Cum scalezi prin impact: lecții de la NOD Makerspace pentru retail și construcții

Cele mai sănătoase business-uri românești nu s-au mărit prin metri pătrați, ci prin felul în care au schimbat viețile oamenilor care le trec pragul. NOD Makerspace e unul dintre aceste exemple: un hub de 650 m² într-o fostă fabrică din București care a ajuns să influențeze comunități, proiecte urbane și chiar felul în care ne uităm la oraș.

Acest model – scalare prin impact, nu prin suprafață – e exact ceea ce începe să se întâmple acum și în retail și în construcții & infrastructură, odată cu adoptarea inteligenței artificiale (AI). Nu-ți mai trebuie încă un magazin fizic sau încă un șantier uriaș; ai nevoie de date, de personalizare și de decizii mai bune, luate mai repede.

În articolul de față folosim povestea Taminei Lolev și a NOD Makerspace ca studiu de caz:

• cum au gândit primele 12 luni
• de ce au refuzat scalarea „clasică”
• cum au ales impactul și comunitatea

și tragem paralele foarte concrete cu AI în retailul românesc și cu digitalizarea șantierelor în construcții.

---

1. Primul an: de la „haiduci” la sistem. Ce învățăm pentru retail și șantier

Primul an de NOD Makerspace a arătat exact ca un șantier de construcții înainte de BIM și AI: haos creativ, entuziasm, multe decizii din mers.

„Am pornit precum niște haiduci… a fost foarte mult experiment în această ecuație”, spune Tamina Lolev.

Cum a arătat practic primul an la NOD

• primele 6 luni: transformarea spațiului – o hală veche de la Industria Bumbacului devine hub creativ
• următoarele 6 luni: organizarea activității – reguli, chirii, gestionarea spațiului, procese minime
• investiția inițială: 120.000 euro, din care ~40% sponsorizări
• apoi încă 15.000 euro în echipamente

Deciziile au fost luate mai mult pe entuziasm decât pe scenarii și simulări. Au mers „pe simțiri”, nu pe modele predictive.

Tamina recunoaște azi două adevăruri aparent opuse, dar utile oricărui antreprenor:

• ar fi avut nevoie de mai multă luciditate și de o planificare mai rece
• dar fără entuziasmul „haiduc” nu ar fi trecut de crizele complicate

Ce înseamnă asta pentru retailul românesc

În primul an de magazin – fizic sau online – mulți antreprenori fac exact aceleași lucruri:

• iau decizii pe instinct, nu pe date
• nu au un sistem clar pentru stoc, prețuri, cerere
• nu știu cine sunt de fapt clienții lor, dincolo de „femei 25–45, urban”

Aici AI și digitalizarea pot schimba jocul încă din primele luni:

• predicția vânzărilor cu algoritmi simpli care se uită la sezonalitate, promoții, zile de salariu
• recomandări personalizate în e-commerce și chiar la casele self-checkout
• segmentarea clienților după comportament real, nu după estimări vagi

Realitatea? Nu mai suntem în 2015, când NOD se baza pe Facebook și pe intuiție. În 2025, un retailer din Slobozia sau Cluj poate avea acces la un sistem de AI pentru prognoza vânzărilor cu un cost lunar mai mic decât chiria pe o parcare.

Ce înseamnă asta pentru șantiere și infrastructură

În construcții, primul an al unui proiect mare seamănă cu primele luni de NOD:

• șantierul e un amestec de planuri, emoții și improvizații
• erorile din faza de proiectare lovesc abia după luni bune, când corecțiile costă mult

Aici AI și BIM inteligent aduc exact acel „gândit la rece” pe care Tamina spune că l-ar fi vrut în 2015:

• modele 3D cu simulări de costuri, timing și riscuri înainte să torni prima fundație
• algoritmi care detectează automat conflicte între instalații și structură
• monitorizare în timp real a șantierului (drone, camere, senzori) pentru siguranță și productivitate

Entuziasmul echipei rămâne esențial, dar devine un combustibil pentru un proiect bine calculat, nu pentru un haos frumos.

---

2. Când scalarea pe metri pătrați aproape a omorât comunitatea

Momentul critic pentru NOD Makerspace a venit când scalarea părea, pe hârtie, un succes: o ofertă de achiziție de la un grup german de coworking.

„Am fi trecut dintr-o zonă de comunitate într-una de imobiliare… ar fi murit spiritul comunității și impactul în societate.”

