Veste inteligente cu avertizare de proximitate: cum schimbă siguranța pe șantier

În construcții, 1 din 5 accidente grave implică interacțiunea om–utilaj. Nu vorbim doar de statistici reci, ci de oameni care pleacă dimineața pe șantier și poate nu se mai întorc acasă.

Pe șantierele din România, mai ales în vârf de sezon (primăvara–toamna), combinația de utilaje grele, termene strânse și oboseală duce rapid la greșeli. Iar greșelile, lângă un excavator sau un camion de 30 de tone, nu iartă. De aceea, trecerea la veste inteligente cu sisteme de avertizare de proximitate nu mai e un moft tehnologic, ci un pas logic în digitalizarea șantierelor.

Articolul face parte din seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” și merge direct în miezul unui subiect foarte concret: cum combinăm vestele de protecție, senzorii și inteligența artificială ca să reducem la minimum accidentele între utilaje și muncitori.

Ce sunt, de fapt, vestele inteligente cu avertizare de proximitate

Vesta inteligentă este o echipă între echipamentul clasic de protecție și tehnologia de localizare. Ea detectează când un muncitor intră în zona de risc a unui utilaj sau vehicul și trimite alerte atât lucrătorului, cât și operatorului.

În practică, sistemul arată cam așa:

• vesta conține senzori (UWB, RFID activ, Bluetooth Low Energy sau chiar GNSS de mare precizie);
• utilajele poartă tag‑uri sau antene care „văd” vestele din jur;
• o unitate de control (în utilaj sau în cloud) calculează distanța și direcția;
• când pragul de risc e depășit (ex. sub 3 m), pornesc alertele vizuale, sonore sau prin vibrații.

În variantele mai avansate, un software cu AI învață tiparele de mișcare: de exemplu, recunoaște rutele obișnuite de deplasare ale muncitorilor, zonele aglomerate și orele cu risc maxim și poate ajusta automat sensibilitatea alertelor sau chiar propune reconfigurarea fluxurilor de lucru.

De ce avem nevoie de așa ceva pe șantierele din România

Principalul motiv: blind spot‑urile și oboseala. Operatorul de buldoexcavator nu vede tot. Nici șoferul de basculantă. Iar muncitorul care cară materialul se bazează, de multe ori, doar pe auz și instinct.

Câteva probleme foarte concrete pe care le-am văzut pe șantiere:

• muncitori care traversează „pe lângă” un utilaj în mers, crezând că îi sunt în câmpul vizual;
• manevre în marșarier în zone de depozitare înguste;
• ceață, praf sau întuneric, care taie vizibilitatea aproape complet;
• lucrul cu subcontractori care nu cunosc bine șantierul.

Vesta inteligentă taie din ecuație „nu l-am văzut”. Sistemul nu se bazează pe atenție perfectă sau pe vreme bună; dacă un om intră în zona de risc, utilajul „știe”.

De ce nu ajung procedurile clasice de siguranță

Majoritatea firmelor au deja:

• instructaj SSM;
• plan de circulație pe șantier;
• semnalizări, garduri, marcaje.

Problema e că toate acestea presupun disciplină 100% și atenție 100%. Realitatea din teren: oamenii se grăbesc, mai taie un colț de drum, nu aud un semnal sonor, iar semnele de avertizare devin „invisible wallpaper” după câteva săptămâni.

Vestele inteligente nu înlocuiesc regulile, dar adaugă un strat critic: asistență digitală în timp real, personalizată pentru fiecare om de pe șantier.

Cum funcționează tehnic un sistem de vestă inteligentă

Un sistem modern de vestă inteligentă cu avertizare de proximitate folosește o combinație de senzori, comunicație wireless și analiză de date.

1. Senzori și tehnologie de proximitate

Cele mai folosite tehnologii sunt:

• UWB (Ultra Wideband) – precizie de 10–30 cm, ideală pentru zone aglomerate;
• RFID activ – tag‑uri cu baterie, cu rază de câțiva zeci de metri;
• BLE (Bluetooth Low Energy) – bun pentru interior și costuri reduse;
• GNSS de mare precizie – pentru șantiere extinse, în aer liber.

