40.000 de locuințe și întrebarea cheie: cât ajută AI șantierele?

40.322 de locuințe finalizate. Întrebarea nu e „câte?”, ci „cum?”

În primele nouă luni din 2025, în România au fost finalizate 40.322 de locuințe, potrivit INS. E mult. Dar este și cu 1.990 de unități mai puțin decât în 2024.

Majoritatea sunt în mediul urban (54,3%), iar finanțarea vine în principal din fonduri private, care însă sunt în scădere. București-Ilfov și Nord-Est trag cifrele în sus, în timp ce regiunile Centru, Nord-Vest și Vest pierd teren.

Realitatea? Nu mai ajunge să turnăm beton și să sperăm că lucrurile ies bine. Dacă vrem să menținem sau chiar să creștem acest ritm în 2026, fără să sacrificăm marjele, calitatea și siguranța, trebuie să schimbăm modul în care lucrăm pe șantier. Aici intră în scenă inteligența artificială în construcții.

În acest articol din seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” mergem dincolo de statistici: vedem ce spun cifrele INS despre piața rezidențială și cum pot AI, BIM inteligent și monitorizarea digitală să transforme aceste cifre într-un avantaj competitiv real pentru dezvoltatori și constructori.

---

Ce spun de fapt cifrele INS despre piața rezidențială

Cifrele brute sunt simple, dar mesajul lor e mai nuanțat.

Datele-cheie din primele 9 luni din 2025

• 40.322 locuințe finalizate la nivel național
• –1.990 locuințe față de aceeași perioadă din 2024
• 54,3% din locuințe sunt în mediul urban
• Fonduri private: –2.126 locuințe vs. 2024
• Fonduri publice: +136 locuințe

Pe regiuni, tabloul arată așa:

• Scăderi puternice:
  • Centru: –868
  • Nord-Vest: –614
  • Vest: –341
  • Sud-Muntenia: –233
  • Sud-Est: –223
  • Sud-Vest Oltenia: –215
• Creșteri:
  • București-Ilfov: +448
  • Nord-Est: +56

În trimestrul III, ritmul rămâne ridicat, dar cu semne de oboseală:

• 15.713 locuințe date în folosință (–663 vs. T3 2024)
• Urbanul încă domină cu 53,1% din total
• Fonduri private: –856 locuințe
• Fonduri publice: +193 locuințe

Ce înseamnă asta pentru dezvoltatori și constructori

1. Cererea există, altfel nu am avea peste 40.000 de locuințe recepționate în 9 luni.
2. Presiunea pe costuri și finanțare se vede în scăderea proiectelor pe fonduri private.
3. Disparitățile regionale cresc – București-Ilfov accelerează, alte regiuni frânează.

Majoritatea companiilor reacționează la astfel de date tăind costuri tradițional: mai puțină manoperă, mai ieftin la materiale, amânarea unor investiții. Problema e că aceste decizii ajung să lovească în calitate, ritm de execuție și siguranță – exact ceea ce piața nu își mai permite.

Există însă un alt tip de „tăiere de costuri”: optimizarea cu AI și digitalizarea șantierelor, unde reduci pierderile și haosul, nu oamenii sau calitatea.

---

De ce nu mai merge „managementul după telefon” pe șantiere

Majoritatea întârzierilor și depășirilor de buget nu vin dintr-o singură decizie proastă. Vin din sute de mici decizii luate „pe ochi” sau „la telefon”.

Câte situații recunoști?

• Materiale comandate prea târziu sau prea devreme, depozitate aiurea și apoi deteriorate.
• Echipă care așteaptă schela sau macara, pentru că planificarea nu a fost sincronizată.
• Antreprenor general care află de o întârziere abia la recepția intermediară, când deja este prea târziu să recupereze.

Așa ajungi să livrezi mai puține locuințe decât ai planificat sau să consumi mai multe resurse pentru același număr de unități. În contextul în care INS ne arată o scădere de aproape 2.000 de locuințe, aceste pierderi devin mult mai dureroase.