După 6 luni de due diligence, deal-ul s-a blocat. Și echipa aproape că s-a bucurat. Motivul? Cumpărătorul era interesat mai ales de componenta coworking = metri pătrați de birouri, nu de miezul NOD: comunitate creativă și impact urban.

De ce e asta relevant pentru retail

Mulți retaileri români se gândesc la scalare în același mod în care se gândea potențialul cumpărător la NOD:

• mai multe magazine
• mai multe rafturi
• mai mulți metri pătrați în mall

Dar realitatea ultimilor ani e clară:

• traficul în mall-uri e volatil
• chiriile cresc
• clienții migrează către online și experiențe mixte

Creșterea nu mai vine din „cât” de mare e spațiul, ci din cât de relevant ești pentru fiecare client. Aici intră în scenă AI pentru retail:

• asortiment personalizat pe magazin – algoritmii decid ce produse să afișezi într-un magazin de cartier vs. unul central
• prețuri dinamice pe baza cererii reale, stocului și competitorilor
• promoții personalizate la nivel de client, nu de oraș

Asta e echivalentul deciziei NOD de a nu deveni doar o cutie de birouri. Un retailer inteligent nu își reduce business-ul la „metri pătrați de raft”, ci la relația pe termen lung cu clientul, susținută de date.

De ce e asta relevant pentru construcții și infrastructură

În construcții, tentația e identică: proiecte tot mai mari, șantiere tot mai întinse, contracte publice tot mai voluminoase. Dar dacă te uiți la marjele reale, mulți antreprenori de construcții muncesc enorm pentru profituri foarte subțiri.

Scalarea sănătoasă în construcții nu înseamnă neapărat „mai multe șantiere”, ci:

• proiecte mai profitabile prin optimizare de resurse
• mai puține erori și reparații prin AI și BIM
• siguranță crescută, cu mai puține opriri și amenzi

AI poate analiza mii de proiecte similare și poate sugera:

• unde poți reduce materialele fără să sacrifici siguranța
• cum să reorganizezi echipele pe șantier
• când să muți utilajele pentru a evita timpii morți

Exact cum NOD a zis „nu” unei scalări care i-ar fi diluat comunitatea, un constructor inteligent poate spune „nu” unor proiecte care cresc cifra de afaceri, dar îngroapă profitul și reputația.

---

3. Scalarea prin impact: comunitate, oraș, date

După episodul cu potențiala achiziție, NOD Makerspace și-a clarificat direcția:

• nu vor scalare geografică rapidă Iași–Cluj–Timișoara
• da pentru consolidarea nucleului și impact extins în oraș

Rezultatul: proiecte ca Dâmbovița Delivery, debarcaderul Timpuri Noi, implicarea în viziere.ro în pandemie și viitorul proiect Berzei 21. Toate cu același principiu: un spațiu relativ mic, un impact social mare.

Cum arată „scalarea prin impact” în retail cu AI

Pentru un retailer român, scalarea prin impact arată cam așa:

• clienții revin nu pentru că „e aproape”, ci pentru că simt că îi înțelegi
• magazinul (fizic sau online) știe ce îi interesează fără să îi bombardeze cu oferte irelevante
• recomandările, prețurile, promoțiile par „făcute pentru ei”

Practic:

• AI pentru recomandări de produse: ce pui lângă ce, ce trimiți în newsletter, ce oferi în aplicație
• chatboți inteligenți care chiar rezolvă probleme (status comenzi, retururi, recomandări) în loc să fie doar un „bot de meniu” frustrant
• analiză de coș: înțelegi ce combinații de produse îți definesc cu adevărat clienții fideli vs. cei ocazionali

Nu ai nevoie de încă 300 m² de depozit; ai nevoie de vizibilitate clară asupra fiecărui client și fiecărui produs.

Cum arată „scalarea prin impact” pe șantier cu AI

În construcții și infrastructură, impactul nu se măsoară doar în kilometri de drum sau metri de beton turnat, ci în:

• mai puține accidente
• mai puține reparații în primii ani
• proiecte livrate mai aproape de termen și buget

AI poate contribui direct la aceste rezultate:

• monitorizare automată a siguranței cu camere ce detectează echipamente lipsă, zone nesigure, trafic periculos pe șantier
• predicția riscurilor: întârziere la livrarea materialelor, vreme nefavorabilă, suprasolicitarea echipelor
• planificare BIM inteligentă: modele care se actualizează cu date reale, nu doar cu ce e pe hârtie

Impactul devine vizibil pentru toți: beneficiar, constructor, comunitate. Exact cum proiectele NOD se văd în felul în care bucureștenii folosesc malurile Dâmboviței, nu doar în poze de pe Instagram.

