2026 va testa serios construcțiile din România. Autostrăzi, spitale și clădiri verzi cer deja BIM și AI pe șantier. Vezi unde contează și de unde poți începe.
România are, până la final de 2026, peste 20 de proiecte mari care pot schimba felul în care ne mișcăm, muncim și trăim: autostrăzi, spitale regionale, stadioane, parcuri logistice, clădiri de birouri verzi, ansambluri rezidențiale.
Partea interesantă? Multe dintre aceste șantiere ar fi imposibil de ținut sub control, la termene și bugete decente, fără digitalizare și fără un strat tot mai gros de inteligență artificială peste datele de șantier.
În seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor”, articolul de azi privește lista celor mai importante proiecte cu termen 2026 printr-un filtru foarte clar: unde se vede deja rolul AI în proiectare, planificare și execuție și unde companiile românești pierd bani pentru că nu o folosesc încă.
1. 2026 – anul în care marile proiecte vor separa companiile digitale de restul
2026 va funcționa ca un test de stres pentru construcții:
- autostrăzi strategice: A0 Centura București, A7 Moldova
- spitale și clinici PNRR: Cluj, Târgu Mureș, Constanța, Gerota
- clădiri verzi fără gaze: THE ARC, One Technology District, Timpuri Noi Square faza II
- logistică și porturi: Lion’s Head Logistics Park, Terminal COFCO, Extinderea Portului Constanța
- regenerare urbană și mixed-use: One Cotroceni Park, Silk District, Avantgarden 4, One High District, H Pipera Lake
- infrastructură sportivă și ospitalitate: Stadionul Eroii Timișoarei, Stadionul Târgoviște, Hotel Mondrian Bucharest
Toate au două puncte comune:
- complexitate mare: multe specialități, subcontractori, șantiere paralele
- dependență critică de termene (PNRR, finanțări europene, contracte cu chiriași sau operatori internaționali)
Aici intră în scenă AI-ul pentru construcții: folosit corect, scade riscul de întârziere, optimizează resursele și dă managerilor de proiect vizibilitatea pe care nu o poți obține din foi de calcul și grupuri de WhatsApp.
2. Clădirile verzi care cer proiectare BIM și simulări cu AI
Cele mai vizibile exemple sunt proiectele de birouri și mixte care renunță la gaz și merg pe geotermie, pompe de căldură și fotovoltaice:
- THE ARC (București, Iuliu Maniu) – clădire de birouri A, LEED Platinum, fără sistem centralizat pe gaze, cu sisteme geotermale și panouri solare
- One Technology District – centru R&D Infineon, birouri + laboratoare, clădire fără gaze, sisteme geotermale și fotovoltaice
- Timpuri Noi Square, faza II – două clădiri (8 și 15 etaje), peste 60.000 mp, complet „all-electric”, cu pompe de căldură geotermale
De ce aceste proiecte nu se mai pot face „din pix”
Când lucrezi cu geotermie, fațade performante, panouri solare și standarde nZEB, LEED, WELL, deciziile de proiectare devin mult mai sensibile:
- poziționarea puțurilor geotermale
- dimensionarea pompelor de căldură
- optimizarea fațadei (umbrire, pierderi de căldură)
- dimensionarea și poziționarea panourilor fotovoltaice
Aici AI-ul peste BIM începe să conteze:
- modele BIM inteligente care evaluează zeci de scenarii de instalații în câteva ore
- simulări energetice accelerate cu algoritmi AI (consum, confort, costuri de operare pe 20–30 de ani)
- optimizarea traseelor de instalații pentru a reduce lungimile de conducte și coliziuni
Realitatea? Majoritatea dezvoltatorilor mari care livrează în 2026 sunt deja acolo. Lucrează cu birouri de proiectare care folosesc BIM avansat, simulări și instrumente AI, chiar dacă nu le vând public sub acest nume.
Companiile care încă proiectează 2D și coordonează specialitățile „din telefon” pierd bani în șantier: reparații, refaceri, întârzieri.
3. Infrastructură mare: A0, A7, porturi și unde ajută AI-ul
Proiecte precum Autostrada A0, Autostrada A7 Moldova sau Extinderea Portului Constanța au sute de kilometri de traseu, zeci de poduri, pasaje, noduri rutiere, linii ferate, conducte deviate.
