Regiunea Centru are 1,8 miliarde lei pentru mobilitate, dar doar 4 proiecte finalizate. Cum poate AI să schimbe radical modul în care facem infrastructură?
AI pentru transport public: lecțiile din Regiunea Centru
În Regiunea Centru sunt contractate proiecte de mobilitate urbană de aproape 1,8 miliarde de lei, dar doar 4 din 24 de proiecte sunt finalizate și toate sunt în Sibiu. Restul sunt în întârziere, multe împinse deja spre 2026–2028.
Asta nu mai e doar o discuție de infrastructură. E un simptom clar că modul în care planificăm, monitorizăm și gestionăm proiectele mari e depășit. Iar aici inteligența artificială (AI) nu e „jucăria viitorului”, ci o unealtă foarte concretă care poate face diferența între un proiect blocat și unul livrat la timp.
În seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor”, acest articol privește banii pentru transport public și infrastructură din Regiunea Centru printr-o lentilă pragmatică: cum arată situația azi și ce ar schimba, în mod realist, implementarea AI pentru autorități și companiile implicate.
1. Radiografia Regiunii Centru: bani mulți, rezultate puține
Regiunea Centru are pe masă proiecte de mobilitate urbană de 1,8 miliarde de lei, majoritatea finanțate din fonduri europene (POR, FEDR):
- ~1,4 miliarde lei – valoare eligibilă
- ~1,36 miliarde lei – contribuția FEDR
- ~200 milioane lei – buget de stat
-
62 milioane lei – contribuții proprii
Cele 35 de proiecte majore vizează județele Alba, Harghita, Brașov, Sibiu, Mureș, Covasna, iar pe capitolul transport public urban și mobilitate durabilă:
- Sibiu și Brașov atrag peste o treime din bani – 666 milioane lei, adică 36,59% din total
- sunt prevăzute achiziții de 173 autobuze hibrid, 28 troleibuze, 5 minibusuri și 540 biciclete
- doar 4 proiecte apar finalizate, toate în Sibiu (Calea Dumbrăvii, coridoare velo, trasee pietonale și Sibiu BikeCity)
- 13 proiecte sunt marcate „nefuncționale”, cu termen de finalizare decembrie 2024, dar deja împinse spre 2026–2028
Proiectele au fost contractate în 2019–2020, pentru implementări începute încă din 2014–2018. Pe hârtie, multe trebuiau să fie gata până la final de 2024.
Realitatea? Banii există, voință politică există, însă managementul proiectelor e slab, monitorizarea e fragmentată, iar deciziile se iau „după feeling”, nu pe date. Exact zona unde AI poate face ordine.
2. Unde se duc banii: flotă verde și coridoare de mobilitate
Investițiile sunt corecte ca direcție. Orașele din Regiunea Centru fac pași în direcția unei mobilități urbane moderne:
Flote de transport public mai curate
- 173 de autobuze hibrid pentru Târgu Mureș (38), Sibiu (40), Reghin (10), Cugir (6), Făgăraș (10), Sfântu Gheorghe (12), Miercurea Ciuc (23), Brașov (10)
- 28 troleibuze (25 Brașov + 3 Mediaș)
- 5 minibusuri la Sibiu
Sibiul, nu întâmplător orașul care are și cele mai multe proiecte finalizate, se mișcă bine la capitolul flotă și infrastructură integrată.
Infrastructură: coridoare, piste, sisteme de trafic
- Drumuri și coridoare de mobilitate: modernizări la Odorheiu Secuiesc, Făgăraș, Alba Iulia, Târgu Mureș (benzi dedicate transportului public, reabilitare tronsoane cheie)
- Infrastructură pietonală și velo: Brașov și Sibiu lucrează la trasee integrate pentru pietoni și bicicliști, cu accent pe conexiuni între cartiere, centru și parcuri
- Managementul traficului: Brașov și Târgu Mureș implementează sisteme inteligente de monitorizare și control al traficului, plus un nou terminal urban la Gara Brașov și un garaj modern pentru flota de transport public
Deci direcția strategică e bună: flotă verde + infrastructură + trafic inteligent. Problema ține de execuție, sincronicitate și utilizarea eficientă a datelor. Aici intră în scenă AI.
