Cum va ține AI România în șantier până în 2026

AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor••By 3L3C

Peste 20 de proiecte mari au termen 2026. Diferența dintre promisiune și livrare o va face felul în care folosim AI, BIM și monitorizarea digitală pe șantier.

AI în construcțiiBIMinfrastructură 2026clădiri verzimanagement de șantierPNRRdigitalizare
Share:

România are pentru 2026 șantiere de miliarde. Întrebarea reală: cine le ține sub control?

În 2026, România ar trebui să bifeze peste 20 de proiecte mari: autostrăzi precum A0 și A7, spitale PNRR, centre logistice, stadioane noi și clădiri de birouri fără gaze, precum The Arc sau One Technology District. Vorbim de miliarde de euro și mii de oameni pe șantier, în paralel, în toată țara.

Realitatea ultimilor 20 de ani ne-a învățat altceva: șantiere blocate, termene împinse la nesfârșit, bugete care o iau razna. Dacă lucrăm la fel ca în 2010, lista pentru 2026 rămâne doar o promisiune frumoasă.

Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” pornește exact de aici: cum trecem de la promisiuni la livrare reală, folosind instrumente care nu existau acum 10 ani – inteligență artificială, modele BIM conectate la șantier, monitorizare automată și previzionarea riscurilor.

În articolul de față, folosim cele 20 de proiecte-vedetă anunțate pentru 2026 ca fundal și arătăm, foarte concret, cum poate AI să facă diferența între un grafic respectat și un nou eșec la termen.

1. Proiecte complexe până în 2026: radiografia unui haos potențial

Lista de proiecte planificate până în 2026 acoperă aproape tot ce contează într-o economie:

  • Infrastructură rutieră: A0 Centura București, A7 Moldova
  • Sănătate: clinica de neurochirurgie Cluj, Centrul Cardiovascular Târgu Mureș, spitalele Gerota și „Sf. Apostol Andrei” Constanța
  • Clădiri verzi și office high-tech: The Arc, One Technology District, Timpuri Noi Square faza II
  • Proiecte mixte urbane și rezidențiale: One Cotroceni Park faza II, One High District, Silk District, Avantgarden 4, H Pipera Lake
  • Logistică și porturi: Lion’s Head Logistics Park, extinderea Portului Constanța, terminalul de cereale COFCO
  • Sport și turism: Stadionul Eroii Timișoarei, Stadionul Municipal Târgoviște, Hotel Mondrian Bucharest

Aceste proiecte au câteva trăsături comune:

  1. Complexitate tehnică ridicată – clădiri cu sisteme geotermale, panouri solare, standarde LEED/WELL, spitale cu echipamente extrem de sensibile.
  2. Presiune pe termene – multe sunt legate de PNRR sau finanțări europene, cu deadline clar 2026.
  3. Interdependențe uriașe – un tronson de autostradă întârziat blochează logistic parcuri industriale sau porturi, un spital întârziat lasă regiuni întregi descoperite.

Fără un control fin al planificării și execuției, aceste șantiere pot intra rapid în ceea ce inginerii numesc, neoficial, „efectul domino”: o lună pierdută la structură se transformă în patru luni pierdute la finisaje și în dublarea costurilor de instalații.

Aici intră în scenă inteligența artificială aplicată pe BIM și management de șantier.

2. De la Gantt pe hârtie la AI: cum se planifică un stadion sau un turn de birouri în 2025

Planificarea clasică în construcții se sprijină pe:

  • diagrame Gantt în Excel sau MS Project
  • estimări de timp pe baza experienței șefului de șantier
  • ședințe săptămânale în care toată lumea „mai ajustează puțin graficul”

Funcționează rezonabil pentru clădiri simple. Pentru Stadionul Eroii Timișoarei, The Arc sau One Technology District, nu mai este suficient.

Cum schimbă AI jocul în planificare

În șantierele mari, AI poate lucra peste modelul BIM și peste istoricul altor proiecte pentru a crea planuri de execuție dinamice, nu statice.

Ce înseamnă asta, concret:

  • Planificare predictivă: algoritmii „văd” unde apar, de obicei, blocajele (ex: întârzieri recurente la fațade ventilate sau la instalații speciale) și ajustează automat graficele.
  • Simulări de scenarii: „Ce se întâmplă dacă livrarea prefabricatelor pentru Centrul Cardiovascular Târgu Mureș întârzie cu 3 săptămâni?” AI poate recalcula în câteva minute impactul în lanț pe toată structura și instalațiile.
  • Secvențiere optimă a activităților: pentru The Arc sau Timpuri Noi Square II, cu zeci de subcontractori pe același amplasament, AI poate propune ordinea de lucru care minimizează timpii morți și conflictele de spațiu.

Pentru developerii mari (One United Properties, Vastint, PPF Real Estate), asta înseamnă mai puțin „management prin criză” și mai mult control de la birou, încă din faza de proiectare.