Fiecare vestă are un dispozitiv care emite și primește semnal. Utilajele pot avea:

• antene montate pe cabină, contra-greutate sau braț;
• unitate de bord care afișează alertele;
• conexiune la o platformă de management al șantierului.

2. Alerte multi-nivel

Un sistem bine gândit nu țipă tot timpul. De obicei, sunt definite două sau trei zone de avertizare:

• zonă de atenție (ex. 5–7 m): alertă blândă la operator și vestă (lumini, vibrații ușoare);
• zonă de pericol (ex. 2–3 m): alarmă sonoră puternică și vibrații intense;
• opțional, zonă critică (sub 1 m): comandă automată către utilaj (limitare viteză sau oprire de urgență, unde tehnic este posibil și permis).

Astfel, nu supraîncarci oamenii cu alarme inutile, dar reacționezi ferm când cineva intră cu adevărat în zonă periculoasă.

3. AI și analiza datelor de pe șantier

Partea interesantă, legată de seria „AI în Construcții și Infrastructură”, apare când sistemul nu doar alertează, ci și învață:

• identifică zonele fierbinți de risc – colțuri, intersecții, rampe;
• detectează modele de comportament (echipe care trec constant prin locuri interzise);
• generează rapoarte SSM automate cu hărți de proximitate;
• poate sugera modificări de flux (mutat container, repoziționat depozit, schimbat traseu camioane).

Un exemplu simplu: dacă, timp de o lună, sistemul vede 80% dintre alerte într-un singur colț de șantier, știi exact unde trebuie să acționezi: mutat drum provizoriu, adăugat spoturi de lumini, limitat accesul pietonal.

Beneficiile concrete pentru companiile de construcții

Siguranța e primul argument, dar nu e singurul. Vestele inteligente pot avea impact direct pe costuri, productivitate și imagine.

1. Reducerea accidentelor și a costurilor ascunse

Fiecare accident grav înseamnă:

• oprirea lucrărilor;
• anchete, hârtii, vizite ITM;
• despăgubiri, concedii medicale;
• reputație șifonată în fața beneficiarului.

Un sistem bun de avertizare de proximitate poate reduce cu 40–60% incidentele legate de interacțiunea om–utilaj (conform experienței raportate pe proiecte pilot internaționale). Chiar dacă numărul exact diferă de la șantier la șantier, trendul e clar: mai puține incidente, mai puține întreruperi.

2. Control mai bun și trasabilitate

Din perspectiva managementului de proiect, vestele inteligente înseamnă date:

• ore reale petrecute în anumite zone;
• perioadele cu risc crescut (ex. după ora 16:00, spre final de tură);
• echipe sau subcontractori cu cele mai multe avertizări.

Nu mai vorbești doar „din ochi” despre siguranță. Ai indicatori concreți pe care îi poți folosi în ședințele de coordonare, în audituri și în relația cu beneficiarii mari (mai ales pe proiecte de infrastructură finanțate public sau european).

3. Recrutare și retenție

Generația tânără care intră acum în construcții se uită mult mai atent la condițiile de muncă. O companie care arată că investește în digitalizarea șantierului și protecția oamenilor are un avantaj clar când vrea să atragă și să păstreze personal calificat.

Pe românește: oamenii preferă să lucreze acolo unde simt că nu sunt „consumabili”. Vestele inteligente transmit exact acest mesaj.

Cum implementezi vestele inteligente pe un șantier românesc

Realitatea: nu montezi sisteme peste noapte pe toate șantierele. Implementarea sănătoasă se face în pași controlați, cu un proiect pilot bine gândit.

Pasul 1: Alege șantierul pilot

Ideal, alegi un proiect:

• cu trafic intens de utilaje și camioane;
• cu suficiente echipe pietonale;
• cu durată de câteva luni, ca să ai timp să vezi rezultate.

Evită să începi cu cel mai haotic șantier. Mai bine unul bine organizat, unde poți măsura clar diferențele.

Pasul 2: Definește zonele și regulile

Împreună cu furnizorul soluției și cu responsabilul SSM:

• stabilești zonele critice (rampe, depozite, noduri de circulație);
• definești distanțele pentru alerte (atenție, pericol, critic);
• alegi tipul de alertă (sonor, luminos, vibrații) în funcție de zgomotul ambiental.

