AI și noua programă de română la clasa a IX-a

AI în Educația din România: Învățare Personalizată••By 3L3C

Noua programă flexibilă de română la clasa a IX-a se potrivește perfect cu AI: profesori mai liberi, lecturi adaptate elevilor, feedback rapid și învățare personalizată.

AI în educațielimba și literatura românăclasa a IX-aînvățare personalizatăprogramă școlarăliceuprofesori
Share:

AI și noua programă de română: șansa reală la învățare personalizată

Un elev de clasa a IX-a citește azi mai mult pe telefon decât în manual. Îi plac meme-urile, serialele, clipurile scurte și, uneori, câte un roman bun descoperit pe TikTok. Iar profesorul de română trebuie să-l convingă că literatura are legătură cu viața lui.

Asta încearcă să rezolve modelul de programă școlară pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a, propus de profesoara Mădălina Chitez: mai multă flexibilitate pentru profesori, mai mult sens pentru elevi, mai puțină alergătură după „autori obligatorii” și comentarii de memorat. Iar aici intră în scenă și inteligența artificială: exact tipul de programă care poate fi pus în valoare prin instrumente de învățare personalizată.

În seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată”, articolul de față arată cum această nouă viziune asupra programei de română poate fi dublată de AI, astfel încât profesorii să păstreze controlul pedagogic, dar să câștige timp, date și recomandări precise pentru fiecare elev sau clasă.

Ce aduce nou această programă de română pentru clasa a IX-a

Programul propus mută accentul de pe „ce trebuie bifat” pe ce știe efectiv să facă elevul cu limba română. Ideea centrală e clară: elevii să poată citi, scrie și comunica mai bine, în contexte reale, nu doar să recite definiții.

Obiectivul principal: competențe reale, nu doar conținut „parcurs”

Programa urmărește ca la finalul clasei a IX-a elevul să poată:

  • citi și înțelege texte de cel puțin 300 de cuvinte, identificând ideea principală și câteva detalii importante;
  • scrie texte clare (150–200 de cuvinte), cu idee principală, paragrafe și conectori logici;
  • argumenta simplu, în scris și oral, folosind exemple din texte sau din experiența proprie;
  • vorbi coerent 1–2 minute despre o carte, un personaj, o idee;
  • folosi corect elementele de bază de gramatică și vocabular.

Asta contează enorm pentru elevii care se pregătesc pentru bacalaureat, dar și pentru viața de după școală: admitere, joburi, examene, interviuri, comunicare online.

Flexibilitate în alegerea textelor – pas decisiv spre personalizare

Un punct-cheie, foarte diferit de abordarea clasică, este flexibilitatea listei de autori și texte.

Programa recomandă, de exemplu, ca elevii să studieze, integral sau pe fragmente, cel puțin:

  • 2 texte clasice românești (ex.: Nicolae Filimon, Ion Creangă),
  • 2 texte moderne sau contemporane românești (ex.: Ioan Slavici, Marin Preda),
  • 2 texte literare universale (ex.: Goethe, Balzac).

Dar lista nu este obligatorie, ci orientativă. Profesorii pot adapta selecția de autori și texte:

  • în funcție de interesele elevilor;
  • în funcție de resursele disponibile (manual, bibliotecă, cărți din casă, texte digitale);
  • în funcție de nivelul clasei.

Aici se deschide poarta perfectă pentru AI în educație: dacă programa acceptă flexibilitate, AI poate ajuta profesorul să ia decizii mai bune, mai rapide și mai bine fundamentate.

Cum se potrivește această programă cu învățarea personalizată

Programa propusă e construită aproape „by design” pentru învățare personalizată: urmărește progresul individual, permite diferențiere și pune accent pe autonomie.

Lectura: de la text unic pentru toți, la trasee diferite

Elevii sunt încurajați să:

  • citească regulat texte literare și non-literare, cu scopuri diverse (informare, reflecție, plăcere);
  • aleagă singuri texte pentru lectură personală și să justifice alegerile;
  • țină un jurnal de lectură (pe hârtie sau digital);
  • recomande cărți sau autori colegilor (club de lectură, vlog, afiș etc.).

Asta înseamnă că două lucruri devin posibile:

  1. Trasee diferite de lectură în aceeași clasă – nu toți trebuie să citească exact aceeași carte în același timp.
  2. Monitorizare fină a progresului – profesorul poate urmări cine citește, ce citește, cum evoluează.

