Investiții în construcții 2025: șansa reală pentru AI pe șantier

În primele 9 luni din 2025, investițiile nete în economia României au urcat la aproape 143 mld. lei, cu o creștere de 3,9% față de anul trecut. Aproape 40% din bani s-au dus în construcții, iar industria și comerțul au atras, în medie, câte 20%.

Asta înseamnă ceva simplu: banii curg spre proiecte fizice – clădiri, infrastructură, hale industriale – dar presiunea pe marje rămâne uriașă. Iar companiile de construcții care își bazează eficiența doar pe forță de muncă ieftină și „merge și-așa” se apropie de un zid.

În seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor”, articolul acesta pune reflectorul pe momentul actual: creșterea investițiilor, rolul construcțiilor în economie și cum poate fi folosită inteligența artificială ca instrument de business, nu ca jucărie tech.

Vom vorbi despre unde merg banii, ce riscuri apar fără digitalizare și cum arată, în practică, o strategie de AI pentru o firmă de construcții din România în 2025–2026.

---

1. Ce ne spun cei 143 mld. lei: contextul economic pentru construcții

Datele INS arată clar: construcțiile sunt principalul magnet de investiții în 2025, cu aproape 40% din suma totală, adică în jur de 57 mld. lei în doar 9 luni.

De ce contează asta pentru companiile de construcții

Creșterea investițiilor nu înseamnă automat și profit mai mare. De fapt, cele mai multe firme văd:

• costuri în creștere cu materialele,
• lipsă acută de forță de muncă calificată,
• termene contractuale tot mai dure (penalități, garanții, clauze de performanță),
• presiune pe preț la licitații publice.

Într-un asemenea context, diferența între firmele care cresc profitabil și cele care doar „se chinuie” este dată de productivitate și controlul execuției. Aici intră în scenă AI și digitalizarea șantierelor.

Unde se duc banii în construcții

La nivel macro, investițiile din construcții se împart, de regulă, în:

• infrastructură mare – drumuri, autostrăzi, căi ferate, lucrări de utilități
• clădiri rezidențiale – blocuri, ansambluri, case
• clădiri nerezidențiale – birouri, retail, industrial, logistic
• modernizări și reabilitări – eficiență energetică, consolidări, renovare.

Toate aceste zone au un numitor comun în 2025:

Proiectele sunt tot mai complexe, termenele tot mai strânse, iar beneficiarii vor transparență și raportare în timp real.

Fără un sistem digital de management de proiect și fără instrumente inteligente care să reducă erorile, firmele rămân blocate în același tipar: Excel, telefoane, WhatsApp și ședințe lungi la baracă.

---

2. De ce companiile de construcții pierd bani fără AI și digitalizare

Realitatea este dură: majoritatea firmelor românești de construcții pierd bani nu la ofertare, ci în execuție. Nu din cauza lipsei de muncă, ci din cauza lipsei de control.

Cele mai costisitoare probleme pe șantier

În discuțiile cu antreprenori din construcții, aceleași probleme reapar constant:

1. Lipsa de vizibilitate pe costuri în timp real
   Costul real al unui șantier e clar abia la final, când e prea târziu să mai corectezi ceva.

2. Reproiectări și erori de execuție
   Coordonarea slabă între proiectant, beneficiar și echipele din teren duce la lucrări refăcute și pierdere de timp.

3. Întârzieri în aprovizionare
   Materialele ajung la șantier prea devreme (blochează cash și spațiu) sau prea târziu (opresc lucrul).

4. Siguranță și accidente
   Un singur accident grav poate genera costuri și întârzieri care înghit mare parte din profit.

Fiecare dintre aceste probleme poate fi redusă cu ajutorul unei combinații de BIM, senzori IoT și soluții de inteligență artificială integrate în fluxul de lucru.

