Peste 17,6 mld € intră în construcții noi. Află cum AI și digitalizarea șantierelor pot transforma acest val de investiții în profit, nu în pierderi.
17,6 mld € în construcții noi: oportunitate sau capcană?
143,2 miliarde lei investiții în economie, dintre care peste 90 miliarde lei (17,6 mld euro) în construcții noi în doar nouă luni din 2025. Cifrele INS nu spun doar că piața construcțiilor merge bine. Spun că miza pe șantiere nu a fost niciodată mai mare.
Iar aici apare problema: majoritatea companiilor cresc volumul de lucrări, dar nu și inteligența cu care le gestionează. Mai multe proiecte, aceleași Excel-uri, aceleași telefoane pe WhatsApp, aceleași erori scumpe.
În seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor”, articolul de azi pleacă de la datele INS și răspunde direct la întrebarea care ar trebui să-i preocupe pe toți managerii de construcții din România:
Cum faci ca aceste 17,6 miliarde de euro să nu se risipească în întârzieri, costuri suplimentare și litigii, ci să se transforme în profit, reputație și proiecte livrate la timp? Răspunsul scurt: prin digitalizare reală și utilizarea inteligentă a AI pe șantier.
Ce ne spun de fapt cifrele INS despre construcții în 2025
Datele INS arată un sector al construcțiilor aflat pe creștere, dar și o presiune uriașă pe execuție și planificare.
1. Unde se duc banii
În primele nouă luni din 2025:
- Investiții nete totale în economie: 143,2 mld lei (aprox. 28,13 mld euro), +3,9% față de 2024
- Lucrări noi de construcții: 90 mld lei (peste 17,6 mld euro), +6,8%
- Utilaje și mijloace de transport: 37,4 mld lei (cca 7,34 mld euro), +2,7%
- Alte cheltuieli: 15,7 mld lei, -7,1%
Pe scurt, capitalul merge masiv în șantiere și echipamente, adică exact în zonele unde digitalizarea și AI pot avea impact direct: planificare, execuție, monitorizare, întreținere.
2. Trimestrul III 2025 – ritmul se accelerează
În iulie–septembrie 2025, investițiile nete au ajuns la 59,6 mld lei (+8,8% față de T3 2024). Structura e și mai clară:
- Lucrări noi de construcții: 37,8 mld lei (+10,1%)
- Utilaje și mijloace de transport: 16,4 mld lei (+17,5%)
- Alte cheltuieli: 5,35 mld lei (-17,7%)
Creșterea de două cifre la lucrări noi și utilaje înseamnă șantiere mai multe, mai mari, mai complexe. Dar și mai mult haos dacă sunt gestionate cu aceleași metode „tradiționale”.
Realitatea? Volumul a crescut mai repede decât capacitatea multor companii de a-l gestiona eficient.
De ce digitalizarea șantierelor devine critică la acest nivel de investiții
Cu cât cresc investițiile în construcții, cu atât cresc riscurile pentru companiile care lucrează „după ureche”.
Problemele clasice care „mănâncă” marja de profit
Fără digitalizare și fără AI, majoritatea firmelor se lovesc de același set de probleme:
- Lipsă de vizibilitate în timp real: nu știi exact unde ești cu execuția, ce echipă întârzie, ce front e blocat
- Planificare slabă a resurselor: utilaje care stau, echipe care se calcă pe picioare, subcontractori care vin prea devreme sau prea târziu
- Erori de comunicare: informații fragmentate între birou–șantier–beneficiar
- Depășiri de buget: materiale comandate greșit, pierderi, refaceri de lucrări
- Riscuri de siguranță: incidente care puteau fi prevenite cu monitorizare mai atentă
Aceste pierderi sunt greu de cuantificat pe un singur proiect, dar la scară națională, raportat la 17,6 mld euro, vorbim de sute de milioane aruncate pe fereastră.
De ce AI devine următorul pas logic
Când volumul de date și de decizii explodează, oamenii singuri nu mai fac față. AI nu înlocuiește inginerii, ci îi ajută să:
- vadă mai devreme problemele
- prioritizeze corect acțiunile
- reducă risipa de timp, bani și resurse
Iar România e într-un moment în care făcutul „ca înainte” începe să fie mai riscant decât schimbarea.
4 zone unde AI poate schimba radical modul în care se lucrează pe șantier
AI în construcții nu înseamnă doar „roboți pe șantier”. Înseamnă decizii mai bune, automatizare și control mai fin al riscului.
1. Planificare și ofertare inteligente
Cu atâtea investiții în lucrări noi de construcții, competiția pe licitații și contracte private e dură. AI poate ajuta încă din faza de pre-contract:
- analiză automată a documentațiilor și identificarea rapidă a riscurilor din caietul de sarcini
- estimare mai precisă a costurilor și duratelor pe baza proiectelor similare anterioare
- simularea mai multor scenarii de execuție (resurse, fazare, utilaje) și alegerea variantei optime
Rezultatul? Oferte mai competitive, cu un risc mai mic să intri pe proiecte pierzătoare.
