Arhitectură industrială precisă, condusă de date și AI

În 2024, Bauprojekt a proiectat și coordonat peste 170.000 mp de spații industriale: de la depozitul Lidl Ploiești – cel mai mare al retailerului în România – la extinderea Rockwool și fabrica Biopharma Plasma din Oradea. Ce e interesant aici nu e doar dimensiunea, ci modul în care au fost gândite: pe scenarii, cu precizie și multă adaptabilitate.

Aceste trei cuvinte descriu foarte bine și direcția în care merge șantierul românesc în 2025, mai ales când vorbim de AI în construcții, BIM, simulări de flux și optimizarea resurselor. Cine tratează hala industrială ca un simplu „cofraj pentru utilaje” pierde bani, timp și flexbilitate. Cine o tratează ca pe un ecosistem digital – în care arhitectura, ingineria și AI lucrează împreună – câștigă predictibilitate și control.

În articolul de față pornesc de la experiența Bauprojekt și viziunea lui Alexandru Solomonesc și o duc mai departe, în zona foarte practică: cum arată, concret, arhitectura industrială modernă în România, cum o schimbă AI și ce pot face dezvoltatorii, antreprenorii și proiectanții ca să nu rămână blocați în „hala clasică din tablă”.

---

1. De la „hală” la sistem: ce înseamnă arhitectură industrială bazată pe scenarii

Arhitectura industrială performantă pornește tot mai rar de la „câte travei vrem” și tot mai des de la scenarii de utilizare. Practic, proiectantul bun nu desenează doar o cutie, ci modelează:

• cum intră și ies camioanele,
• cum se mișcă oamenii în spațiu,
• cum se modifică fluxurile dacă se schimbă linia de producție,
• cum reacționează clădirea la extindere, automatizare sau schimbarea destinației.

Proiecte precum depozitul Lidl Ploiești sau centrele logistice Sameday sunt foarte bune exemple. Nu mai vorbim doar despre rafturi și rampe, ci despre:

• timpi de rotație a camioanelor;
• trasee pietonale sigure, urmărite digital;
• optimizare pentru volume sezoniere diferite (Black Friday, sărbători);
• integrare cu sisteme WMS și IoT.

Cum ajută AI în proiectarea pe scenarii

Aici intră în joc AI și modelarea BIM inteligentă. Cu un model digital bine structurat, poți rula rapid scenarii de tipul:

• „Ce se întâmplă cu fluxul dacă mutăm zona de cross-docking cu 30 m?”
• „Ce impact are adăugarea unei noi linii automate asupra necesarului de energie și răcire?”
• „Cum se schimbă timpii de evacuare în caz de incendiu după o extindere?”

Un birou de proiectare ca Bauprojekt, care deja modelează 3D și coordonează interdisciplinar, este la un pas de introducerea AI pentru simulări:

• algoritmi care optimizează layout-ul în funcție de distanțe, flux și siguranță;
• detectarea automată a conflictelor între arhitectură, instalații și linia tehnologică;
• generare de opțiuni de amplasare și extindere pe termen lung.

Realitatea? Nu vorbim despre SF. Software-ele BIM moderne + un layer de AI pot reduce cu 20–30% timpul de iterație până la varianta finală de layout. Asta, într-un context de decizii prudente și bugete strânse, contează enorm.

---

2. Precizie: de la GMP și linii de producție complexe la șantier digitalizat

Când proiectezi o fabrică de produse medicamentoase derivate din plasmă (Biopharma Plasma, Oradea), nu-ți mai permiți interpretări. Ai standarde GMP, fluxuri curate/contaminate, trasee separate, temperaturi, presiuni, filtrări. Totul trebuie să se potrivească „la milimetru” cu tehnologia.

Același lucru se întâmplă și la extinderea Rockwool, unde o linie nouă de producție trebuie integrată într-un ansamblu industrial deja funcțional, cu opriri minime și riscuri controlate.

