Arhitectura AI-first nu e un moft, ci infrastructura care face posibile șantierele digitale. Vezi cum lucrează Cedar și ce poți aplica în România.
De ce arhitectura AI-first schimbă șantierele pentru totdeauna
În 2025, doar 6% dintre firmele de arhitectură folosesc regulat inteligența artificială în lucru, deși peste jumătate au „testat ceva” la un moment dat. Diferența dintre a testa un chatbot și a construi un proces AI-first e uriașă – și exact aici se joacă viitorul șantierelor din România.
Seria noastră „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” pornește de la o întrebare simplă: cum arată, concret, o firmă care pune AI în centrul proiectării și apoi duce această abordare până pe șantier? Cazul Cedar, prima firmă declarată AI-first de arhitectură din Austin, oferă un model foarte clar – și, mai important, replicabil.
Textul de mai jos nu e doar o poveste din SUA. E un manual scurt pentru dezvoltatori, antreprenori generali, birouri de arhitectură și integratori BIM din România care vor să înțeleagă cum se îmbină arhitectura, AI-ul și șantierul digital.
1. De ce arhitectura clasică nu mai ține pasul cu șantierele moderne
Problema de fond este simplă: viteza proiectelor de construcții a crescut, dar modul clasic de lucru în arhitectură a rămas aproape neschimbat.
În practică, asta se vede așa:
- studiile de fezabilitate durează săptămâni
- proiectarea se fragmentează între zeci de documente și emailuri
- modificările de reglementări sau de buget blochează luni întregi un proiect
- pe șantier apar conflicte între planșe, discipline și realitatea din teren
Conform datelor citate în articolul original, majoritatea arhitecților folosesc AI doar pentru taskuri de suport:
- chatboți LLM – 79%
- generare de imagini – 50%
- analiză de text/gramatică – 45%
- asistenți pentru ședințe și transcriere – 25%
Când ajungem însă la design asistat de AI, planificare urbană sau 3D modeling automatizat, cifrele coboară brutal: 13%, respectiv 9%. Cu alte cuvinte, AI-ul e folosit în jurul proiectului, nu în nucleul lui.
Blocajele principale identificate:
- lipsa de timp pentru învățare și implementare – 52%
- îndoieli legate de acuratețe și autenticitate – 49%
- temeri privind securitatea datelor – 40%
- dezinteres sau prejudecăți – aproape 40%
Aici apare ruptura: șantierele vor viteza și predictibilitate, dar proiectarea rămâne artizanală, greu de standardizat. Desigur, arhitectura nu poate fi complet standardizată – și nici nu ar trebui. Dar procesele din jurul actului de creație pot fi structurate, automatizate și conectate la AI.
2. Ce înseamnă, concret, o firmă de arhitectură AI-first
O firmă AI-first nu „mai bifează un soft” în plus. Își construiește fluxul de lucru în jurul datelor și algoritmilor, iar oamenii rămân cei care decid viziunea, calitatea și identitatea proiectului.
Cedar se descrie simplu: „o firmă de arhitectură în cadrul unei companii de tehnologie”. Tradus pentru contextul românesc, asta ar însemna un birou de proiectare care:
- are o echipă internă de software / data / AI, nu doar un departament CAD/BIM
- tratează fiecare proiect ca pe o sursă de date reutilizabile, nu doar ca pe un set de planșe
- gândește procesul de proiectare ca un sistem, nu ca o succesiune de fișiere PDF
Cum funcționează procesul AI-first la Cedar
-
Fezabilitate cu AI și date GIS
Faza în care, de obicei, se pierd săptămâni de lucru devine un proces de câteva minute.- AI-ul combină date GIS, reglementări de zonare, restricții municipale și condiții naturale.
- Se generează scenarii multiple de dezvoltare: POT, CUT, regimuri de înălțime, acces, parcări.
- Sistemul marchează automat variantele neconforme, păstrând doar scenariile fezabile.
Pentru un dezvoltator, asta înseamnă că răspunsurile de tip „ce și cât pot construi aici?” vin rapid și argumentat, nu după trei săptămâni de așteptat un studiu.
