Centura Zalău, întârziată cu 3 ani, arată cât costă lipsa digitalizării. Vezi cum AI poate reduce întârzierile, penalizările și conflictele în proiectele de infrastructură.
Cum ajungi la o întârziere de 3 ani pe un drum de 5,5 km
Un drum de doar 5,5 km, început în 09.2020, ajunge să fie inaugurat abia pe 17.12.2025. Vorbim de varianta de ocolire a municipiului Zalău, primul drum din România construit de o companie chineză, cu un contract de 186 milioane lei și penalizări deja aplicate de peste 8,39 milioane lei.
Centura Zalăului nu e doar o știre de infrastructură; e un studiu de caz perfect despre ce se întâmplă când proiectele sunt complexe, traficul de tranzit apasă pe nervii comunității, iar managementul de proiect se bazează prea mult pe foi Excel și prea puțin pe digitalizare și inteligență artificială.
În seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor”, povestea acestui drum e terenul ideal ca să vedem, foarte concret, cum ar fi putut AI să reducă întârzierile, penalizările și frustrarea și ce pot face de azi constructorii și autoritățile ca să nu repete scenariul.
Ce ne arată proiectul centurii Zalău: problemele reale de pe șantier
Centura Zalăului e un proiect scurt ca lungime, dar greu ca execuție: zonă deluroasă, numeroase văi, 5 viaducte, 5 poduri, două girații, relief instabil. Asocierea chineză Sinohydro – Good Prood a preluat un proiect cu grad de complexitate mare și termene inițial optimiste.
Date-cheie ale proiectului:
- Lungime: 5,5 km
- Tip drum: o bandă pe sens, cu două benzi pe urcări
- Contract: ~186 milioane lei
- Termen inițial finalizare: 25.03.2023
- Recepție amânată: 03.12.2025
- Penalizări CNAIR: 8.390.000 lei (până acum)
Realitatea de pe șantier a scos la suprafață exact slăbiciunile pe care AI și digitalizarea le pot corecta:
- Planificare inițială prea optimistă pentru un teren dificil
- Mobilizare slabă de personal și utilaje, sancționată ulterior
- Reacție lentă la probleme tehnice neprevăzute (alunecări, adaptări de proiect, relocări de utilități)
- Comunicare fragmentată între proiectant, antreprenor și beneficiar
Most companies get this wrong: tratează digitalizarea șantierului ca pe un „nice to have”, nu ca pe un instrument de control al riscului de întârziere. Iar când ai proiecte internaționale, cu firme din China, Turcia sau Vest, lipsa unui limbaj tehnic comun în format digital se vede direct în luni pierdute.
Cum ar fi putut AI să reducă întârzierea centurii Zalău
AI nu toarnă beton și nu montează grinzi, dar poate schimba modul în care planifici, monitorizezi și decizi. Într-un proiect ca Zalău, 3 tipuri de soluții AI ar fi făcut diferența.
1. Planificare predictivă a graficului de lucrări
Planificarea „clasică” pleacă de la un Gantt inițial, ceva marje de risc și multă speranță. Planificarea cu AI pleacă de la date istorice și de la scenarii.
Un sistem de AI pentru management de proiect ar fi:
- analizat lucrări similare (centuri ocolitoare, relief deluros, poduri și viaducte)
- calculat durate realiste pe faze (terasamente, structuri, finisaje, relocări utilități)
- simulat impactul vremii, al posibilelor întârzieri de aprovizionare sau al lipsei de personal
- propus un termen realist și un plan cu „early warning” pentru derapaje
Rezultatul? Termen contractual mai apropiat de realitate și alerte automate când un front de lucru rămâne în urmă cu 3–5 zile față de plan, nu cu 6 luni.
2. Monitorizare automată a mobilizării prin vizual și IoT
CNAIR a penalizat antreprenorul pentru mobilizarea insuficientă a personalului și utilajelor. Asta înseamnă că luni întregi, cineva a constatat prea târziu că pe șantier nu e ce scrie în grafic.
