De ce arhitectura are nevoie de AI acum, nu peste 10 ani

AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea ȘantierelorBy 3L3C

Arhitectura și construcțiile nu mai pot ignora AI-ul. Vezi cum un birou AI-first scurtează de 6 ori autorizarea și ce poți aplica chiar acum în România.

AI în arhitecturădigitalizarea șantierelorBIM inteligentmanagement de proiect cu AIautorizare construcțiitransformare digitală construcții
Share:

De ce arhitectura are nevoie de AI acum, nu peste 10 ani

În 2025, doar 6% dintre birourile de arhitectură folosesc constant inteligență artificială în lucru, deși marile șantiere și dezvoltatori vorbesc deja de BIM, digitalizare și monitorizare automată. Diferența asta de ritm se simte direct în costuri, întârzieri și proiecte blocate în avize.

Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” urmărește exact acest decalaj: cum ajungem de la PDF-uri și exceluri la șantiere coordonate cu AI, de la faza de concept până la recepție. Exemplul Cedar, o firmă de arhitectură AI-first din Austin, e un studiu de caz excelent pentru orice firmă românească de proiectare, antreprenor sau dezvoltator care știe că a ajuns la limita optimizării prin „mai multe ore de lucru”.

În rândurile de mai jos vedem cum arată concret un birou de arhitectură AI-first, ce înseamnă asta pentru timpii de autorizare, cum se schimbă rolul arhitectului și, mai ales, ce putem adapta în România – în proiectare, construcții și management de șantier.


1. Radiografia industriei: mult hype, puțină utilizare reală

Realitatea e simplă: majoritatea arhitecților au testat AI, foarte puțini îl folosesc zilnic.

Conform datelor citate în articolul original:

  • doar 6% folosesc AI regulat;
  • 53% au experimentat, dar nu au integrat în fluxul curent;
  • restul îl ignoră sau îl privesc cu suspiciune.

Unde se folosește deja AI (dar prea superficial)

Cele mai comune utilizări în arhitectură și construcții în 2025:

  • chatboți LLM pentru text, idei, explicații (79% dintre cei care folosesc AI);
  • generatoare de imagini pentru randări rapide sau moodboard-uri (50%);
  • analiză de text/gramatică (45%);
  • asistenți de ședință și transcriere (25%).

Zonele unde AI-ul chiar schimbă jocul – și totuși e foarte puțin folosit:

  • AI pentru design și planificare urbană (~13%);
  • AI pentru modelare 3D/BIM (~9%).

Altfel spus, folosim AI pe marginea procesului, nu în nucleul lui. Asta e problema.

De ce se mișcă greu arhitectura și construcțiile

Principalele motive date de profesioniști pentru neadoptarea AI:

  • lipsă de timp – 52%;
  • temeri legate de acuratețe și autenticitate – 49%;
  • securitatea datelor – 40%;
  • dezinteres sau neîncredere – 39%;
  • prejudecăți („nu e pentru noi”, „nu e creativ”) – 20%.

Și mai e ceva: arhitectura și construcțiile sunt greu de standardizat. Fiecare proiect înseamnă alt teren, alte reglementări, alt buget, alți beneficiari. Dar asta nu înseamnă că nu poți standardiza părți din proces. De fapt, exact asta face un birou AI-first ca Cedar.


2. Cum arată o firmă de arhitectură AI-first

Un birou AI-first pornește de la o idee clară: AI-ul nu e un add-on, e parte din „motorul” firmei.

Cedar se descrie ca „o firmă de arhitectură în cadrul unei companii de tehnologie”. Asta schimbă tot: arhitecții, inginerii și programatorii lucrează pe același „produs”: un sistem digital care duce proiectul de la fezabilitate la autorizare.

AI în faza de fezabilitate – locul unde se câștigă sau se pierd bani

Cedar investește masiv în AI pentru etapa de fezabilitate, pentru că aici se iau deciziile care influențează tot:

  • ce se poate construi legal pe teren;
  • ce indicatori urbanistici pot fi folosiți;
  • ce tip de produse imobiliare au sens economic;
  • ce riscuri (inundații, topografie dificilă, acces, utilități) îți pot „mânca” marja.