De ce e precizia imposibilă fără date și coordonare digitală

Arhitectura industrială de tipul acesta nu mai poate fi gestionată „pe hârtie și telefoane”. Precizia vine din:

• modelare BIM completă (arhitectură + structură + instalații + tehnologic);
• revizii coordonate la nivel de model, nu de PDF-uri disparate;
• trasabilitate pentru fiecare decizie tehnică.

AI ridică nivelul mai sus. Pe șantier, poți avea:

• scanări 3D periodice comparate automat cu modelul BIM, pentru a detecta abateri;
• verificare automată a coliziunilor între trasee (HVAC, sprinkler, cablaje, conducte);
• monitorizarea calității execuției pe baza fotografiilor de șantier procesate de AI.

Într-un proiect cu standarde GMP, un astfel de flux digital:

• reduce drastic numărul de reparații și refaceri;
• oferă dovezi clare pentru audit și validare;
• protejează bugetul și termenele – ceea ce pentru investitor este esențial.

---

3. Adaptabilitate: cum proiectezi azi pentru o hală care nu mai arată la fel peste 10 ani

În industrial, rigiditatea costă. Piața logistică se schimbă, lanțurile de aprovizionare se reconfigurează, automatizarea intră peste tot. Dacă proiectul nu a fost conceput pentru adaptare, fiecare modificare devine un mic șantier de criză.

Alexandru Solomonesc rezumă foarte bine realitatea: „Arhitectura industrială de azi presupune mult mai mult decât proiectare, este vorba despre strategie, colaborare strânsă cu echipele de inginerie, adaptabilitate la tehnologie și capacitatea de a livra soluții fezabile într-un mediu în continuă schimbare.”

Cum arată, practic, o hală adaptabilă

Câteva principii pe care le văd tot mai des în proiectele bune din România:

• grid structural gândit pentru mai multe scenarii de compartimentare;
• înălțimi și deschideri care permit ulterior mezzanin, linii noi sau automatizări;
• spații tehnice dimensionate pentru echipamente viitoare;
• trasee de circulație care pot fi reconfigurate fără conflicte majore.

Aici, AI și simulările digitale devin un instrument strategic:

• poți simula de la început 3–4 scenarii de extindere sau schimbare de funcțiune;
• poți calcula impactul asupra consumurilor energetice și al fluxurilor logistice;
• poți vedea cum se schimbă costurile de operare pe 10–15 ani.

Rezultatul? Nu mai vinzi doar o „clădire”, ci un activ flexibil, care poate fi recalibrat rapid la schimbările de business.

---

4. Sustenabilitate și eficiență energetică: unde se intersectează arhitectura industrială cu AI

În interviu apare clar o tendință: clienții industriali cer tot mai des proiecte fezabile, compacte și eficiente energetic. Nu doar pentru a bifa cerințe ESG, ci pentru că factura de energie și costul de operare au devenit critice.

Ce înseamnă sustenabilitate aplicată într-o hală din România

În 2025, sustenabilitatea industrială serioasă arată cam așa:

• orientare și volumetrie gândite pentru a reduce câștigurile sau pierderile de căldură;
• anvelopă performantă, coordonată cu sistemele HVAC și cu surse regenerabile locale (fotovoltaic, stocare);
• iluminat natural optimizat prin simulări, ca să reduci consumul și să îmbunătățești confortul;
• gestionarea apelor pluviale și infrastructură pregătită pentru viitoare investiții verzi.

Rolul AI în optimizarea energetică și operațională

AI poate face aici o diferență foarte concretă:

• analizează date istorice de consum și propune strategii de operare (curbe de temperatură, porniri/opriri echipamente);
• simulează diferite configurații de izolație, ferestre, HVAC și surse regenerabile;
• prioritizează investițiile cu cel mai bun raport cost/beneficiu pe termen lung.

