Explozia globală a centrelor de date deschide o nouă piață pentru construcții în România. Aflați cum AI și digitalizarea șantierelor devin condiții esențiale de joc.
Boom-ul centrelor de date și șantierele din România
În doar câțiva ani, expresii precum centru de date, cloud sau infrastructură AI au trecut din vocabularul specialiștilor IT în ședințele de board ale dezvoltatorilor, antreprenorilor generali și proiectanților de construcții din România. Explozia investițiilor globale în centre de date – alimentată de inteligența artificială și de serviciile de cloud – începe să reconfigureze harta construcțiilor la nivel mondial, iar România nu mai este la margine, ci în zona de oportunitate.
În 2025, când tot mai multe companii românești experimentează cu AI și când cererea pentru cloud local, latență redusă și securitate sporită crește, întrebarea nu mai este dacă vom vedea campusuri de centre de date mari pe teritoriul țării, ci cât de pregătite sunt șantierele și actorii locali să intre în acest val investițional.
Acest articol, parte din seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor”, analizează cum boom‑ul global al centrelor de date schimbă regulile jocului și ce înseamnă el pentru piața construcțiilor din România: de la noi tipuri de proiecte și standarde tehnice, până la nevoia de digitalizare avansată și utilizarea AI în managementul șantierelor.
1. De ce explodează construcția de centre de date
Creșterea centrelor de date este direct legată de două tendințe majore: inteligența artificială și cloud computing-ul.
- Modele AI tot mai mari, care au nevoie de putere masivă de calcul
- Migrarea accelerată a companiilor către aplicații și infrastructură în cloud
- Creșterea traficului de date generat de video, gaming, IoT, remote work
Un raport recent indică faptul că cheltuielile globale pentru centre de date ar putea ajunge la 7 trilioane de dolari până în 2030. Vorbim despre o nouă clasă de infrastructură critică, comparabilă cu autostrăzile sau rețelele feroviare ale secolului trecut.
Actorii principali: SUA, China, Europa
- Statele Unite: ar putea acoperi circa două treimi din cererea globală de putere pentru centre de date până în 2028, aproximativ 81 GW. Giganții Amazon, Microsoft și Google controlează aproape două treimi din veniturile globale din cloud.
- China: se extinde rapid, cu zone precum Beijing care concentrează deja aproximativ 10% din capacitatea globală hyperscale.
- Europa: vine din urmă, cu un ritm susținut – pipeline-ul de proiecte crește cu circa 43% anual. Londra și Dublin au deja peste 1 GW planificat, urmate de Amsterdam, Frankfurt, Paris, Milano.
În acest context, Europa Centrală și de Est devine o zonă de extindere naturală, pentru redundanță, costuri mai bune și proximitate față de utilizatorii finali. România intră aici cu câteva avantaje evidente: costuri competitive, resurse umane tehnice bune și poziție geografică strategică.
2. Ce înseamnă un centru de date modern pentru sectorul construcțiilor
Construcția unui centru de date modern nu seamănă cu ridicarea unei clădiri de birouri sau a unui parc logistic clasic. Este, de fapt, un hibrid între clădire, fabrică de energie și infrastructură de înaltă tehnologie.
Un nou tip de „clădire critică”
Un proiect tipic, care altădată costa 200–300 milioane de dolari, se situează acum frecvent între 500 milioane și 2 miliarde de dolari, iar mega‑campusurile pot depăși 20 de miliarde de dolari. Acest salt de scară înseamnă și o schimbare completă în modul de lucru pe șantier.
Un centru de date modern implică:
- Infrastructură electrică masivă: alimentare dublă, transformatoare, UPS-uri, generatoare, echipamente de comutație
- Sisteme de răcire intensivă: chiller-e, sisteme free‑cooling, răcire cu apă sau chiar soluții de imersiune pentru servere AI
- Standard de redundanță și reziliență: Tier III, Tier IV, SLA-uri de uptime apropiate de 100%
- Nivel ridicat de securitate fizică: acces controlat, perimetre securizate, monitorizare permanentă
Pentru constructori, proiectanți și antreprenori generali, asta înseamnă lucrul cu toleranțe mult mai stricte, coordonare tehnică intensă între specialități și un volum uriaș de echipamente MEP (mecanice, electrice, instalații).