Platforma lor internă:

  • „trage” date GIS și municipale;
  • le combină cu un model AI de planificare;
  • generează scenarii de dezvoltare conforme cu reglementările – în câteva minute, nu în câteva săptămâni.

Aici e lecția direct aplicabilă în România:

AI-ul are cel mai mare impact în fazele repetitive, bazate pe reguli: fezabilitate, verificarea reglementărilor, generarea de scenarii de ocupare și de indicatori.

De la scenariu la clădiri concrete

După ce un scenariu e validat ca fezabil, AI-ul ajută la:

  • generarea și adaptarea tipologiilor de clădiri la teren;
  • integrarea topografiei, vegetației, zonelor cu risc;
  • adaptarea unui catalog de modele de locuințe la condițiile locale.

Acest catalog nu e static. Sistemul învață din proiectele noi și din performanțele celor existente. Exact ca un „BIM cu memorie”, care nu se rezumă la un fișier, ci la un sistem de reguli și produse reutilizabile.

Documentație automatizată pentru autorizare

O altă zonă unde Cedar folosește masiv AI și automatizare: seturile de desene și documentații pentru autorizare.

AI-ul și regulile predefinite:

  • generează planșele standardizate;
  • asigură conformarea la normative și cerințe locale;
  • reduc drastic timpul de pregătire a documentațiilor.

Arhitecții nu dispar. Își mută însă munca de la „redesenat uși și cote” la:

  • decizii de concept;
  • controlul calității;
  • coordonare interdisciplinară;
  • experiența utilizatorului final.

3. Beneficiile măsurabile: de 6 ori mai rapid la autorizare

Când discutăm despre AI în construcții, întrebarea sănătoasă este: „Cu cât scade timpul? Cu cât scad costurile? Ce risc se reduce?”. Fără cifre, totul rămâne teorie.

Cedar vine cu un indicator clar:

timpul de autorizare s-a redus de până la 6 ori față de media industriei.

Cum reușesc asta?

3 lucruri care fac diferența

  1. Catalog de produse reutilizabile
    Au tipuri de locuințe și soluții tehnice repetabile, dar adaptabile. Nu mai redesenezi de la zero același tip de casă de 100 m² de fiecare dată.

  2. Adaptare automată la condițiile locale
    AI-ul ține cont de:

    • topografie;
    • vecinătăți;
    • zone verzi;
    • risc de inundații;
    • reguli de înălțime și retrageri.
  3. Actualizare continuă a regulilor
    Sistemul se actualizează când apar:

    • noi reglementări;
    • alte obiective ale dezvoltatorilor;
    • lecții învățate din proiecte anterioare.

Rezultatul: design scalabil, dar nu generic; arhitectură mai accesibilă, dar nu „de serie” în sensul prost; proiecte mai aliniate la ce cere piața – nu doar la ce se poate desena.

Pentru un dezvoltator sau antreprenor general din România, asta înseamnă:

  • mai puține luni pierdute între „ideea de proiect” și „autorizație în mână”;
  • mai puțină incertitudine financiară;
  • șantiere care pornesc la timp, nu cu 6–12 luni întârziere.

4. Schimbarea de mindset: de la „desene” la „sisteme”

Adoptarea AI în arhitectură nu e doar o chestiune de software, ci de mod de gândire.

Vishal Vaidhyanathan, inginer fondator pentru sisteme generative și AI la Cedar, spune foarte clar:

„Trebuie să gândim în sisteme, nu doar în desene. Să întrebăm ‘care e logica din spatele designului?’, nu doar ‘cum arată?’.”

Asta înseamnă că:

  • un plan nu mai e doar o imagine, e o expresie a unor reguli și date;
  • o secțiune nu e doar reprezentare, ci ieșirea unui proces parametrizat;
  • un concept nu e doar „stil”, ci un set de principii codificate.

De ce contează această schimbare pentru șantier

Când proiectarea e gândită ca sistem, șantierul poate deveni și el un sistem digital, nu o colecție de PDF-uri imprimate. Asta deschide ușa pentru:

  • monitorizare automată a cantităților;
  • verificarea rapidă a conformității execuției cu modelul;
  • simularea impactului oricărei modificări înainte să torni betonul;
  • integrarea AI în managementul de proiect: planificare, devize, risc.