Aici ajută mult să ai deja un plan digital al șantierului (BIM, plan de organizare scanat etc.), pentru că îl poți folosi în platforma AI de monitorizare.

Pasul 3: Echiparea muncitorilor și a utilajelor

• alegi veste compatibile cu standardele existente (vizibilitate, rezistență);
• instalezi unitățile pe utilaje și camioane (eventual în perioada de revizie);
• configurezi și testezi fiecare combinație utilaj–vestă.

În mod ideal, vestele inteligente sunt integrate cu sistemele de pontaj sau acces existente, pentru a evita ca oamenii să poarte mai multe dispozitive diferite.

Pasul 4: Training practic, nu doar teorie

O greșeală frecventă e să te oprești la „am făcut instructaj”. Ce funcționează mai bine:

• simulare direct pe șantier: un utilaj în mers, un muncitor care intră controlat în zona de proximitate și toată echipa vede cum funcționează alertele;
• exerciții repetate la început de șantier, apoi la intervale regulate;
• sesiuni scurte de feedback: ce alarme au fost utile, ce alarme au părut inutile.

Scopul e clar: să construiești încredere în sistem, nu să creezi încă un „bip” pe care toată lumea îl ignoră.

Pasul 5: Măsurare și ajustare

După 1–3 luni de utilizare:

• analizezi rapoartele generate de sistem;
• vezi unde sunt cele mai multe alerte și în ce intervale orare;
• ajustezi distanțele, tipurile de alerte sau chiar organizarea șantierului.

Aici AI-ul și analiza datelor își arată adevărata valoare. Nu doar „ai tehnologii noi”, ci schimbi efectiv felul în care e organizat și condus șantierul.

Întrebări frecvente despre vestele inteligente

O să accepte oamenii să poarte încă un dispozitiv?

Dacă vesta e incomodă, grea sau se încarcă greu, răspunsul e „nu”. De aceea merită investit în modele:

• ușoare, respirabile;
• cu baterie pentru minimum o tură întreagă (ideal 2–3 zile);
• ușor de curățat și de întreținut.

Când oamenii văd și efectul real – de exemplu, o situație în care sistemul a prevenit un incident – acceptarea crește foarte mult.

Nu vor fi prea multe alarme false?

Vor exista la început. De aceea perioada de pilot și reglaj e critică. Un sistem bine configurat:

• filtrează situațiile sigure (ex. utilaj staționar + muncitor apropiat, dar în zonă controlată);
• se adaptează la tipul de activitate (excavare, nivelare, încărcare materiale);
• reduce „poluarea sonoră” și folosește vibrații și semnale luminoase acolo unde e posibil.

Este obligatoriu prin lege?

În acest moment, legislația românească SSM nu obligă explicit la veste inteligente cu avertizare de proximitate, dar pune accent puternic pe:

• prevenirea riscurilor;
• utilizarea tehnologiilor disponibile pentru reducerea riscurilor;
• responsabilitatea angajatorului în organizarea muncii într-un mod sigur.

Trendu-ul european e clar: digitalizarea siguranței devine standard. Cine începe acum e cu câțiva pași înaintea cerințelor obligatorii care vor veni.

De ce merită să pui vestele inteligente pe agenda de 2026

Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” nu e doar despre drone, BIM sau planificare automată. E, în primul rând, despre oameni și despre cum tehnologia îi întoarce seara acasă, întregi.

Vestele inteligente cu avertizare de proximitate sunt un exemplu perfect de digitalizare cu efect imediat:

• reduc incidentele între muncitori și utilaje;
• oferă date reale pentru decizii SSM și de organizare;
• cresc încrederea oamenilor în companie;
• pregătesc șantierul pentru integrarea cu alte soluții AI (monitorizare video, planificare dinamică, management de flote).

Dacă lucrezi în construcții și te uiți serios la 2026, merită să te întrebi: pe ce șantier pot testa în mod real un sistem de veste inteligente și ce obiectiv concret vreau să ating – reducerea incidentelor, date mai bune pentru SSM sau avantaj competitiv în licitații? Răspunsul la întrebarea asta poate fi începutul unei schimbări foarte vizibile în felul în care îți conduci proiectele.