3. De ce doar 4 din 24 de proiecte sunt finalizate? Lipsa datelor și a AI în decizii
Most companies get this wrong, și nu doar companiile, ci și municipalitățile: tratează proiectele de infrastructură ca pe niște monștri birocratici imposibil de controlat, nu ca pe procese care pot fi măsurate și optimizate în timp real.
Dacă ne uităm la Regiunea Centru, apar câteva probleme tipice:
- Planificare statică – grafice Gantt făcute la început, apoi „Doamne-ajută”. Niciun mecanism inteligent de recalculare a termenelor când apar întârzieri.
- Monitorizare manuală – rapoarte trimestriale pe hârtie sau fișiere Excel, greu de corelat între constructor, beneficiar, ADR, minister.
- Riscuri necontrolate – întârzieri la achiziții, lipsă forță de muncă, creșteri de prețuri la materiale, dar fără modele predictive care să anticipeze efectele.
- Transparență redusă – cetățenii și chiar consiliile locale află târziu că proiectele nu vor fi gata la timp.
AI nu rezolvă birocrația, dar poate schimba radical modul în care sunt gestionate aceste variabile.
Fără date centralizate și algoritmi care să „vadă” proiectul cap-coadă, decidentul local e mereu cu un pas în urmă.
În momentul în care 1,36 miliarde de lei vin de la UE, nu-ți mai permiți management „după ureche”. Pierzi bani, prelungiri de termen, penalități, imagine publică stricată.
4. Cum poate AI să schimbe modul în care facem infrastructură
Hai să coborâm discuția la concret. Cum ar arăta Regiunea Centru dacă AI ar fi integrată serios în infrastructură și transport public?
4.1. AI pentru managementul proiectelor cu fonduri europene
AI poate funcționa ca un „controlor de trafic” pentru proiecte:
- Previzionare termene: modele de machine learning care analizează istoricul proiectelor similare (din toată țara, nu doar din regiune) și estimează realist data de finalizare.
- Detectarea timpurie a întârzierilor: algoritmi care semnalează automat dacă graficul de execuție începe să devieze – la nivel de șantier, livrări, autorizări.
- Optimizarea bugetelor: analiză automată a devizelor, scenarii de cost, simulări de „ce se întâmplă dacă” pentru creșteri de prețuri la materiale sau schimbări de proiectare.
- Raportare automată: generarea de rapoarte către ADR și minister direct din datele operaționale, nu din estimări aproximative.
În loc de 13 proiecte „nefuncționale” anunțate în decembrie 2024, primarii și companiile de construcții ar fi știut cu 6–12 luni înainte unde se rupe filmul și ce trebuie ajustat.
4.2. AI în managementul traficului și al flotei de transport public
Mulți primari cumpără autobuze hibride sau electrice, dar nu au un sistem inteligent care să le exploateze la capacitate maximă.
Cu AI poți avea:
- Optimizarea rutelor în timp real – algoritmi care ajustează traseele și frecvența curselor în funcție de fluxurile de pasageri, trafic, lucrări în derulare.
- Întreținere predictivă – sistemele de bord transmit date, AI anticipează defecțiuni și planifică mentenanța înainte să se strice autobuzul sau troleibuzul în trafic.
- Programare inteligentă a șoferilor – planificarea turelor astfel încât să reduci orele suplimentare, oboseala și costurile.
- Integrare cu infrastructura de trafic – semafoare prioritare pentru transportul public, coordonate cu poziția vehiculelor.
Asta înseamnă mai puține autobuze goale, mai puține întârzieri și costuri reale controlate, nu doar declarate.
4.3. AI pentru mobilitatea urbană integrată: oameni, biciclete, mașini
Regiunea Centru deja investește în:
- coridoare velo (ex. traseele de-a lungul Cibinului în Sibiu)
- trasee pietonale
- sisteme de bike-sharing (Sibiu BikeCity, 540 biciclete în proiect)
AI poate lega toate aceste elemente într-un sistem coerent de mobilitate:
- Analiza fluxurilor de mobilitate (din date de telefonie, validări de bilete, senzori de trafic) pentru a vedea unde se deplasează oamenii cu adevărat, nu unde credem noi.