Exact aici se leagă exemplul Cedar de tema noastră: „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor”. Fără proiecte gândite ca sisteme de date, șantierele rămân blocate în exceluri, telefoane și poze trimise pe WhatsApp.


5. Ce putem învăța pentru piața din România

România nu are (încă) un Cedar local, dar are toate ingredientele pentru astfel de inițiative:

  • volum mare de proiecte rezidențiale și de infrastructură;
  • presiune pe termene și bugete;
  • deficit de personal calificat în proiectare și execuție;
  • cerere tot mai mare pentru BIM, digitalizare și transparență.

Pași concreți pentru birouri de arhitectură

Dacă conduci un birou de arhitectură sau lucrezi ca project manager, iată un mod pragmatic de a începe cu AI:

  1. Identifică fluxurile repetitive
    Exemple tipice:

    • verificarea indicatorilor urbanistici;
    • generarea de variante de compartimentare pe aceeași structură;
    • ajustarea documentațiilor pentru cerințe tipizate ale autorităților.
  2. Construiește instrumente mici, nu „sistemul perfect”

    • un script care citește date dintr-un fișier și verifică POT/CUT;
    • un mic modul de generare automată a planșelor standardizate;
    • un asistent AI intern pentru note de ședință și decizii de proiect.
  3. Documentează rezultatele

    • cât timp economisești efectiv;
    • ce tip de erori au dispărut;
    • cum s-a schimbat comunicarea cu beneficiarul sau antreprenorul.
  4. Scalează ce funcționează
    Dacă un flux s-a îmbunătățit clar, integrează-l în procedurile firmei, instruiește echipa și construiește treptat un „catalog de produse și procese AI” propriu.

Pași concreți pentru antreprenori și dezvoltatori

  • cere explicit proiectare BIM și utilizare de AI în faza de planificare;
  • întreabă biroul de arhitectură ce poate automatiza și cum arată asta pentru tine în:
    • timp până la autorizare;
    • claritatea documentațiilor;
    • scenarii de dezvoltare alternative;
  • folosește AI și în managementul de șantier:
    • analiză progres;
    • estimare de costuri;
    • detecția abaterilor pe baza fotografiilor sau scanărilor 3D.

6. AI ca infrastructură, nu ca „gadget de birou”

Nate Peters, co-fondator și CTO Cedar, rezumă foarte bine direcția:

„Viitorul arhitecturii cu AI este bazat pe date. Designul inteligent e integrat direct în sistemele digitale care leagă reglementările, designul și construcția.”

Asta e valabil și pentru infrastructură, nu doar pentru rezidențial. Gândește-te la:

  • coridoare de transport unde planificarea AI poate simula zeci de trasee;
  • proiecte public-private unde scenariile financiare se testează automat;
  • șantiere mari unde AI corelează planificarea, stocurile și echipamentele.

Cei care vor câștiga în următorii 5–10 ani nu vor fi neapărat cei cu cele mai spectaculoase randări, ci cei care vor trata AI-ul ca pe o infrastructură digitală a firmei – un strat invizibil care:

  • reduce fricțiunea;
  • elimină munca repetitivă;
  • amplifică experiența oamenilor buni din echipă.

Unde mergem de aici: de la PDF la șantier digital

Arhitectura și construcțiile nu pot ignora la nesfârșit AI-ul. Nu pentru că „așa e trendul”, ci pentru că nu mai avem luxul de a irosi luni de zile între idei, avize și execuție.

Exemplul Cedar arată că un birou AI-first poate:

  • scurta de până la 6 ori timpul de autorizare;
  • scala proiectarea fără să sacrifice calitatea;
  • transforma arhitectura dintr-o succesiune de PDF-uri într-un sistem de date care hrănește direct șantierul.

Următorul pas pentru piața din România este clar: să treacă de la experimente izolate cu AI la proiecte-pilot serioase, în care arhitecții, antreprenorii și dezvoltatorii își propun explicit să digitalizeze fluxurile critice.

Dacă vrei ca firma ta să fie relevantă și în 2030, nu ajunge să „încerci” AI. Trebuie să te întrebi onest: „Ce parte din munca noastră poate deveni sistem? Și cum folosim AI ca să ne concentrăm pe ce nu poate fi automatizat: viziune, sens, experiență?”