Eficiență energetică în construcții cu AI, nu doar pe hârtie

De ce nu mai e suficient „să iasă proiectul la bani”

Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global. Asta înseamnă că fiecare bloc nou, fiecare hală logistică, fiecare mall contează enorm în tranziția verde a României.

În același timp, România e pe ultima sută de metri cu aderarea la OCDE, iar criteriile de mediu, transparență și respectarea legii nu mai sunt „recomandări”, ci condiții de intrare într-un club select. Exact asta le-a transmis și Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, studenților de la UTCB: meseria de inginer constructor vine la pachet cu o responsabilitate climatică și socială uriașă.

Realitatea? Cerințele de eficiență energetică, reducere a emisiilor și trasabilitate a deșeurilor nu pot fi atinse la scară mare doar cu Excel și fișe tipărite. Inteligența artificială în construcții și infrastructură nu mai e „nice to have”, e singura cale realistă prin care șantierele din România pot livra clădiri eficiente energetic, la timp și în buget.

În articolul acesta, legăm mesajul lui Raul Pop de ceea ce se întâmplă acum pe șantiere: cum poate AI-ul să ajute proiectanți, antreprenori generali și dezvoltatori să respecte cerințele de mediu, să reducă emisiile și, foarte concret, să nu piardă bani în viitoarele controale și audituri ESG.

De la „vreau clădire verde” la metrici măsurabili în șantier

Raul Pop a punctat clar: beneficiarii, autoritățile și cetățenii vin cu cerințe foarte precise – clădiri cu eficiență energetică ridicată, fără praf și gălăgie excesivă, deșeuri gestionate corect. Toate acestea se traduc, în final, într-o singură unitate: emisii echivalent CO₂.

Cum traduci cerințele de eficiență energetică în decizii concrete

Aici intră în scenă AI-ul integrat în BIM și în software-urile de proiectare:

• AI poate analiza automat modelul BIM și poate estima consumul energetic anual al clădirii în faza de concept, nu abia după execuție.
• Poate sugera variante de izolație, tipuri de ferestre, grosimi de pereți sau soluții de fațadă care reduc pierderile de căldură cu 20–30% fără a crește disproporționat costurile.
• Poate calcula amprenta de carbon a materialelor (beton, oțel, vată minerală, polistiren, lemn stratificat) și poate propune alternative cu emisii mai scăzute.

Într-un proiect real din România, asta înseamnă ceva foarte simplu: nu mai stai să cauți manual în cataloage și fișe tehnice. Sistemul, antrenat pe datele producătorilor, îți propune deja 3–4 combinații de soluții tehnice pentru a obține clădire NZEB sau pentru a te încadra în cerințele „Valului Renovării”. Tu validezi, ajustezi și îți asumi decizia.

De la devize clasice la devize cu CO₂ integrat

Mesajul lui Raul Pop e foarte clar: până acum grijile suplimentare erau strict economice – devize, bugete, cash-flow. Noua realitate adaugă o coloană nouă în deviz: emisii de carbon.

AI poate face legătura dintre:

• fiecare poziție din deviz (m³ beton, tone de armătură, m² finisaje) și
• factorii de emisie specifici materialelor și echipamentelor.

Rezultatul: un „deviz de carbon” care îți arată exact care sunt cele 10 poziții responsabile pentru 70% din amprenta de carbon a clădirii. Acolo merită să cauți alternative, nu la toate rândurile în mod egal.

Gestionarea deșeurilor de construcții: de la problemă la avantaj competitiv

Un alt punct atins de Raul Pop e presiunea tot mai mare din partea autorităților și a comunităților: „Vrem să știm ce ați făcut cu deșeurile de pe șantier”. Nu mai merge cu poze sporadice și foi pierdute prin birou.

Monitorizare automată a deșeurilor cu AI

Pe șantierele moderne din Vest, iar treptat și în România, apar deja soluții de computer vision cu AI:

• camere video fixe sau montate pe drone care scanează zilnic șantierul;
• algoritmi care recunosc tipuri de deșeuri (beton, metal, lemn, plastic, moloz) și estimează volume;
• alerte automate când deșeurile nu sunt depozitate în zonele marcate sau când există riscul deversării ilegale.

Acest tip de „asistent digital” rezolvă două probleme critice:

1. Trasabilitate – poți dovedi, cu date și imagini, cum au fost gestionate deșeurile.
2. Conformare continuă – nu mai depinzi de un singur responsabil de mediu care nu poate fi peste tot în același timp.

Cum arată o strategie de deșeuri orientată spre AI

Un antreprenor general care vrea să fie cu un pas înaintea controalelor poate gândi așa:

• integrează în contractele cu subcontractorii cerințe clare de raportare digitală a deșeurilor;
• folosește o platformă AI care agregă toate bonurile de cântar, avizele de însoțire și rapoartele foto;
• generează rapoarte automate pentru primărie, Garda de Mediu sau investitori ESG.

Cine face asta acum în România câștigă două lucruri:

• încrederea investitorilor serioși, care cer date ESG clare;
• un avantaj net în licitațiile unde punctajul pe mediu și sustenabilitate contează tot mai mult.

Siguranță, zgomot, praf: șantier monitorizat în timp real cu AI

Cetățenii nu mai acceptă șantiere care „înghit” orașul în praf și zgomot. Raul Pop a menționat explicit aceste așteptări. Vestea bună e că tehnologiile de digitalizare a șantierelor pot să reducă scandalurile și amenzile.