Cu un instrument AI bine gândit, jurnalul de lectură devine o sursă de date valoroasă:

  • AI poate analiza temele preferate ale fiecărui elev (fantastic, realist, istoric, YA etc.);
  • poate sugera noi texte potrivite nivelului și intereselor lui;
  • poate identifica elevii care au nevoie de texte mai scurte sau cu vocabular explicat;
  • poate propune întrebări de interpretare adaptate nivelului fiecăruia.

Profesorul rămâne cel care decide, dar nu mai pleacă „de la zero” în fiecare oră.

Scriere și comunicare: feedback mai des, cu mai puțin efort

Programa insistă pe:

  • texte funcționale (e-mail, cerere, anunț),
  • texte creative (povestire, jurnal, scrisoare, dialog),
  • eseu argumentativ și interpretativ,
  • rescriere, revizuire, editare.

Realitatea e că un profesor de română, cu 4–6 clase pe săptămână, abia mai are timp să corecteze în profunzime toate textele. Aici AI poate face diferența, dacă e folosit corect:

  • oferă feedback de prim nivel (ortografie, punctuație, claritate de bază) pentru fiecare elev;
  • sugerează reformulări pentru fraze neclare;
  • identifică tipare de greșeli la nivel de clasă (de ex. acordul subiect–predicat, virgula între propoziții etc.);
  • propune exerciții personalizate pentru fiecare elev sau grup.

Profesorul nu este înlocuit, ci eliberat de partea mecanică, repetitivă, ca să se poată concentra pe:

  • calitatea ideilor;
  • originalitate;
  • discuția despre conținut;
  • motivația elevilor.

Rolul AI într-o programă flexibilă: exemple concrete din ora de română

Când programa îți spune: „poți adapta textele după interesele elevilor”, ai două întrebări imediate:

  1. De unde știu ce îi interesează, dincolo de 2–3 răspunsuri aruncate la întâmplare?
  2. De unde iau repede textele potrivite, pe nivel și temă?

Aici AI devine un partener foarte util.

1. Recomandări de texte pe baza intereselor elevilor

Imaginați-vă un scenariu simplu, perfect realist:

  • La început de an, elevii completează un chestionar digital (teme preferate, genuri literare, autori, tip de conținut consumat online).
  • O aplicație AI analizează răspunsurile și grupați elevii pe „profiluri de interes” (ex.: „realist contemporan”, „fantasy & SF”, „biografii și istorii adevărate” etc.).
  • Profesorul primește sugestii de texte literare și non-literare potrivite fiecărui grup, aliniate totuși cu cerințele programei (clasici, moderni, universali).

Rezultatul? O clasă în care:

  • unii citesc un fragment de Marin Preda,
  • alții lucrează pe un text contemporan cu teme similare,
  • iar la final toate grupurile compară abordările, personajele, limbajul.

Elevii simt că literatura vorbește cu ei, nu doar despre o lume îndepărtată.

2. Analiză de progres și dificultate a textelor

Programa cere, printre altele, ca elevii să:

  • identifice ideea principală și detalii relevante;
  • formuleze rezumate clare;
  • interpreteze fragmente literare simple.

AI poate ajuta astfel:

  • măsoară automat complexitatea unui text (lungime, vocabular, structuri sintactice);
  • oferă versiuni adaptate ale aceluiași text (mai scurt, cu glosar, cu întrebări-ghid);
  • analizează răspunsurile elevilor la întrebări de lectură și le atribuie un nivel (de ex. 1–5 pentru înțelegerea ideii principale, 1–5 pentru identificarea detaliilor etc.).

Profesorul vede, într-un tablou clar:

  • cine are nevoie de suport suplimentar;
  • cine poate primi texte mai provocatoare;
  • cum a evoluat fiecare elev față de începutul anului.

3. Activități recomandate – automatizate și personalizate

Programa propune deja activități foarte sănătoase pedagogic: jurnal de lectură, dezbatere pro/contra, rescriere creativă, comparație text–imagine, mini-eseu argumentativ.

AI le poate transforma în șabloane dinamice:

  • generează întrebări de dezbatere adaptate la textul zilei;
  • sugerează idei de rescriere creativă (alt personaj, alt timp, alt final);
  • creează automat fișe de lucru diferite pentru niveluri diferite de competență;
  • propune elevilor imagini sau secvențe video potrivite pentru comparația cu un fragment literar.