-
Modele de clădiri bazate pe date
Când un teren e declarat fezabil, nu se pornește de la zero.- există un catalog de tipologii de locuințe / clădiri validate în proiecte anterioare
- AI-ul adaptează aceste tipologii la topografie, vegetație, risc de inundații, orientare
- arhitecții intervin pe partea de concept, inserare urbană, detalii estetice și funcționale
În timp, catalogul devine tot mai inteligent: învață ce funcționează comercial, ce aprobă mai ușor autoritățile, ce reduce conflictele în șantier.
-
Documentație pentru autorizare și execuție automatizată
Aici e zona în care majoritatea birourilor de arhitectură își consumă nervii.- AI-ul generează seturi de desene conforme, pe baza regulilor predefinite
- detaliile repetitive, tabelele, extragerile de cantități pot fi automatizate
- rezultatul: mai puține erori de coordonare și mai mult timp pentru verificare și optimizare
Vishal Vaidhyanathan, inginerul care a pus bazele sistemelor generative la Cedar, spune clar:
„Am construit un catalog de produse reutilizabile. Tipurile de locuințe devin repetabile, dar adaptabile condițiilor locale. Timpul de autorizare s-a redus de până la 6 ori față de media industriei.”
Un astfel de rezultat e direct legat de șantierul inteligent: dacă autorizarea și proiectarea se comprimă, șantierele pot fi programate mai bine, cash-flow-ul devine mai previzibil, iar riscul de blocaje administrative scade masiv.
3. De la biroul de arhitectură la șantierul digital: unde intră AI-ul
Pentru campania noastră despre Digitalizarea Șantierelor, lecția Cedar e limpede: șantierul inteligent începe cu proiectul inteligent.
AI-ul nu se oprește la faza de concept. El se leagă natural de:
a) Planificare BIM inteligentă
Un proiect AI-first generează date structurate care intră direct în modele BIM:
- fiecare apartament, spațiu tehnic, gol de ușă sau fereastră are metadate clare
- se pot atașa costuri, timpi de execuție, furnizori pe obiect, nu pe planșă
- AI-ul poate propune optimizări de fazare, în funcție de resurse și echipe
Rezultatul: antreprenorul general are o imagine mult mai clară despre cum arată șantierul pe zile, nu doar pe luni.
b) Management de proiect cu AI
Când datele din proiect sunt curate, apar beneficii concrete pentru managementul șantierului:
- identificarea automată a riscurilor de întârziere (de exemplu, dependențe critice între subcontractori)
- generarea de scenarii alternative de execuție dacă apar blocaje (meteo, lipsă materiale, forță de muncă)
- monitorizare în timp real a deviațiilor între plan și realitate, prin integrare cu:
- aplicații de raportare de pe șantier
- scanări 3D
- drone sau camere fixe
c) Optimizarea resurselor și a costurilor
AI-ul poate folosi istoricul proiectelor (inclusiv al celor românești) pentru a prezice:
- unde se vor înregistra pierderi de materiale
- ce faze au, în mod tipic, supraconsum de ore de muncă
- cum se poate rearanja graficul Gantt pentru a reduce timpii morți
Realitatea e simplă: fără date structurate la nivel de proiectare, AI-ul din șantier e aproape orb. Modelul Cedar arată că arhitectura AI-first e veriga lipsă între intenția de digitalizare și șantierul care chiar funcționează ca un sistem.
4. Obstacolele reale: nu tehnologia, ci cultura și modul de lucru
Mulți cred că problema e lipsa de software sau de buget. De fapt, în 2025, accesul la instrumente AI și BIM e mai ușor ca oricând. Blocajul e altul: obiceiurile.
Cedar lucrează, ca și birourile din România, într-un ecosistem clasic:
- autorități care vor PDF-uri și printuri
- clienți care trimit decizii pe email sau WhatsApp
- parteneri (ingineri, peisagiști, verificatori) care folosesc propriile fluxuri
Diferența este de mentalitate:
- nu mai gândesc în „desene”, ci în sisteme de reguli și date
- fiecare decizie de design este legată de o logică explicită, nu doar de intuiție
- se documentează ce funcționează și se transformă în module reutilizabile
Nate Peters, co-fondator și CTO, rezumă foarte bine direcția:
„Viitorul arhitecturii cu AI este bazat pe date. Designul inteligent e integrat direct în sistemele digitale care leagă reglementările, designul și construcția. Cei care vor prospera vor vedea AI-ul nu ca un gadget, ci ca o întreagă infrastructură, un amplificator al expertizei umane.”