Unde intră AI în ecuație, concret

AI nu înlocuiește inginerul sau șeful de șantier. Îi oferă date mai bune și decizii mai rapide. Exemple concrete:

• Predicția întârzierilor: algoritmi care analizează graficul de execuție, disponibilitatea echipelor, starea vremii și istoricul proiectelor similare pentru a semnala devieri cu săptămâni înainte.
• Detecția automată a neconformităților: analiza foto/video de pe șantier (dronă sau camere fixe) pentru a identifica abateri față de proiect sau probleme de siguranță.
• Optimizarea consumului de materiale: AI care învață din proiectele trecute și sugerează corecții la consumuri normate, reducând pierderile și furturile.
• Planificare dinamică a resurselor: redistribuirea echipelor și utilajelor pe șantiere în funcție de stadiu, prioritate și riscuri, nu doar „după ureche”.

Firmele care continuă să lucreze exclusiv „din telefon” și să reacționeze doar la problemele vizibile ajung, inevitabil, să cedeze marja către costuri necontrolate.

---

3. Cum transformi investițiile în avantaj competitiv cu AI și BIM

Investițiile macro în economie au sens pentru tine doar dacă le poți converti în contracte profitabile și repetabile. Asta se întâmplă când tratezi digitalizarea șantierelor ca pe o investiție strategică, nu ca pe o cheltuială IT.

Pasul 1: fundația – date și procese

Înainte de orice AI spectaculos, trebuie puse în ordine procesele și datele:

• standardizare pentru documente (procese verbale, situații de lucrări, comenzi materiale),
• definirea clară a responsabilităților (cine aprobă ce și în cât timp),
• centralizarea informației într-o platformă unică (nu 10 aplicații care nu vorbesc între ele).

Fără asta, AI doar va amplifica haosul.

Pasul 2: modelarea proiectului – BIM inteligent

Un model BIM (Building Information Modeling) devine cu adevărat puternic când e legat de AI:

• detecție automată de coliziuni și erori înainte de execuție;
• simulări de scenarii de cost și timp (dacă schimb materialul X cu Y, ce impact am?);
• legătura între model și realitate prin scanare 3D, drone și imagini analizate cu algoritmi AI.

Pentru o firmă românească de construcții, un flux simplu poate arăta așa:

1. Proiectul tehnic este transformat în model BIM.
2. Modelul e importat într-o platformă care folosește AI pentru a identifica riscuri de coliziuni și zone sensibile.
3. Pe șantier, dronele sau camerele fixe trimit imagini periodic.
4. AI compară imaginile cu modelul BIM și semnalează abateri sau întârzieri de execuție.

Șeful de șantier nu devine „programator”, dar are un tablou de bord clar, cu alerte și riscuri, nu doar cu poze pe WhatsApp.

Pasul 3: AI în managementul financiar al proiectului

Dacă vrei ca AI să se simtă și în contul de profit și pierdere, trebuie să intre și în zona financiară:

• forecast de cash-flow pe proiect: pe baza graficului de execuție, contractelor cu furnizorii și termenelor de plată;
• analiză de deviații cost planificat vs. cost real în timp aproape real;
• simulare de scenarii – „ce se întâmplă dacă întârzie furnizorul X cu 10 zile?”

Asta ajută managementul să ia decizii rapide: re-negociere, schimbare de furnizor, realocare de echipe, ajustare de termene cu beneficiarul.

---

4. Exemplu practic: cum arată un proiect de AI pe șantier în România

Pentru a lega lucrurile de realitate, să luăm un exemplu tipic de firmă medie de construcții:

• cifră de afaceri: 20–30 mil. euro,
• 5–7 șantiere în paralel,
• mix de lucrări: industrial, logistic și infrastructură locală.

Problema inițială

Firma se confruntă cu:

• întârzieri recurente de 2–3 luni pe proiectele mari;
• pierderi de 5–8% față de marja bugetată;
• conflicte frecvente cu beneficiarii pe lucrări suplimentare și neconformități.