- Găsirea celor mai bune amplasamente pentru stațiile de bike-sharing, parcări Park&Ride, benzi dedicate.
- Simularea impactului unei noi piste sau a închiderii unui pod asupra traficului rutier și fluxurilor de pietoni.
În loc să construiești piste de biciclete „ca să dea bine la poză”, folosești AI ca să le pui exact acolo unde vor fi folosite intensiv.
5. Ce pot face concret companiile și autoritățile din România
Realitatea e simplă: AI în infrastructură nu se implementează din ordin de ministru. E un drum în 3 pași, pe care îl pot parcurge atât autoritățile locale, cât și companiile de construcții sau de transport public.
5.1. Pentru primării și ADR-uri
- Centralizați datele – prima condiție pentru orice proiect de AI. Unificați datele din proiecte, achiziții, șantiere, trafic într-o platformă digitală unică.
- Începeți cu proiecte-pilot – de exemplu, un proiect AI de predicție a întârzierilor pentru 2–3 proiecte mari de infrastructură.
- Cereți explicit componente AI în caietele de sarcini – pentru sisteme de management al traficului, flote, platforme de monitorizare proiecte.
- Colaborați cu universități și firme specializate – multe soluții de AI pot fi dezvoltate local, nu doar cumpărate la cheie din afară.
5.2. Pentru companiile de construcții și transport
Companiile din seriei „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” au un avantaj competitiv clar dacă se mișcă repede:
- Implementarea de platforme de management de șantier cu AI (planificare resurse, urmărirea progresului, alerte automate la abateri).
- Folosirea de analiză video cu AI pe șantiere pentru verificarea siguranței, numărului de muncitori, respectarea procedurilor.
- Optimizarea logisticii materialelor (ciment, agregate, oțel) cu ajutorul modelelor predictive.
Când vii la licitații cu un pachet care include și monitorizare AI, transparență în timp real și raportare automatizată, e mult mai ușor să convingi primăriile că proiectul tău nu va fi încă un șantier etern.
6. De ce acum? Fereastra de oportunitate 2025–2030
Între 2025 și 2030, România are la dispoziție sume record pentru infrastructură, mobilitate urbană și tranziție verde. Regiunea Centru e doar un exemplu, dar situații similare există în toate regiunile de dezvoltare.
Acest moment e critic din două motive:
- Cine învață acum să folosească AI în construcții și infrastructură va seta standardul pentru următorii 10–15 ani.
- Comisia Europeană devine tot mai strictă pe rezultate și monitorizare. Instrumentele digitale și AI nu mai sunt „nice to have”, devin condiție tacită pentru proiecte complexe.
Sibiu arată că se poate: coridoare velo funcționale, sistem de bike-sharing instalat, proiecte finalizate și vizibile. Diferența dintre Sibiu și alte orașe din regiune nu ține doar de bani, ci de capacitate de planificare și execuție.
AI nu înlocuiește oamenii buni, dar îi face mult mai eficienți și mult mai greu de blocat de inerția sistemului.
Concluzie: AI – din buzzword în avantaj competitiv pentru infrastructură
Regiunea Centru gestionează 1,8 miliarde de lei pentru mobilitate urbană. 4 proiecte finalizate din 24 nu sunt un dezastru, dar nici un succes. E un semnal de alarmă: modelul clasic de management de proiect nu mai face față.
AI poate aduce exact ce lipsește acum:
- vizibilitate în timp real asupra proiectelor
- predicții realiste de termene și costuri
- optimizarea utilizării flotelor și a infrastructurii
- transparență pentru cetățeni și finanțatori
Dacă ești parte dintr-o primărie, ADR, companie de construcții sau operator de transport public, următorul pas logic nu e „să mai așteptăm să vedem”. Următorul pas e să alegi un proiect concret – de trafic, de flotă sau de șantier – și să pui deasupra lui un strat de inteligență artificială.
Cine face asta acum, în următorii 1–2 ani, va fi printre puținii actori din România care pot spune, credibil: „Nu doar atragem fonduri, le și transformăm în proiecte finalizate la timp”.