi, să înțeleagă argumente și să recunoască greșeli de limbă.
2.1. Itemii obiectivi – automatizare aproape totală
Părțile de subiect unde elevii:
- încercuiesc varianta corectă;
- bifează adevărat/fals;
- completează spații libere cu informații din text;
- identifică forme corecte (genitiv, acord, forme verbale)
pot fi deja evaluate instantaneu de un algoritm AI sau chiar de o platformă clasică, fără AI avansat. Beneficiul real vine însă din ce face AI-ul după ce notează:
- detectează tipare de greșeli (de exemplu: 80% din clasă greșește la semivocale sau la valoarea morfologică a lui „și”);
- grupează elevii pe nevoi: un grup are probleme la morfologie, altul la vocabular, altul la înțelegerea textului 2;
- generează automat fișe de antrenament personalizate: vecinul tău de bancă poate primi 10 itemi pe omonime, tu 10 itemi pe figuri de stil.
2.2. Subiectele de redactare – unde AI-ul devine antrenor, nu „profesor-robot”
La simularea Călărași, elevii au avut de scris:
- un răspuns despre adolescență (50–100 de cuvinte);
- o asociere între fragmentul cu Domnișoara Poimâine și un alt text literar;
- o compunere de minimum 150 de cuvinte, de caracterizare a personajului.
Aici AI-ul nu trebuie lăsat să dea „nota finală” în locul profesorului, dar poate face trei lucruri extrem de utile:
-
Feedback instantaneu pe formă
– marcare automată a greșelilor de ortografie și punctuație;
– sugestii de reformulare pentru propoziții prea lungi sau neclare;
– semnalarea lipsei paragrafelor sau a repetițiilor excesive. -
Evaluare ghidată pe criterii
Algoritmul poate verifica, pe baza baremului:- dacă elevul a menționat cele „două date de identificare” ale personajului;
- dacă sunt prezentate cel puțin „două trăsături morale, cu exemple din text”;
- dacă textul are aproximativ 150 de cuvinte.
Nu decide singur nota, dar îl ajută pe profesor să vadă rapid unde lipsesc elemente obligatorii.
-
Re-scriere cu versiuni succesive
Un copil poate încărca răspunsul, primi feedback imediat, rescrie în aceeași seară și vede clar progresul. Asta schimbă dramatic dinamica pregătirii: simularea nu mai e o singură șansă, ci începutul unui ciclu de îmbunătățire.
În loc ca elevul să aștepte o săptămână să afle de ce are 6, el poate înțelege în 10 minute ce lipsește pentru un 8 sau 9.
3. Învățare personalizată: de la un singur barem la mii de trasee de antrenament
Barele oficiale de la simulare sunt gândite pentru evaluare unitară. AI-ul le poate folosi ca „schelet” pentru a construi trasee complet diferite de învățare, în funcție de profilul fiecărui elev.
3.1. Cum arată, practic, personalizarea
Un elev a greșit:
- identificarea figurilor de stil din secvența „Imaginați-vă o insulă plutitoare într-un ocean de nori. Un rest de asteroid rătăcind printr-o galaxie îndepărtată…”;
- asociarea corectă a unei valori comune între cele două texte;
- redactarea coerentă a caracterizării de personaj.
Platforma AI poate:
- genera automat explicații simple despre metaforă și comparație, cu exemple noi;
- oferi exerciții scurte de asociere de texte, inclusiv din alte opere (de exemplu, un fragment cu Harap-Alb sau cu Ionel Teodoreanu);
- propune un șablon vizual de caracterizare (tabel: „ce spune naratorul / ce face personajul / ce rezultă despre el”).
Alt elev greșește la partea de gramatică (semivocale, cuvinte derivate, valori morfologice). Pentru el, AI-ul poate crea:
- mini-teste de 5 minute, zilnice, cu explicații imediate;
- „cartonașe” digitale de tip întrebare–răspuns;
- quiz-uri adaptate: dacă elevul răspunde corect de 3 ori la rând pe un tip de item, nivelul de dificultate crește.
Aceeași simulare, același barem, dar zeci de trasee diferite. Asta înseamnă învățare personalizată reală, nu doar „hai să facem toți aceleași 20 de teste în plus”.
3.2. Ce câștigă profesorul din datele generate de AI
Pentru profesori, AI-ul devine un instrument de diagnostic, nu un înlocuitor:
- vede pe un panou clar: „clasa are scor mediu 40/70 la Subiectul I, dar doar 8/20 la compunere”;
- observă ce tipuri de cerințe la limba și literatura română trag clasa în jos (de exemplu, argumentarea sau asocierea de texte);
- poate decide să insiste două săptămâni pe scriere și doar să revizuiască rapid gramatica, pentru că datele arată că gramatica e deja la un nivel bun.