2. Monitorizare de șantier cu computer vision
Aici se simte cel mai puternic inteligența artificială pe șantier:
- camere video și drone care trimit imagini zilnic
- algoritmi care compară automat imaginile cu modelul BIM sau cu planșele
- rapoarte de progres generate automat: ce e gata, ce e întârziat, ce nu respectă proiectul
În loc de „hai pe șantier să vedem cum stăm”, managerii pot primi în fiecare dimineață un dashboard clar:
- progres pe fiecare zonă
- abateri față de proiect
- potențiale riscuri de siguranță (ex. lipsă echipament protecție, circulație periculoasă utilaje)
La nivelul investițiilor de azi, doar reducerea refacerilor de lucrări cu 3–5% poate însemna zeci de milioane de euro salvați anual în România.
3. Optimizarea resurselor – oameni, utilaje, materiale
Creșterea cu 17,5% a investițiilor în utilaje în T3 2025 arată clar: șantierele sunt tot mai mecanizate. Dar întrebarea e: sunt folosite utilajele eficient sau doar cresc costurile fixe?
AI poate analiza:
- istoricul de utilizare a utilajelor
- timpii morți
- consumul de combustibil
- lucrările programate pe fiecare proiect
Și poate propune:
- redistribuirea utilajelor între șantiere
- schimbarea programului de lucru pentru a evita suprapunerile
- planificarea întreținerii preventive, înainte să apară defecțiuni majore
La fel se întâmplă cu forța de muncă și materialele: algoritmi de tip „demand forecasting” pot prezice când și cât ai nevoie pe fiecare proiect, reducând stocurile inutile și întârzierile.
4. Siguranță și conformare automată
Pe un șantier mare, e aproape imposibil ca un coordonator de SSM să vadă tot. AI poate deveni „al doilea set de ochi”:
- detectarea automată a lipsei EIP (căști, veste, hamuri) în imagini video
- identificarea zonelor unde se lucrează la înălțime fără protecție
- semnalarea rutelor periculoase pentru utilaje
Rezultatul nu înseamnă doar mai puține accidente, ci și:
- mai puține opriri de șantier
- mai puține amenzi
- costuri mai mici cu despăgubirile și litigiile
Cum pot folosi jucătorii din construcții momentul actual
Fereastra de oportunitate e clară: banii sunt deja în piață, proiectele curg, iar presiunea pe livrare va crește în 2026–2027. Cine se digitalizează acum câștigă avantaj competitiv pentru următorii ani.
Ce pot face antreprenorii generali
- Să auditeze modul actual de lucru: unde se pierd bani – în ofertare, în șantier, în relația cu subcontractorii?
- Să înceapă cu proiecte-pilot: unul sau două șantiere unde testează soluții de AI pentru monitorizare, planificare sau SSM
- Să conecteze BIM cu datele din teren: modelul nu mai trebuie să fie doar „pentru proiectare”, ci și pentru controlul execuției
Ce pot face dezvoltatorii și investitorii
- să ceară raportare digitală de progres, nu doar poze pe WhatsApp și situații de lucrări în PDF
- să includă în caietele de sarcini cerințe clare de utilizare a soluțiilor digitale pentru monitorizare și control costuri
- să urmărească indicatori de tip: timp de reacție la neconformități, nivel de transparență în datele de șantier, nu doar prețul pe metru pătrat
Ce pot face firmele mici și medii
Nu ai nevoie de buget de corporație pentru a începe:
- soluții simple de management digital al șantierului (task management, poze geo-localizate, rapoarte zilnice)
- utilizarea de asistenți AI pentru documentație, corespondență cu beneficiarul, rapoarte tehnice
- parteneriate cu furnizori de soluții specializați în construcții, nu softuri generice
Nu câștigă cine are cel mai mare buget, ci cine își pune primul datele la treabă.
2026–2027: ce urmează pentru AI în construcții și infrastructură
Odată cu creșterea investițiilor și lista de proiecte majore anunțate pentru 2026, direcția e clară: șantierele românești vor fi tot mai mari, mai complexe și mai vizibile public.
Asta înseamnă trei lucruri:
- Toleranță mai mică la întârzieri și derapaje de cost – atât din partea statului, cât și a investitorilor privați
- Presiune pe transparență și trasabilitate – date clare despre progres, costuri și calitate
- Nevoie de standardizare și automatizare – mai ales pe infrastructură și proiecte publice
AI și digitalizarea șantierelor nu mai sunt „nice to have”. Sunt instrumente de supraviețuire într-o piață unde diferența între profit și pierdere se joacă la câteva procente din buget.
Dacă ai proiecte în derulare sau te pregătești pentru valul de investiții din 2026, întrebarea nu mai este „merită să investesc în AI?”, ci „pe ce proiect încep și ce vreau să optimizez prima dată?”
Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” merge mai departe cu exemple concrete de soluții, studii de caz din România și pași practici pentru a trece de la teorie la implementare.
Acum mingea e la tine: vei trata cele 17,6 miliarde de euro din piață ca pe o cifră de presă sau ca pe un semnal clar că e momentul să-ți ridici șantierele la nivelul următor de inteligență?