Într-un parc industrial de tipul Ploiești West Park, unde funcționează mai mulți chiriași cu profiluri diferite, astfel de optimizări pot reduce costurile de exploatare cu două cifre procentuale și pot crește valoarea activului la revânzare.

---

5. Cum arată, în practică, un birou de proiectare industrială „AI-ready”

Un mesaj important din exemplul Bauprojekt: succesul într-un an volatil nu a venit din „noroc de proiecte”, ci din modul de lucru. Aici se joacă diferența între un birou clasic de proiectare și unul pregătit pentru digitalizarea șantierelor.

Elemente-cheie pentru birouri de proiectare și dezvoltatori

Dacă ai un birou de arhitectură, proiectare sau dezvolți hale industriale, uite ce contează în 2025:

1. Coordonare interdisciplinară reală
   Arhitectură, structură, instalații, tehnologic – toate în același model, cu responsabilități clare și un „single source of truth”.

2. Flux BIM matur
   Modele curate, parametri standardizați, versiuni controlate, revizii documentate. Fără BIM sănătos, AI e doar marketing.

3. Integrare cu date din execuție și operare
   Scanări 3D, fotografii, rapoarte de șantier, date de consum – toate pot hrăni modele de AI care detectează devieri, riscuri și oportunități de optimizare.

4. Cultură de lucru orientată pe scenarii și riscuri
   Echipele trebuie să gândească: „Ce se întâmplă dacă…?”, nu doar „cum bifăm tema?”. Aici AI ajută enorm, dar doar dacă întrebările sunt corecte.

5. Colaborare strânsă cu clientul industrial
   Fără înțelegerea profundă a fluxului tehnologic și a business-ului clientului (cum e cazul Biopharma sau Rockwool), nici cel mai bun AI nu poate genera o soluție viabilă.

Unde apar concret beneficiile pentru clienți

Pentru un investitor sau operator industrial, tranziția spre arhitectură industrială digitală, susținută de AI, duce la:

• decizii mai rapide în faza de concept și fezabilitate;
• costuri mai controlate în execuție, cu mult mai puține surprize pe șantier;
• timp de punere în funcțiune redus, ceea ce înseamnă venituri mai devreme;
• clădiri flexibile, care pot fi recalibrate fără șocuri majore de CAPEX.

Într-o piață unde foarte multe proiecte de hale sunt încă blocate în autorizare sau se mișcă greoi, jucătorii care pot promite – și chiar livra – predictibilitate au un avantaj clar.

---

6. Ce urmează: AI ca „co-pilot” al arhitectului industrial

Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” arată deja un lucru clar: AI nu înlocuiește arhitectul sau inginerul, dar schimbă complet modul în care aceștia iau decizii.

În industrial, mi se pare că viitorul apropiat arată cam așa:

• arhitectul pornește de la brief și de la nevoile de business;
• modelează un prim concept în BIM;
• lasă AI să genereze variații, să semnaleze conflicte, să calculeze consumuri și timpi de flux;
• rafinează soluția împreună cu inginerii și cu clientul, pe baza unor date cuantificabile, nu doar a intuiției.

Cine învață acum să lucreze cu acest „co-pilot digital” va fi, în câțiva ani, cu câteva ture de circuit în fața celor care încă se luptă cu planșe și fișiere DWG disparate.

Pentru piața din România, unde proiecte precum depozitul Lidl Ploiești, Rockwool Ploiești West Park sau Biopharma Plasma Oradea trasează deja un standard, următoarea etapă logică este clară:

• mai mult BIM inteligent,
• mai multă monitorizare automată a șantierului,
• mai multă optimizare cu AI,
• și, foarte important, mai multă arhitectură – adică spații gândite coerent, cu identitate, nu doar anvelope pentru utilaje.

Dacă ești dezvoltator, antreprenor general sau proiectant, întrebarea reală pentru 2025 nu e „dacă să folosești AI pe șantier”, ci cât de repede poți integra aceste practici în proiectele tale, ca să nu pierzi trenul următoarelor investiții industriale mari din România.