Profesorul nu mai pierde timp pe formatare și căutare de materiale, ci își folosește energia pentru discuția reală cu elevii.

Limba română, gramatică și vocabular: cum ajută AI fără să strice

Mulți profesori se tem că AI va „strica” învățarea limbii: elevul bagă textul, primește corectura, nu mai gândește.

Realitatea? Depinde cum e folosită tehnologia.

Programa pune accent pe:

  • identificarea părților de vorbire și a funcțiilor sintactice;
  • folosirea corectă a timpurilor verbale, a acordurilor, a punctuației;
  • diferența între limbaj standard și colocvial;
  • îmbogățirea vocabularului (sinonime, antonime, familii lexicale);
  • editare și revizuire.

Un instrument AI bine configurat poate deveni un antrenor de limbă, nu doar un „corector magic”:

  • nu doar marchează greșeala, ci explică de ce e greșit și oferă 2–3 variante corecte;
  • cere elevului să aleagă varianta potrivită, nu decide în locul lui;
  • poate fi setat să nu rescrie integral textul, ci doar să sugereze îmbunătățiri locale;
  • poate genera exerciții personalizate exact pe tipurile de greșeli frecvente ale elevului.

Profesorul decide regulile jocului, AI asigură repetiția necesară pentru consolidare, iar elevul vede progresul în timp real.

AI în slujba profesorului, nu invers

Programa Mădălinei Chitez insistă, în secțiunea de observații pentru profesori, pe câteva idei sănătoase:

  • flexibilitate în alegerea textelor;
  • echilibru între oral, scris și lectură;
  • evaluare simplă și continuă, focalizată pe claritate și argumentare;
  • limbaj accesibil, fără jargon inutil;
  • adaptări pentru elevii cu nivel diferit.

Exact această filozofie este compatibilă cu AI în educație atunci când:

  • AI este consultant, nu „șef de catedră”;
  • deciziile pedagogice rămân la profesor;
  • datele sunt folosite pentru a ajuta elevul, nu pentru a-l eticheta;
  • tehnologia este explicată clar elevilor, pentru o utilizare responsabilă.

În 14.12.2025, contextul e clar: elevii folosesc deja AI, cu sau fără școală. Diferența o face dacă școala ignoră fenomenul sau îl integrează inteligent. O programă flexibilă, ca aceasta pentru clasa a IX-a la română, oferă cadrul ideal pentru:

  • experimente controlate cu platforme de învățare adaptativă;
  • proiecte interdisciplinare (literatură + arte + media digitală);
  • dezvoltarea gândirii critice față de texte, imagini și chiar față de răspunsurile generate de AI.

Ce pot face concret profesorii și școlile din România

Dacă predai română la liceu sau ești director, poți începe pragmatic:

  1. Mapează programa pe competențe, nu pe „lecții de manual”
    Notează clar ce trebuie să știe să facă elevul la final de semestru/an (citit, scris, vorbit, gramatică).

  2. Folosește flexibilitatea listei de autori
    Discută cu elevii, colectează preferințele lor, apoi alege textele astfel încât să păstrezi atât clasicii, cât și autori apropiați de generația lor.

  3. Testează un instrument AI pentru o singură componentă
    De exemplu, doar pentru feedback pe ortografie și punctuație sau doar pentru a genera întrebări de lectură.

  4. Construiește rutine scurte, recurente
    5–10 minute de jurnal de lectură, mini-dezbatere, rescriere creativă – toate acestea pot fi susținute de AI prin sugestii de întrebări, formule de argumentare, exemple.

  5. Educație digitală și etică a utilizării AI
    Vorbește deschis cu elevii despre ce înseamnă plagiat, ce înseamnă să folosești AI ca suport, nu ca autor „fantomă” al temelor.

Seria „AI în Educația din România: Învățare Personalizată” nu este despre a transforma profesorul în operator de aplicații, ci despre a-i da instrumente pentru a face ceea ce știe mai bine: să lucreze cu oameni, nu cu fișiere.

Într-o programă ca aceasta pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a, AI nu este un moft tehnologic, ci o continuare firească a ideii de flexibilitate și personalizare. Profesorul are, în sfârșit, libertatea să-și adapteze conținutul la elevii reali din fața lui; AI îl poate ajuta să o facă rapid, coerent și bazat pe date.

Următorul pas ține de fiecare școală: rămânem la manualul unic și fișa xeroxată sau folosim tehnologia ca să apropiem literatura de generația care trăiește cu telefonul în mână?