AI pe șantier nu înseamnă roboți care zidesc, ci folosirea datelor pe care deja le ai (din situații de lucrări, planificări, poze, drone, BIM) pentru a lua decizii mai rapide și mai precise:

• Ce activitate trebuie prioritar mutată sau accelerată?
• Unde se vor crea blocaje peste 2 săptămâni dacă nu schimbi ceva acum?
• Câte materiale îți trebuie cu adevărat, nu „mai punem un 10% că nu strică”?

Cine răspunde la aceste întrebări mai bine decât concurența livrează mai multe apartamente, cu aceleași resurse sau chiar mai puține.

---

Cum poate AI să crească rata de finalizare a locuințelor

AI în construcții nu e un concept abstract; sunt instrumente concrete care ajută la mai multe locuințe finalizate, mai repede și mai curat ca proces.

1. Planificare BIM inteligentă și simulări de scenarii

Un model BIM clasic îți arată ce construiești. Un model BIM conectat la AI îți arată cum și în ce ordine să construiești, ca să termini la timp.

Ce aduce AI peste BIM:

• Analizează mii de variante de grafic de execuție (4D) și alege varianta cu cel mai mic risc de blocaje.
• Simulează impactul schimbărilor: dacă întârzie livrarea tâmplăriei cu 2 săptămâni, ce lucrări poți reordona ca să nu pierzi luna?
• Corelează date istorice de pe alte proiecte (proprii sau anonimizate din piață) și îți spune:

  „La proiecte similare, faza de structură a durat în medie cu 18% mai mult decât în grafic. Ai nevoie de o rezervă de timp aici.”

Rezultatul direct? Mai puține întârzieri, deci o probabilitate mai mare să te regăsești în statisticile INS cu proiectul finalizat în termen.

2. Monitorizare automată a șantierului (poze, drone, camere)

AI „vede” șantierul în timp real mai obiectiv decât orice raport de șantier redactat la final de zi.

Exemple practice:

• Drone sau camere fixe care fotografiază zilnic șantierul.
• Un algoritm de viziune computerizată recunoaște stadiul fizic al lucrărilor (zidărie, finisaje, montaj tâmplărie, hidroizolații etc.).
• Sistemul compară realitatea cu graficul și semnalează devieri încă din fază incipientă.

De ce contează:

• Managerul de proiect nu mai află „pe ultima sută de metri” că finisajele au rămas în urmă cu 3 săptămâni.
• Poți redistribui echipele sau ajusta aprovizionarea la timp.
• Ai dovezi vizuale clare în caz de dispute între beneficiar, antreprenor și subcontractori.

Într-o piață care livrează deja peste 15.000 de locuințe pe trimestru, diferența dintre „aproape gata” și „recepționat la timp” este exact acest nivel de vizibilitate și reacție rapidă.

3. Optimizarea resurselor: materiale, oameni, utilaje

INS menționează clar: fondurile private au finanțat mai puține locuințe. Bugetele sunt mai tensionate, iar risipa nu mai are loc în ecuație.

AI te ajută să ciupești procente sănătoase de aici:

• Materiale

  • Algoritmi de previzionare estimează necesarul real de materiale pe faze de lucrări.
  • Comenzile se fac în funcție de progresul real, nu doar de plan.
  • Se reduc stocurile moarte și pierderile din depozitare.

• Echipe de lucru

  • Analiza datelor de producție arată unde se blochează fluxul: la armare, la cofrare, la finisaje?
  • AI poate sugera realocarea echipelor sau schimbarea succesiunii lucrărilor.

• Utilaje și echipamente

  • Modele predictive indică momentele optime de mentenanță, ca să nu îți pice macaraua exact în vârful de sarcină.

Când ai zeci sau sute de apartamente într-un proiect, câte 1–2 zile câștigate pe fază se transformă într-o diferență serioasă la final: mai multe locuințe finalizate în același interval raportat de INS.

4. Siguranță și risc – condiția ca ritmul să fie sustenabil

Nu poți să „crești productivitatea” ignorând siguranța. Acolo nu e loc de compromis.

AI poate monitoriza automat:

• Purtea EIP (echipamente individuale de protecție) prin camere video antrenate să recunoască căști, veste, hamuri.
• Zone periculoase (lucru la înălțime, apropiere de margini neprotejate).
• Tipare de incidente minore care anticipează un accident major.