Cu AI pe șantier, verificarea mobilizării devine obiectivă:
- camere video și drone care scanează zilnic șantierul
- algoritmi de computer vision care recunosc utilaje, echipe, echipamente
- corelare automată între ce se vede pe șantier și ce scrie în graficul de execuție
Dacă pe hârtie trebuie să fie 8 excavatoare și sunt doar 3, sistemul trimite notificări către șeful de proiect și beneficiar. Nu după 2 luni, ci în aceeași zi.
3. Detectarea timpurie a riscurilor tehnice
Teren deluros + viaducte + poduri = risc mare de probleme geotehnice. În lipsa unor instrumente avansate, multe riscuri se văd abia când apar tasări, fisuri sau alunecări.
Aici intră în scenă AI combinat cu senzori IoT:
- senzori de deplasare și tasare integrați în terasamente și structuri
- citiri în timp real, centralizate într-o platformă digitală de șantier
- algoritmi care detectează deviații față de comportamentul așteptat și trimit alerte
Astfel, nu aștepți să vezi cu ochiul liber problemele. AI îți spune din timp unde trebuie să intervii, ce faze trebuie reprogramate și unde ai nevoie de expert geotehnic înainte să torni betonul.
Digitalizarea șantierelor: de la fișe Excel la platforme AI
Digitalizarea șantierelor nu mai înseamnă „să ai niște fișiere în cloud”. Înseamnă un ecosistem integrat: proiectare BIM, management de proiect, monitorizare în teren și raportare automată.
BIM inteligent ca „schelet digital” al proiectului
Pentru un proiect cu 5 viaducte și 5 poduri, BIM (Building Information Modeling) e practic obligatoriu dacă vrei să controlezi costuri și termene.
Când modelezi digital toate structurile:
- poți rula simulări AI pentru a optimiza fazarea lucrărilor
- vezi din timp conflicte între structuri, utilități și drum
- reduci seriile de schimbări de proiect apărute „din teren”
AI poate analiza modelul BIM și istoricul altor proiecte pentru a răspunde la întrebări foarte concrete:
- „care sunt zonele cu cel mai mare risc de întârziere?”
- „ce secvență de execuție ne dă cel mai mic timp total?”
- „unde e de așteptat să avem probleme cu aprovizionarea sau accesul utilajelor?”
Platforme de șantier cu AI pentru date în timp real
Un șantier internațional, cu antreprenor chinez și subcontractori români, are și o provocare de comunicare: limbi diferite, standarde diferite, stiluri de lucru diferite.
O platformă digitală de șantier cu funcții AI poate standardiza totul:
- rapoarte zilnice de lucru introduse direct din teren, de pe telefon
- fotografii și clipuri geo-etichetați, înlocuind „rapoartele Word” de 10 pagini
- clasificare automată a problemelor (tehnice, de resurse, de documentație)
- traduceri automatizate și sumarizări pentru managementul din România și din China
Rezultatul este un „tablou de bord” unic, în care toți văd aceleași date, în același format, fără interpretări la a treia mână.
Proiecte internaționale: unde ajută concret AI în relația cu antreprenorii străini
Când lucrezi cu Sinohydro, China Civil Engineering Construction Corporation sau alte companii mari din Asia și Europa, ai două niveluri de complexitate: tehnică și culturală. AI nu rezolvă diferențele culturale, dar poate elimina o mare parte din ambiguitățile operaționale.
Standardizare și trasabilitate
AI ajută la standardizarea documentațiilor:
- modele de rapoarte de progres
- fișe de neconformitate și remedieri
- procese-verbale generate semi-automat din datele de șantier
Când ai totul structurat, trasabilitatea e clară: se vede exact cine, când, ce a raportat și cum a evoluat o problemă. Discuțiile cu antreprenorul se bazează pe date, nu pe „noi am înțeles altceva”.
Negocierea termenelor și a penalizărilor pe date reale
În cazul Zalău, penalizările de 8,39 milioane lei sunt legate de mobilizare și de depășirea duratei de execuție.