3. Monitorizarea șantierelor în timp real: unde câștigăm luni de lucru

Monitorizarea clasică pe șantier arată așa: foi de parcurs, poze pe WhatsApp, fișe de pontaj, vizite în teren. Informația este fragmentată, ajunge târziu la cei care iau decizii și, de fapt, nu ai niciodată o imagine 100% clară.

Monitorizarea cu AI schimbă fundamental acest lucru.

Ce înseamnă, practic, „șantier digital” pentru proiectele până în 2026

  1. Dronă + AI pentru progres fizic
    Dronă care zboară săptămânal deasupra șantierului A0 Nord sau a Lion’s Head Logistics Park, ia imagini și le compară automat cu modelul BIM:

    • procent de progres pe fiecare zonă
    • volum de terasamente executat vs. planificat
    • zone unde nu s-a lucrat deloc de la ultima măsurătoare

  2. Computer vision pentru siguranță și resurse
    Camere fixe pe șantierul Spitalului Gerota sau al Stadionului din Târgoviște, analizate cu AI:

    • identificarea echipamentelor nefolosite (macara staționară, utilaj parcat de 3 zile)
    • verificarea echipamentelor de protecție ( cască, vestă, ham) pentru echipele de la înălțime
    • detectarea zonelor de risc (aglomerație în proximitatea macaralelor, depozitare haotică)

  3. Integrarea automată cu graficele de lucrări
    Datele colectate sunt trimise direct în platforma de management de proiect:

    • dacă AI „vede” că structura la One High District e 70% și graficul spunea 80%, alertează managerul de proiect
    • dacă lucrările de dragaj la Portul Constanța sunt în avans, sistemul poate recomanda reprogramarea altor echipe pe acest front pentru a profita de fereastra de timp

Rezultatul? Managerul de proiect nu mai află cu 3 luni întârziere că e în întârziere. Află aproape în timp real și mai are timp să corecteze.

4. Proiecte verzi, clădiri fără gaze: aici AI nu mai e „nice to have”

Una dintre cele mai clare tendințe din lista pentru 2026 este orientarea către clădiri nZEB și fără legătură la gaze:

  • The Arc – birouri de clasă A, LEED Platinum, fără gaze, cu geotermie și panouri solare
  • One Technology District – clădire pentru Infineon, doar cu geotermie și fotovoltaic
  • Timpuri Noi Square faza II – două clădiri fără gaze, cu pompe de căldură geotermale

Proiectarea și operarea acestor clădiri este mult mai complexă decât la un imobil clasic cu centrală pe gaz. Tocmai aici AI aduce cel mai clar ROI.

Unde intră AI în construcția și exploatarea clădirilor sustenabile

  1. Optimizarea energetică încă din faza de proiect
    Algoritmii pot analiza zeci de variante de fațadă, orientare, coeficienți de izolație și tipuri de vitraj pentru a găsi combinația care reduce consumul de energie cu 20–30% față de soluția „de manual”.

  1. Configurarea sistemelor geotermale și fotovoltaice
    Pentru The Arc, AI poate simula:

    • numărul optim de puțuri geotermale
    • combinarea cu pompele de căldură
    • modul de stocare termică
    • dimensionarea corectă a sistemului fotovoltaic pentru profilul real de consum al chiriașilor.

  2. Building Management System (BMS) cu AI în exploatare
    Odată dată în folosință, o clădire ca One Technology District devine un „organism viu”. Cu AI:

    • se învață automat tiparele de utilizare (ore de vârf, zone subocupate)
    • se ajustează dinamic debitul de aer, temperaturile pe zone, iluminatul
    • se previn defecțiunile prin mentenanță predictivă (AI „simte” că o pompă iese din parametri cu săptămâni înainte să se strice).

  3. Raportare ESG și certificări verzi automate
    AI poate genera rapoarte precise de consum, emisii evitate și performanță energetică, necesare pentru certificări LEED/WELL și rapoarte ESG către investitori.

Pentru dezvoltatori, asta înseamnă chiriași mai mari, contracte mai lungi și cost total de proprietate controlat. Pentru chiriași, înseamnă facturi mai mici și un spațiu de lucru mai confortabil.

5. Autostrăzi și porturi: AI ca „diriginte de șantier invizibil” pe sute de kilometri

Proiecte precum A0 Centura București, A7 Moldova, extinderea Portului Constanța sau terminalul de cereale COFCO nu se pot controla doar cu o mașină și un caiet de notițe. Sunt prea lungi, prea fragmentate, cu prea mulți constructori și subcontractori.

Cum poate arăta o autostradă A7 monitorizată cu AI

  • Model digital al traseului (digital twin) care integrează terasamente, poduri, structuri, instalații ITS.
  • Senzori IoT în terasamente și structuri care măsoară compactarea, umiditatea, tasările.
  • AI care corelează datele cu graficul de lucrări și cu prognoza meteo.