De ce contează pentru cifrele de locuințe finalizate?

• Un accident grav poate bloca șantierul zile sau săptămâni.
• Costurile indirecte (anchete, despăgubiri, imagine) pot pune presiune pe tot portofoliul de proiecte.

AI nu înlocuiește responsabilul SSM, dar îi dă ochi permanenți pe șantier și îi lasă timp pentru acțiuni preventive reale.

---

Cum pot companiile să valorifice această fereastră de oportunitate în 2026

Dacă 2025 înseamnă 40.322 de locuințe finalizate, întrebarea sănătoasă pentru 2026 este:

„Cum livrăm același volum sau mai mult, cu mai puține sincope și cu marjă mai bună?”

Răspunsul nu e un singur software magic, ci un parcurs de digitalizare a șantierelor, în care AI devine treptat creierul invizibil al proiectelor.

1. Alege un proiect-pilot, nu tot portofoliul

În loc să „digitalizezi tot”, începe cu:

• Un ansamblu rezidențial mediu, unde ai control bun asupra echipelor.
• Obiectiv clar: „Vrem să reducem cu 15% abaterile de la graficul de execuție” sau „Vrem cu 10% mai puțină risipă de materiale”.

2. Conectează datele pe care le ai deja

De obicei, informațiile există, doar că sunt împrăștiate:

• devize
• planificări în Excel
• poze pe WhatsApp
• situații de lucrări în PDF

Primul pas de AI în construcții este să le aduci într-un singur sistem: o platformă de management de șantier integrată cu BIM, pe care AI poate lucra.

3. Introdu treptat AI: de la rapoarte automate la predicții

Ordinea firească pe care am văzut-o că funcționează:

1. Rapoarte automate de progres pe baza fotografiilor și datelor introduse.
2. Alerte când progresul real se abate grav de la plan.
3. Recomandări de re-planificare și optimizare a resurselor.
4. Integrare mai profundă cu BIM și cu zona de finanțare (cash-flow, cost control).

4. Pregătește oamenii, nu doar softurile

AI nu salvează niciun proiect dacă șeful de șantier și managerul de proiect nu îl folosesc. Aici merită:

• training practic, pe proiectele lor, nu prezentări teoretice
• KPI clari: „câte alerte au fost rezolvate în termen?”, „câte decizii au fost bazate pe recomandările sistemului?”

Companiile care tratează AI ca pe un „proiect IT” îl ratează. Cele care îl văd ca pe un instrument de șantier câștigă timp, bani și, foarte concret, mai multe locuințe recepționate la timp.

---

De ce merită să conectăm statisticile INS cu AI în construcții

Datele INS despre cele peste 40.000 de locuințe finalizate arată că sectorul rezidențial rămâne puternic, chiar și cu mici scăderi față de 2024. În același timp, creșterea dezechilibrată pe regiuni și presiunea pe fondurile private transmit un mesaj clar:

• Cine lucrează mai inteligent, nu doar mai mult, va rezista și va crește.

AI nu este un moft tehnologic, ci modul prin care dezvoltatorii și constructorii pot să:

• își stabilizeze termenele de livrare,
• reducă risipa de resurse,
• păstreze un nivel ridicat de siguranță pe șantier,
• și să fie prezenți în statisticile viitoare cu mai multe locuințe finalizate, nu cu proiecte întârziate.

Pentru 2026, întrebarea nu e dacă piața va rămâne activă – cifrele de acum arată că cererea e acolo. Întrebarea reală este:

Câte dintre proiectele începute vor ajunge la timp în statistica INS, și câte se vor bloca pe drum?

Diferența va fi tot mai des făcută de cât de mult AI și digitalizare există în spatele fiecărui șantier.

Dacă ești dezvoltator, antreprenor general sau manager de proiect și vrei să vezi concret cum poate arăta un șantier rezidențial digitalizat – cu monitorizare automată, planificare BIM inteligentă și optimizare de resurse – acum e momentul bun să începi cu un proiect-pilot. Ritmul actual al pieței îți oferă spațiu să testezi. Următorul val de creștere îi va prinde în față pe cei care au pus deja AI la treabă, nu doar în prezentări.