Cu un sistem AI care păstrează istoricul complet al lucrărilor, atât autoritatea contractantă, cât și antreprenorul ar avea:
- grafice exacte de evoluție pentru fiecare front de lucru
- corelări între vreme, restricții, probleme tehnice și întârzieri
- simulări „what-if” pentru a vedea cum putea fi redus impactul
Asta contează enorm în discuțiile de claim-uri, acte adiționale și dispute: nu mai e doar „cuvântul lor contra cuvântului nostru”, ci un set clar de date greu de contestat.
Siguranță și conformare la standarde
Pe șantierele mari, siguranța și calitatea sunt zone în care AI începe deja să conteze:
- algoritmi de computer vision care verifică purtarea echipamentelor de protecție
- recunoașterea automată a lucrărilor efectuate neconform proiectului
- integrare cu check-list-uri digitale de calitate și teste de laborator
Pentru autorități, asta înseamnă mai puțină presiune pe verificări manuale și mai mult timp pentru decizii strategice.
De la Zalău la strategia ta de digitalizare: pași concreți
Dacă ești antreprenor de infrastructură, dezvoltator sau reprezinți o autoritate locală, întrebarea nu mai este „dacă” ai nevoie de AI și digitalizare, ci „unde începi”.
1. Evaluează unde pierzi azi bani și timp
Uită-te la ultimele 3–5 proiecte:
- unde au apărut cele mai mari întârzieri?
- cât ai pierdut efectiv în penalizări, ore suplimentare, reparații?
- ce informații ți-au lipsit ca să intervii mai devreme?
De obicei, primele 2–3 zone în care merită introdus AI sunt:
- planificare și urmărire a graficului
- monitorizare mobilizare utilaje și echipe
- managementul documentelor și al comunicării pe șantier
2. Începe cu un pilot pe un proiect mediu
Nu trebuie să „digitalizezi tot” din prima. Alege un proiect de complexitate medie (nu cel mai mare, nu cel mai mic) și implementează:
- un model BIM cu analiză de risc AI
- o platformă digitală de șantier cu rapoarte automate
- un modul de monitorizare vizuală (camere + analiză AI) pentru mobilizare
După 3–6 luni, compară:
- derapajul față de grafic
- timpul petrecut pe raportare
- calitatea discuțiilor cu beneficiarul
Diferența te va convinge mai mult decât orice prezentare PowerPoint.
3. Integrează AI în strategia de licitații
Constructorii și consorțiile care arată clar cum folosesc digitalizarea și AI în managementul proiectelor încep să aibă un avantaj real în fața beneficiarilor serioși.
Include în ofertele tale:
- descrierea platformelor folosite pe șantier
- exemple de proiecte în care AI a redus întârzierile sau costurile
- modul în care vei partaja datele în timp real cu beneficiarul
Autoritățile care vor infrastructură serioasă încep să ceară asta explicit. Cine se pregătește acum, va conta în următorii 5–10 ani.
De ce povestea centurii Zalău e un semnal de alarmă util
Centura Zalăului se va deschide și va aduce exact ce promite: trafic de tranzit mutat în afara orașului, timp câștigat pentru șoferi, mai puțină aglomerație în municipiu. Problema e prețul plătit în ani de întârziere și în credibilitate pierdută.
Realitatea e mai simplă decât pare: proiectele de infrastructură nu mai pot fi gestionate ca în 2005, când volumul de lucrări era mai mic, iar presiunea publică, mai redusă.
AI în construcții și infrastructură nu e un moft tehnologic, ci o plasă de siguranță împotriva întârzierilor, penalizărilor și conflictelor contractuale. Iar pentru proiectele internaționale cu antreprenori mari, este singura modalitate realistă de a lucra pe aceleași date, în același ritm.
Dacă vrei să nu repeți scenariul Zalău în următorul tău proiect, următorul pas e clar: definește unde poți introduce AI pe șantier în următoarele 6–12 luni și cu ce parteneri poți face asta în siguranță.
Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” e gândită exact pentru asta: să transformi lecțiile dure din teren în decizii inteligente, bazate pe date. Următorul proiect pe care îl semnezi poate fi primul în care AI nu e doar un cuvânt din prezentare, ci o componentă reală a modului în care construiești.