Rezultatul:

  • se evită turnarea asfaltului în condiții neconforme
  • se pot planifica mai bine transporturile de materiale pentru parcurile logistice din jurul Bucureștiului (inclusiv Lion’s Head Logistics Park)
  • se reduc reparațiile premature pentru că problemele sunt detectate în faze incipiente.

În Portul Constanța și la terminalul COFCO, AI poate:

  • optimiza graficul navelor în funcție de adâncimea efectivă măsurată prin dragaj și traficul feroviar sau rutier
  • prioritiza operațiunile în funcție de tipul de marfă și ferestrele meteo
  • genera prognoze de ocupare a cheurilor și a depozitelor pe următoarele zile sau săptămâni.

Pe scurt, AI devine un „diriginte de șantier invizibil” care vede tot, corelează tot și nu obosește.

6. Spitale și proiecte PNRR: toleranță zero la întârzieri și improvizații

Spitalele aflate pe lista pentru 2026 – clinica de neurochirurgie din Cluj (lucrări la 93%), Centrul Cardiovascular Târgu Mureș, Spitalul „Sf. Apostol Andrei” Constanța și noul Gerota – sunt sub presiunea dublă a calității medicale și a termenelor PNRR.

Aici, AI ajută pe două direcții majore:

6.1. Coordonează un șantier infinit mai complicat decât un bloc

Un spital nu este doar beton și fațadă. Este o „mașinărie” cu:

  • circuite sterile
  • instalații de gaze medicale
  • săli de operații cu cerințe stricte de vibrații, praf și temperatură
  • echipamente sensibile (RMN, angiografe, roboți chirurgicali)

AI, aplicată peste modelul BIM, poate:

  • verifica automat coliziunile între instalații (HVAC, gaze, electric)
  • genera liste de verificare pentru recepție mult mai detaliate decât un om
  • urmări trasabilitatea materialelor și echipamentelor critice.

6.2. Anticipează riscul de nerespectare a termenelor PNRR

Dacă integrarea AI în managementul de proiect ar fi făcută serios, autoritățile ar putea vedea, cu 6–12 luni înainte de termen, care spital riscă să nu fie gata la timp, pe baza:

  • progresului fizic real, nu declarativ
  • ritmului istoric de lucru pe șantier
  • sezonalității (perioade în care se lucrează mai lent)
  • blocajelor administrative recurente (avize, licitații suplimentare).

Asta înseamnă că se pot lua măsuri din timp: suplimentare de echipe, renegociere de contracte, schimbare de abordare. Nu la 3 zile înainte de termen, când singura opțiune este amânarea.

7. De ce contează toate astea pentru firmele de construcții din România

Poate nu lucrezi direct la The Arc, A7 sau la clinica din Cluj. Dar dacă ești antreprenor general, subcontractor, proiectant sau manager de proiect, trendul este clar:

  • marile companii și autoritățile vor cere tot mai des BIM + AI + raportare digitală ca standard
  • șantierele cu hârtie, WhatsApp și „merge și-așa” vor pierde contracte
  • diferența între companiile profitabile și cele care abia se țin pe linia de plutire va fi dată de cât de bine își controlează proiectele și resursele.

Ce am văzut că funcționează, în practică, pentru firmele care vor să fie relevante în 2026–2030:

  1. Încep cu un proiect-pilot
    Nu are sens să digitalizezi totul din prima. Alegi un șantier mediu (de exemplu o fază din Avantgarden 4 sau o clădire din H Pipera Lake) și testezi:

    • BIM conectat cu planificarea
    • monitorizare foto/video periodică analizată cu AI
    • raportare automată către beneficiar.

  2. Construiesc o echipă internă mică de „digital construction”
    2–3 oameni care înțeleg și șantierul, și software-ul. Nu ajunge un singur „băiat de IT” și atât.

  3. Leagă AI de decizii clare, nu doar de „rapoarte frumoase”
    De exemplu: dacă AI marchează un risc de întârziere mai mare de 15% la o activitate critică, există o procedură standard: se suplimentează resurse, se renegociază termene, se schimbă tehnologia.

Concluzie: 2026 nu e doar despre ce construim, ci despre cum învățăm să construim mai deștept

Lista celor 20 de proiecte majore cu termen 2026 spune multe despre România: autostrăzi noi, spitale moderne, clădiri verzi, centre logistice și regenerare urbană. Dar povestea importantă, pentru industrie, e alta:

Cine va reuși să livreze la timp și în buget va fi, aproape sigur, cel care a folosit bine datele, modelele BIM și AI în șantier.

Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” merge fix în această direcție: de la exemple concrete – The Arc, A0, A7, spitalele PNRR – la instrumente și procese pe care le poate adopta orice companie românească, indiferent de dimensiune.

Dacă ești implicat în construcții, infrastructură sau dezvoltare imobiliară, întrebarea realistă pentru 2026 nu este „vom avea AI pe șantier?”, ci „vei mai fi competitiv fără AI pe șantier?”.