Unde intră AI și digitalizarea șantierelor
Pentru a livra astfel de proiecte, companiile de construcții nu își mai permit să lucreze „după ureche”. Ele au nevoie de:
- Planificare BIM inteligentă, cu modele 3D/4D detaliate și verificare automată a coliziunilor
- Monitorizare în timp real a progresului, prin senzori IoT, drone, camere de șantier și algoritmi AI care detectează abaterile
- Management de resurse optimizat cu AI: planificarea echipelor, a utilajelor și a livrărilor pe un grafic foarte strâns
- Analiză predictivă pentru riscuri de întârziere, depășire de costuri sau neconformități tehnice
Boom‑ul centrelor de date și digitalizarea șantierelor merg mână în mână: proiectele sunt atât de complexe și atât de sensibile la erori, încât AI devine un instrument practic, nu doar un „buzzword”.
3. Costuri, energie și apă: provocări majore de proiectare
Creșterea rapidă a investițiilor vine la pachet cu provocări tehnice și de sustenabilitate deloc neglijabile.
Consum de energie la scară de țară
Estimările arată că consumul de energie al centrelor de date s-ar putea dubla până în 2030, ajungând la aproximativ 945 TWh, echivalentul consumului actual al Japoniei.
Pentru proiectanți și investitori, asta se traduce prin:
- Necesitatea de a lucra direct cu operatorii de rețea pentru capacități mari de racordare
- Integrarea de surse regenerabile (fotovoltaic pe clădire sau parcuri dedicate) pentru a reduce costurile și amprenta de carbon
- Soluții avansate de recuperare a căldurii (ex.: folosirea căldurii reziduale pentru rețele de termoficare sau pentru clădiri din apropiere)
Aici, AI poate optimiza managementul energiei la nivel de campus: algoritmi care ajustează dinamic sarcina, răcirea și distribuția în funcție de utilizare și de prețurile din piață.
Apa – resursă critică pentru răcire
Un centru de date mare poate consuma până la 19 milioane de litri de apă pe zi pentru răcire. În zone cu stres hidric sau cu infrastructură urbană deja solicitată, acest lucru poate genera tensiuni majore.
Tendințele actuale de proiectare merg către:
- Sisteme cu consum redus de apă sau chiar răcire predominant aer‑aer
- Recuperarea și reutilizarea apei de ploaie sau a apelor gri
- Monitorizare în timp real a consumului și optimizare automată prin AI pentru a reduce vârfurile și pierderile
Pentru autoritățile locale, este esențial ca încă din faza de avizare să existe studii de impact solide pe energie, apă și infrastructură, iar pentru proiectanți – să vină cu soluții tehnice credibile, nu doar cu cifre „pe hârtie”.
4. România: de la potențial teoretic la proiecte reale
La prima vedere, cifrele de trilioane de dolari par îndepărtate. Dar pentru piața românească, implicarea în lanțul de valoare al centrelor de date – fie că vorbim de campusuri mari sau de infrastructură de cloud locală – este una dintre cele mai interesante oportunități ale deceniului.
De ce România este interesantă pentru investitori
Câteva argumente care apar constant în discuțiile cu dezvoltatori internaționali:
- Costuri de construcție și operare competitive față de Europa de Vest
- Forță de muncă tehnică (ingineri, IT, energie) cu experiență bună și deschidere către tehnologii noi
- Poziție geostrategică între Europa de Vest, Balcani și regiunea Mării Negre
- Prezența crescută a companiilor de IT, fintech, e‑commerce care cer latență redusă și cloud local
Pentru constructorii și proiectanții români, asta înseamnă:
- Acces la proiecte cu valoare mare, contracte pe termen lung și referințe de prestigiu
- Obligația de a ridica standardul de calitate, documentare și siguranță la nivelul jucătorilor globali
- Nevoia de digitalizare a șantierelor pentru a răspunde cerințelor de transparență și control ale investitorilor
Unde suntem în prezent
Deja vedem:
- Extinderi de centre de date existente pentru operatori telecom și furnizori de cloud
- Interes în creștere pentru micro‑datacentere regionale și soluții edge, legate de 5G și IoT
- Primele discuții despre campusuri mari, hyperscale, conectate la rețele internaționale de fibre
În paralel, marii integratori și antreprenori generali își dezvoltă competențe pe zona de BIM, management de proiect cu AI, senzori IoT pe șantier, ceea ce îi face mai credibili în fața investitorilor internaționali.