Ce poate face AI pentru siguranță și mediu în timp real

Pe un șantier mediu din București sau Cluj, un set minim de soluții AI arată cam așa:

• monitorizare video cu recunoaștere de echipamente de protecție – sistemul detectează dacă muncitorii poartă cască, vestă, ham de siguranță;
• senzori de praf și zgomot integrați într-o platformă AI care declanșează alerte când se depășesc pragurile admise;
• optimizarea rutelor pentru camioane (intrare/ieșire) pentru a reduce ambuteiajele și praful generat în cartier;
• algoritmi care propun ferestre de lucru pentru operațiuni foarte zgomotoase, astfel încât impactul asupra locatarilor să fie minim.

Toate aceste date nu sunt doar „nice dashboards”. Ele devin probe în eventuale conflicte cu vecinii sau cu autoritățile: poți arăta clar când au fost depășite limitele și ce măsuri ai luat.

De la clădiri care poluează 40% la clădiri care învață și se optimizează

Dacă clădirile generează 40% din emisiile de gaze cu efect de seră, atunci miza nu e doar să construim „un pic mai bine”, ci să schimbăm complet modul în care gândim ciclul de viață al unei clădiri.

Clădirea inteligentă: date din exploatare, nu doar din proiect

Mulți proiectanți se opresc la recepția la terminarea lucrărilor. Dar AI-ul în facility management schimbă jocul:

• colectează date în timp real de la contoare inteligente, senzori de temperatură, umiditate, prezență;
• învață cum e folosită clădirea în realitate, nu cum a fost proiectată pe planșă;
• ajustează dinamic setările de încălzire, ventilație, climatizare și iluminat pentru a reduce consumurile fără disconfort.

Asta are două efecte directe pentru industria de construcții:

1. proiectele viitoare se bazează pe date reale – de exemplu, știm că un anumit tip de fațadă plus un anumit sistem HVAC a dus la o reducere medie de 27% a consumului de energie în 20 de clădiri similare;
2. dezvoltatorii serioși pot oferi garanții de performanță energetică, sprijinite de AI, ceea ce va conta enorm în relația cu băncile și fondurile de investiții.

Cum intră AI în „Valul Renovării” din România

Valul Renovării nu înseamnă doar schimbat tâmplăria și pus polistiren. Înseamnă:

• audit energetic bazat pe modele AI care simulează sute de scenarii de reabilitare;
• prioritizarea blocurilor sau clădirilor publice cu cel mai mare raport impact investiție / reducere emisii;
• monitorizarea în timp a rezultatelor pentru a demonstra, cu date, că banii europeni chiar au redus consumurile.

Companiile de construcții care știu să lucreze cu astfel de sisteme vor avea un avantaj major la proiectele finanțate prin PNRR și prin programele dedicate eficienței energetice.

OCDE, rule of law, ESG: de ce AI e și un „colac de salvare” juridic

Raul Pop a descris foarte bine „triunghiul” pe care se bazează OCDE: supremația legii, criterii de mediu, transparență și anticorupție. Asta înseamnă mai mult decât sancțiuni potențiale. Înseamnă cerință de trasabilitate pentru aproape orice faci pe un șantier.

Aici, AI nu e doar un „optimizer”, ci și o formă de protecție:

• toate deciziile cheie (alegeri de materiale, devieri de la proiect, modificări de soluții) pot fi documentate automat în platforme digitale;
• fluxurile de aprobare pot fi automatizate, cu jurnale clare: cine, când, ce a aprobat;
• rapoartele ESG pentru investitori și bănci se pot genera automat, din date operaționale, nu din declarații vagi.

Când România va fi oficial în OCDE, companiile de construcții care pot dovedi, cu date digitale, că respectă normele de mediu, de muncă și de anticorupție vor fi preferate clar în proiectele mari de infrastructură și în dezvoltările imobiliare serioase.

Ce ai de făcut chiar acum, dacă ești în construcții

Nu trebuie să transformi peste noapte fiecare șantier într-un laborator high-tech. Dar ignorarea AI-ului în construcții, în 2025, e o decizie riscantă.

Iată un traseu realist, în 4 pași:

1. Pornește cu proiectarea:

   • adoptă un flux de lucru BIM dacă încă nu îl ai;
   • testează un plugin sau un serviciu AI care optimizează energetic modelul BIM.

2. Digitalizează minimul de șantier:

   • instalează 2–3 camere-cheie și un sistem simplu de analiză video pentru siguranță și acces;
   • folosește o aplicație mobilă pentru raportarea deșeurilor, chiar dacă la început datele sunt introduse manual.

3. Construiește un „deviz de carbon” pentru un proiect pilot:

   • alege un proiect reprezentativ;
   • calculează, măcar aproximativ, emisiile asociate principalelor materiale;
   • folosește aceste cifre în discuții cu beneficiarii – vei vedea că apreciază transparența.

4. Colaborează cu mediul universitar și start-up-urile de AI:

   • exact cum spunea Raul Pop, menține legătura cu universitățile tehnice;
   • implică-te în proiecte pilot cu start-up-uri românești de AI pentru construcții – costă mai puțin decât crezi și câștigi know-how.

Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” nu e despre gadgeturi, ci despre supraviețuire și creștere într-o piață care intră în standarde OCDE, unde eficiența energetică, deșeurile și emisiile nu mai sunt un „detaliu” de capitol 13.

Cine își asumă acum acest salt către șantierul digital, asistat de AI, va avea peste câțiva ani nu doar clădiri de care să fie mândru, ci și un portofoliu care trece cu bine prin orice audit ESG sau control de mediu.

---

Tu unde ești azi pe această curbă? La nivel de foi de calcul și telefoane, sau deja testezi AI pe unul dintre șantierele tale?