Mai mult, profesorul poate compara:
- rezultatele de la simularea județeană cu
- rezultatele la antrenamentele din platformă, pe ultimele luni.
Dacă un elev progresează consistent în simulările AI, dar nu și în testele scrise la clasă, problema poate fi de gestionare a emoțiilor de examen – alt tip de intervenție, pe care școala îl poate gândi mai clar.
4. Adolescența, rebeliunea Domnișoarei Poimâine și ce poate face AI pentru „copiii greu de prins”
Fragmentul cu Domnișoara Poimâine e perfect ales pentru clasa a VIII-a: un personaj rebel, care se simte pedepsit, izolat, neînțeles, dar care vrea să schimbe regulile unui „regat al timpului” învechit. În textul nonliterar, autoarea vorbește direct despre adolescenți: frici, schimbări rapide, drame interioare, nevoia de libertate de gândire.
Mulți elevi se regăsesc aici, dar nu toți o spun cu voce tare. AI-ul poate ajuta exact în zona asta sensibilă, dacă e folosit cu cap:
- elevul poate scrie un text personal despre adolescență, pe o platformă anonimă, și poate primi feedback empatic, nu doar „ai acord greșit”;
- poate răspunde la chestionare scurte despre cum se simte în legătură cu examenul, iar sistemul să semnaleze profesorului sau consilierului școlar posibile situații de risc (anxietate puternică, demotivare extremă);
- poate primi recomandări de lecturi sau exerciții bazate pe ce îl interesează: SF, fantasy, realism, literatură contemporană românească.
Asta nu înlocuiește dialogul uman, dar îl pregătește: profesorul nu mai intră „orb” într-o clasă de 25 de adolescenți, ci cu o minimă hartă emoțională și cognitivă a grupului.
5. Pași concreți pentru școli și părinți: cum integrăm AI în pregătirea pentru Evaluarea Națională
Integrarea AI în educație nu înseamnă să încarci elevii cu încă o aplicație. Înseamnă să legi inteligent ceea ce există deja (simulări județene, bareme, teste) de instrumente care analizează date și creează experiențe personalizate.
5.1. Pentru școli și profesori
-
Digitalizarea subiectelor reale
Folosiți subiecte precum cele de la Călărași într-o platformă AI, nu doar pe hârtie. Același test poate deveni sursa a zeci de exerciții adaptive. -
Stabilirea clară a rolului AI
– AI e pentru antrenament și feedback rapid;
– profesorul rămâne pentru evaluare finală, nuanță, sprijin emoțional. -
Monitorizarea progresului pe termen lung
Urmăriți evoluția fiecărui elev între decembrie 2025 (simularea județeană) și iunie 2026 (Evaluarea Națională). Datele strânse pot schimba modul în care se face pregătirea la viitoarele generații.
5.2. Pentru părinți
- întrebați profesorii ce instrumente educaționale moderne folosesc (platforme adaptive, feedback automat, teste de antrenament personalizat);
- încurajați copilul să vadă simulările nu ca „verdict final”, ci ca diagnoze de etapă;
- alegeți, acasă, aplicații care explică, nu doar dau note – cele care arată de ce un răspuns e greșit sunt de zece ori mai valoroase.
6. Unde duce tot acest efort: o școală care ține pasul cu Mâine, nu cu Ieri
Subiectele și baremele de la simularea județeană Călărași sunt, în esență, tradiționale: texte, întrebări, compuneri, gramatică. Nici nu e nevoie să le schimbăm radical. Ce trebuie schimbat e felul în care le folosim.
Cu AI bine folosit, fiecare elev de clasa a VIII-a din România poate avea:
- un istoric clar al progresului la limba și literatura română;
- recomandări de învățare personalizată între simulare și examen;
- feedback imediat la redactare, nu doar la „bifat grile”.
Pentru profesori, datele venite din astfel de simulări devin un aliat în loc de povară birocratică. Pentru părinți, dispar o parte din ghicitul legat de „oare ce nu știe copilul meu?” – răspunsurile sunt în fața lor, structurate și clare.
Iar pentru elevi, Evaluarea Națională 2026 poate fi mai puțin despre panică de ultim moment și mai mult despre antrenament inteligent, făcut la timp.
Merită să ne întrebăm serios: vrem un sistem care îl pedepsește pe „Poimâine” pentru că a vrut să „dea timpul înainte” sau unul care folosește aceste tehnologii ca să aducă școala mai aproape de nevoile reale ale copiilor de azi?
Dacă ești profesor, director sau părinte și vrei să vezi cum poate arăta, concret, o platformă de învățare personalizată cu AI pentru pregătirea la Evaluarea Națională, acum e momentul potrivit să cauți soluții și să le testezi cu elevii tăi. Fiecare simulare din 2025–2026 poate deveni începutul unei școli românești care învață inteligent din propriile date.