Asta înseamnă și pentru România că birourile de arhitectură, proiectanții de infrastructură și antreprenorii generali care vor să rămână relevanți în următorii 5–10 ani trebuie să treacă de faza „hai să testăm un AI de imagini” și să intre în faza „cum integrăm AI-ul în fluxul nostru complet?”.
5. Cum poate începe o firmă de proiectare sau construcții din România
Nu trebuie să construiești mâine „un Cedar românesc” ca să profiți de AI. Dar ai nevoie de o abordare strategică, nu haotică.
Pasul 1: Identifică fluxurile repetitive
Întreabă-ți echipa:
- Ce taskuri facem la fiecare proiect, aproape la fel?
- Unde pierdem cele mai multe ore cu „muncă de maimuță” – copiat, verificat, renumit fișiere?
- Ce tip de erori se repetă pe șantier (dimensiuni, cote, inconsecvențe între planșe)?
De obicei, candidații buni pentru AI sunt:
- generarea de tabele, liste de cantități, extrageri din modele 3D
- verificarea de conformitate (reguli urbane, normative)
- pregătirea documentațiilor standardizate pentru autorizații
Pasul 2: Construiește „unelte mici” care reduc fricțiunea
Nu ai nevoie de un sistem complet încă din prima zi. Poți începe cu:
- un script sau un mic serviciu care verifică automat anumite reguli
- un modul care transformă datele din model în fișiere cerute de autorități
- un asistent AI intern, alimentat cu normative și proceduri, care răspunde rapid la întrebări tehnice
Important este ca fiecare unealtă să aibă un indicator clar de impact: ore economisite, erori reduse, timpi de aprobare scurtați.
Pasul 3: Documentează, măsoară, scalează
Aici majoritatea firmelor pierd valoare. Dacă nu măsori, totul rămâne la nivel de impresie.
- notează cât timp dura înainte un anumit proces și cât durează acum
- urmărește câte revizii sau respingeri mai vin de la autorități sau beneficiar
- discută cu echipele de pe șantier: unde au văzut îmbunătățiri concrete?
Ce funcționează bine se transformă în standard intern și apoi în infrastructura ta AI.
Pasul 4: Păstrează judecata de design în centru
AI-ul e foarte bun la:
- generat variante
- verificat reguli
- conectat date
Dar nu știe ce înseamnă o clădire relevantă pentru un cartier din Cluj, pentru un oraș mic de lângă Bacău sau pentru o comunitate de lângă un nou nod de infrastructură.
Aici intră arhitectul, urbanistul, inginerul de infrastructură. Valorile, estetica și impactul social nu se automatizează. AI-ul doar eliberează timp ca profesioniștii să se ocupe de ele cu adevărat.
Ce înseamnă asta pentru șantierele din România în 2026 și după
Cedar arată cum arată, în 2025, o firmă de arhitectură care tratează AI-ul ca infrastructură, nu ca jucărie. Pentru România, lecția este clară:
- șantierele inteligente încep din biroul de proiectare
- AI-ul trebuie integrat în fezabilitate, proiectare, BIM, management de proiect, nu doar folosit pentru prezentări frumoase
- avantajul competitiv în următorii ani va veni de la cei care reușesc să standardizeze ce se poate standardiza și să concentreze oamenii pe deciziile care cer cu adevărat experiență
Dacă ai o firmă de construcții, un birou de arhitectură sau ești dezvoltator, întrebarea reală pentru 2026 nu mai este „folosim AI sau nu?”, ci „în ce parte a fluxului nostru AI-ul aduce cel mai mare impact și cum îl conectăm la șantier?”
Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” va continua cu exemple concrete din România, soluții de monitorizare a siguranței pe șantier, BIM inteligent și platforme de management de proiect cu AI. Dacă vrei să nu rămâi în cei 94% care folosesc AI doar ocazional, acum e momentul să începi.