A0 și A7 – cum poate AI să reducă întârzierile
Pe A0 Nord și ultimele tronsoane din A7, presiunea pe termene e uriașă: contracte semnate, finanțări europene, trafic care așteaptă. Modelele moderne de management de proiect încep să folosească:
- AI pentru planificare: generarea automată de grafice de lucrări (Gantt) din modele BIM și devize
- detecție timpurie a riscurilor: algoritmi care „văd” deviații de la plan în pozele și filmările de pe șantier (dronă, telefon), semnalând loturi în întârziere
- optimizarea resurselor: redistribuirea echipelor și utilajelor între tronsoane în funcție de progresul real, nu doar de raportările pe hârtie
De exemplu, dacă progresul fizic de pe Lotul 3 A0 e cu 12% sub plan, dar Lotul 2 e peste, un sistem de management cu AI poate recomanda concret:
- mutarea unei echipe de cofraje pentru 6 săptămâni
- reprogramarea unei faze de armare pentru a evita blocajele
- recalcularea stocurilor de materiale ca să nu rămână utilaje pe loc
În loc să reacționezi când deja ai pierdut 3 luni, reacționezi când abaterea e de 2–3 săptămâni.
Portul Constanța și terminalul COFCO – logistică inteligentă
Extinderea Portului Constanța (cheuri noi, dragaj, racorduri feroviare) și faza nouă a terminalului de cereale COFCO înseamnă fluxuri masive de materiale:
- betoane
- prefabricate
- structuri metalice
- echipamente portuare
AI-ul ajută pe două zone critice:
- optimizarea lanțului de aprovizionare (când și cât comanzi, unde depozitezi, cum eviți timpii morți)
- planificarea montajului (ce echipă și ce utilaj unde lucrează, în ce ordine)
Când ai șantiere portuare expuse vremii, un motor de planificare care ia în calcul prognoza meteo și scenarii de întârziere poate face diferența între termen respectat și penalități.
4. Spitale PNRR și clinici: de ce AI pe șantier contează direct pentru viața oamenilor
Pe zona medicală, 2026 aduce câteva proiecte cheie:
- Clinica de Neurochirurgie Cluj – 7 săli de operație, 105 paturi, 26 ATI
- Centrul Chirurgical Cardiovascular Târgu Mureș – 19.400 mp, structură ridicată în 6 luni cu prefabricate
- Spitalul Gerota nou în București – 490 paturi, aproape de aeroporturile Otopeni/Băneasa
- Spitalul „Sf. Apostol Andrei” Constanța – pediatrie și obstetrică-ginecologie pentru Dobrogea
Aceste proiecte nu sunt doar clădiri. Sunt ecosisteme tehnice extrem de complexe:
- instalații medicale speciale
- circuite sterile și control al infecțiilor
- sisteme de backup (energie, gaze medicale, IT)
Cum schimbă AI-ul modul în care construim spitale
-
BIM + AI pentru coordonarea instalațiilor
Modele 3D coordonate între arhitectură, structură, instalații, cu rutare automată a traseelor pentru a evita coliziunile. AI-ul poate propune modificări de traseu mai eficiente sau care permit mentenanță mai ușoară. -
Monitorizarea calității și a siguranței
Cu camere fixe sau mobile (inclusiv drone de interior) și algoritmi de recunoaștere, poți detecta:- lucrări care nu respectă proiectul (armături lipsă, poziționări greșite)
- abateri de la normele de siguranță pe șantier
-
Trasabilitatea echipamentelor medicale
Pentru echipamente scumpe, cu multe componente și livrări în etape, AI-ul poate urmări automat:- ce a sosit
- unde e depozitat
- ce a fost montat și testat
În spitale, fiecare lună de întârziere înseamnă mii de pacienți care nu primesc tratament în condiții moderne. Digitalizarea șantierului nu mai e „nice to have”, devine responsabilitate socială.
5. Regenerare urbană, stadioane și hoteluri: experiența utilizatorului începe în șantier
Proiecte precum One Cotroceni Park, Silk District Iași, Avantgarden 4 Brașov, One High District, H Pipera Lake, dar și arenele sportive (Stadionul Eroii Timișoarei, Stadionul Municipal Târgoviște) sau hotelul Mondrian Bucharest au ceva în comun: vând sau promit o experiență premium.