Soluția implementată în 12 luni

1. Audit de procese și date (1–2 luni)

   • Identificarea fluxurilor critice: aprovizionare, raportare de progres, situații de lucrări.
   • Stabilirea formatelor standard de date și documente.

2. Implementare platformă de management de șantier + module AI simple (3–6 luni)

   • Raportare zilnică digitală de progres (foto + date cantitative).
   • Tablou de bord central cu stadiu lucrări, cost și resurse.
   • AI basic pentru detecția de anomalii: șantiere unde productivitatea scade brusc.

3. Extindere cu BIM și analiză automată a imaginilor (6–12 luni)

   • Integrare BIM pentru proiectele noi.
   • Drone sau camere fixe pe șantierele mari.
   • AI care marchează zone cu risc (abateri de la proiect, potențiale probleme de siguranță).

Rezultatele tipice pe care le-am văzut la astfel de proiecte

Nu există magie, dar cifrele arată așa, în medie, după 12–18 luni:

• reducerea întârzierilor medii cu 20–30%;
• scăderea costurilor neprevăzute cu 3–5 puncte procentuale din valoarea proiectului;
• transparență mult mai bună în discuțiile cu beneficiarii (mai puține dispute, mai multe relații recurente);
• posibilitatea de a gestiona mai multe șantiere cu același număr de oameni în birou.

Într-un context în care investițiile naționale cresc cu 3,9%, dar competiția pe contracte e dură, această diferență se vede direct în profit.

---

5. Ce ar trebui să facă o companie de construcții din România în 2025–2026

Dacă ești antreprenor sau manager în construcții, perioada 2025–2027 e una dintre cele mai bune ferestre să:

• prinzi proiecte mari de infrastructură și industrial,
• îți stabilizezi marjele,
• te poziționezi ca furnizor „serios” pentru investitorii străini.

Pași concreți pentru următoarele 6–12 luni

1. Definește 1–2 șantiere pilot pentru digitalizare completă
   Nu începe cu tot portofoliul. Alege proiecte relevante ca valoare și complexitate.

2. Alege o platformă de management de șantier compatibilă cu BIM și AI
   Caută integrare cu:

   • modele BIM,
   • raportare foto/video,
   • module analitice și de predicție.

3. Construiește un mic „nucleu digital” în companie
   Nu ai nevoie de un departament IT de 20 de oameni, dar ai nevoie măcar de:

   • un responsabil de digitalizare/transformare,
   • 1–2 ingineri deschiși la tehnologie,
   • training pentru șefii de șantier.

4. Leagă AI de bani, nu de „wow”
   Fiecare inițiativă AI ar trebui să răspundă clar la una din întrebări:

   • „Ne reduce întârzierile?”
   • „Ne reduce costurile neprevăzute?”
   • „Ne ajută să câștigăm și să livrăm proiecte mai mari?”

5. Măsoară și comunică rezultatele
   Beneficiarii, băncile și partenerii vor vedea diferența. Firmele care pot arăta control digital și trasabilitate au un avantaj real în negocieri.

---

Concluzie: banii există, avantajul e la cei care controlează șantierul cu AI

Datele INS pe 2025 spun clar: investițiile nete cresc, iar construcțiile trag aproape 40% din sumă. Banii există în piață. Întrebarea reală este cine reușește să-i transforme în profit și în companii sănătoase pe termen lung.

Companiile care tratează AI în construcții și infrastructură ca pe un instrument practic – pentru monitorizare automată a siguranței, planificare BIM inteligentă, optimizarea resurselor și management de proiect – vor avea un avantaj competitiv solid în anii următori.

Dacă ești în construcții și vrei să profiți de valul actual de investiții, nu e momentul pentru proiecte teoretice, ci pentru șantiere pilot, rezultate măsurabile și o strategie clară de digitalizare. Fereastra se deschide acum, odată cu creșterea investițiilor. Întrebarea este: vei rămâne la nivelul Excel + WhatsApp sau vei trece la un șantier condus de date și AI?