---

4. Cinci lecții de la NOD pentru antreprenorii din retail și construcții

Tamina a sintetizat pentru start-up.ro câteva sfaturi pentru antreprenorii la început de drum. Le adaptăm aici direct pentru retaileri și constructori care vor să folosească AI nu ca modă, ci ca avantaj real.

1. Răbdare și consecvență – și în implementarea AI

AI nu e un comutator magic. La fel ca NOD, care a avut nevoie de ani ca să ajungă stabil, și un magazin sau un șantier digitalizat au nevoie de timp:

• testezi modele de predicție
• cureți datele
• ajustezi procesele interne

Important e să nu abandonezi după primele 3 luni pentru că „nu se văd rezultate spectaculoase”.

2. Ține entuziasmul sus, dar pune datele la masă

Entuziasmul NOD i-a scos din crize. Entuziasmul unui antreprenor de retail sau construcții ține echipa motivată. Dar fiecare decizie mare (stocuri, investiții, echipamente, proiecte noi) ar trebui să treacă printr-un filtru de date:

• ce spun modelele de cerere și riscuri?
• ce învață AI-ul din proiectele și campaniile anterioare?

3. Construiește reziliență: schimbă direcția când e cazul

NOD a virat de la „hub creativ + potențial de lanț de spații” la „un nucleu puternic cu impact urban”. În retail și construcții, reziliența în 2025 înseamnă și capacitatea de a schimba:

• portofoliul de produse sau tipurile de proiecte
• procesele de lucru pe baza analizei AI
• modul în care colaborezi cu furnizori și clienți

4. Mizează pe echipă și colaborare, nu pe „super-eroul fondator”

NOD a fost pornit de un nucleu de oameni, nu de un singur „rockstar”. La fel, AI nu înlocuiește echipa, ci o completă:

• operatorii de pe șantier interpretează alertele AI
• oamenii de vânzări folosesc recomandările sistemului pentru oferte mai bune
• managerii decid strategic pe baza dashboard-urilor, nu în locul lor

5. Scalarea prin impact, nu prin ego

Dacă NOD ar fi acceptat vânzarea către o corporație orientată pe metri pătrați, ar fi avut poate un exit frumos pe hârtie, dar ar fi pierdut comunitatea. Mulți antreprenori cad în capcana asta: vor cifră de afaceri mare cu orice preț.

În 2025, impactul real înseamnă:

• clienți care revin și recomandă (retail)
• proiecte solide, fără scandaluri și reparații premature (construcții)
• comunități care simt că au avut de câștigat (vecini, orașe, angajați)

AI poate să fie un accelerator de impact, dar doar dacă știi ce vrei să obții, nu dacă „pui niște AI” ca să dea bine în prezentări.

---

5. Ce poți face concret în următoarele 90 de zile

Dacă ești în retail sau în construcții și simți că ai fost mai degrabă „haiduc” până acum, asta nu e un defect. E exact combustibilul cu care au pornit și NOD Makerspace, și multe alte business-uri românești. Diferența dintre haos frumos și creștere sănătoasă o fac sistemele și datele.

Trei pași pragmatici pentru următoarele 90 de zile:

1. Cartografiază-ți datele actuale
   Ce știi azi, concret, despre clienți, proiecte, costuri, stocuri? Unde ai Excel-uri, unde ai doar „senzații”?

2. Alege un singur caz de utilizare pentru AI

   • în retail: predicția vânzărilor sau recomandări de produse
   • în construcții: detectarea conflictelor în planuri sau monitorizarea siguranței pe șantier

3. Definește ce înseamnă „impact” pentru tine
   Mai mult profit? Mai puține retururi? Mai puține accidente? Mai puține ore suplimentare? Fără această definiție, nici un algoritm nu te poate ajuta cu adevărat.

Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” are exact rolul ăsta: să arate, prin exemple reale ca NOD Makerspace, că tehnologia are sens doar atunci când e pusă în slujba oamenilor și a comunităților. Nu ai nevoie de mai mulți metri pătrați ca să crești. Ai nevoie de mai multă claritate, mai multă personalizare și mai mult curaj să spui „nu” creșterii greșite.