5. Cum se pregătesc șantierele din România pentru „valul data center”
Dacă boom‑ul global este clar, diferența dintre câștigători și pierzători va fi făcută de capacitatea de execuție. Pentru companiile de construcții și infrastructură din România, următorii ani sunt decisivi.
5.1. Fără digitalizare, nu există joc
Pentru a livra centre de date, sunt esențiale:
- Modele BIM detaliate: arhitectură, structură, MEP, coordonate într-un singur „adevăr comun”
- Platforme de Common Data Environment (CDE), unde toate documentele, reviziile și RFI-urile sunt urmărite centralizat
- Utilizarea AI pentru verificări automate (coliziuni, conformitate cu standarde, estimări de cantități)
- Monitorizarea șantierului cu drone, camere fixe și senzori, analizate cu algoritmi de computer vision pentru progres, siguranță și calitate
Aceste instrumente nu sunt „nice to have”, ci devin condiție de intrare în proiectele mari de infrastructură digitală.
5.2. Siguranță și calitate, monitorizate cu AI
Un șantier de centru de date înseamnă multe operațiuni în paralel, lucrări de înaltă precizie și prezența unui volum mare de echipamente scumpe. AI poate aduce un avantaj clar:
- Detectarea automată a situațiilor nesigure (lipsă EIP, zone neprotejate, lucrări la înălțime fără asigurare)
- Compararea în timp real a lucrărilor executate cu modelul BIM și cu planurile de execuție
- Alerte timpurii pentru posibile întârzieri sau lipsuri de resurse, pe baza pattern‑urilor istorice
Pentru antreprenorii români, adoptarea acestor soluții înseamnă nu doar eficiență, ci și diferențiere competitivă în fața investitorilor care caută parteneri serioși de lungă durată.
5.3. Formarea echipelor și parteneriatul cu specialiști
Nu în ultimul rând, boom‑ul centrelor de date va cere:
- Ingineri instalații cu experiență în proiecte de mare putere și redundanță
- Specialiști HVAC și răcire familiarizați cu soluții avansate, inclusiv pentru echipamente AI
- Manageri de proiect obișnuiți să lucreze cu dashboard-uri, KPI și rapoarte generate automat
Companiile care încep acum să își formeze aceste echipe, eventual în parteneriat cu firme de tehnologie și consultanță, vor fi primele aliniate la „startul” marilor investiții.
Concluzie: centrele de date, noua frontieră pentru construcțiile din România
Construirea de centre de date este mai mult decât o nouă nișă de piață; este infrastructura de bază a economiei digitale. Explozia investițiilor – de ordinul trilioanelor de dolari până în 2030 – va remodela atât harta energetică, cât și pe cea a construcțiilor la nivel global.
Pentru România, miza este dublă: să atragă o parte din aceste investiții și, în același timp, să folosească acest val ca motor pentru digitalizarea șantierelor și adoptarea AI în construcții și infrastructură. Companiile care investesc acum în BIM inteligent, monitorizare automată, management de proiect asistat de AI și formarea echipelor vor fi cele care, în câțiva ani, vor povesti cum au construit primele mari campusuri de date din țară.
Rămâne întrebarea esențială: cât de repede vor reuși actorii locali să treacă de la potențial la execuție, de la „vorbim despre AI” la „folosim AI în fiecare etapă a șantierului”? Răspunsul va decide cine conduce valul centrelor de date în România și cine rămâne spectator.