Această experiență începe cu modul în care sunt gândite și urmărite clădirile încă din faza de execuție.
Cum ajută AI-ul dezvoltatorii și antreprenorii
- simulări de fluxuri pietonale – pentru stadioane, mall-uri, hoteluri, proiectele pot fi optimizate cu AI pentru modul în care oamenii circulă între intrări, tribune, spații comerciale
- optimizarea mixului de funcțiuni – în proiectele mixed-use (live-work-play), datele din faze livrate anterior (de exemplu, faza I One Cotroceni Park) pot fi analizate cu AI pentru a ajusta fazele viitoare: ce tip de spații se închiriază mai bine, ce servicii lipsesc
- predicție pentru mentenanță – informațiile din șantier (materiale, detalii de montaj) pot alimenta un model de mentenanță predictivă folosit după darea în folosință
Pentru rezidenți și chiriași, faptul că proiectul a fost construit cu suport digital și AI înseamnă, în practică:
- costuri de întreținere mai mici
- instalații mai fiabile
- mai puține intervenții de „șantier permanent” după mutare
6. Ce pot face concret companiile românești din construcții în 2025–2026
Dacă lucrezi ca antreprenor general, proiectant, dezvoltator sau firmă de instalații, 2026 e un prag clar: proiectele listate mai sus arată unde merge piața. Ce funcționează practic:
-
Introduce BIM ca standard minim
Nu doar pe proiectele mari, ci pe toate lucrările peste un anumit prag (ex.: 5 mil. €).- modele 3D coordonate
- extragere automată de cantități
- actualizare de progres pe model
-
Conectează șantierul la date, nu la hârtii
- aplicații mobile pentru echipe (raportare foto, check-list-uri, semnături digitale)
- folosirea dronelor pentru starea fizică a șantierului, integrată cu software de analiză
-
Adaugă un strat de AI peste datele existente
Nu trebuie să reinventezi totul din prima zi. Poți începe cu:- modele care detectează abateri de progres (plan vs. real)
- sugestii automate de replanificare pe baza istoricului tău de proiecte
- clasificarea automată a documentelor de proiect (detalii, RFI, dispoziții de șantier)
-
Formează un „nucleu digital” în companie
Două–trei persoane care înțeleg BIM, platforme de șantier și AI și pot traduce nevoile oamenilor de pe teren în fluxuri digitale. Fără acest nucleu, software-ul rămâne „încă un abonament nefolosit”. -
Leagă AI-ul de bani, nu de marketing
Fiecare inițiativă de digitalizare ar trebui să aibă un indicator clar:- câte ore de muncă salvează
- ce procent de reparații reduce
- cu cât îmbunătățește predictibilitatea termenelor
Doar așa devine parte din cultura companiei, nu doar o bifă pe site.
7. De ce 2026 e un moment bun să treci serios la AI pe șantier
Lista celor 20 de proiecte cu șanse reale de finalizare în 2026 arată direcția clară pentru România:
- infrastructură mare care cere planificare și monitorizare avansată
- clădiri verzi, fără gaze, unde simulările și optimizările cu AI sunt deja standard în lume
- spitale regionale și clinici unde calitatea șantierului are impact direct asupra sănătății oamenilor
- parcuri logistice și porturi care transformă România într-un hub regional
Acest context creează un avantaj pentru firmele care se mișcă acum spre AI în construcții și infrastructură:
- pot dovedi pe proiecte reale că pot livra la termen
- devin parteneri preferați pentru dezvoltatori mari și pentru investiții finanțate din fonduri europene
- construiesc un portofoliu digital pe care îl pot reutiliza în proiectele următoare
Dacă vrei să fii printre companiile care în 2026 bifează recepții, nu scuze, întrebarea nu mai este „dacă” vei folosi AI pe șantier, ci „de unde începi în 2025”.
Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” continuă cu articole dedicate:
- monitorizării automate a siguranței pe șantier,
- planificării BIM inteligente,
- și exemple concrete de proiecte românești unde AI deja face diferența.
Dacă ești implicat în unul dintre proiectele mari cu termen 2026, următorul pas logic este să vezi ce date ai deja și ce poate face AI cu ele în următoarele 3–6 luni.