Primul contract de supervizare pe A8 montan poate transforma șantierul într-un laborator de AI, BIM și monitorizare digitală. Vezi cum te poți pregăti.
A8 montan: de la hârtii în baracă la supervizare digitală
Pe lotul 2A Ditrău–Grințieș al Autostrăzii Unirii A8, peste 57% din traseu înseamnă lucrări de artă: 19 tuneluri, 63 de poduri și viaducte, aproximativ 21 km din total. Este, practic, un laborator în aer liber pentru ce înseamnă infrastructură modernă în România.
Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat cu TPF Inginerie S.R.L. primul contract de supervizare pentru tronsonul montan al A8, în valoare de 49 milioane lei, finanțat prin Programul Transport 2021–2027. Durata: 118 luni – cu 14 luni pentru proiectare, 40 de luni execuție și 60 de luni garanție.
Acest contract nu e doar încă un document în SEAP. Este șansa reală de a aduce AI, BIM și monitorizare digitală în mijlocul unui șantier extrem de dificil. Iar cine va ști să folosească aceste tehnologii, fie că e antreprenor general, subcontractor sau furnizor, va avea un avantaj clar în următorii ani.
În articolul de față mă uit la:
- ce înseamnă, concret, supervizarea unui lot montan ca 2A;
- cum poate fi digitalizat controlul calității și al progresului;
- ce rol pot avea AI și BIM în astfel de proiecte;
- ce pot face chiar acum companiile românești pentru a nu rămâne în urmă.
1. Ce aduce nou contractul de supervizare pe A8 montan
Contractul cu TPF Inginerie pentru lotul 2A Ditrău–Grințieș setează un standard interesant pentru viitoarele șantiere montane.
Datele-cheie ale proiectului:
- Valoare supervizare: 49 milioane lei
- Durată totală: 118 luni
- 14 luni – proiectare
- 40 de luni – execuție
- 60 de luni – perioadă de garanție
- Finanțare: fonduri europene, Programul Transport 2021–2027
- Complexitate tehnică:
- 19 tuneluri
- 63 poduri și viaducte
- 21 km de lucrări de artă (aprox. 57% din lungimea lotului)
De ce este supervizarea atât de critică pe A8 montan
Rolul supervizorului nu se mai reduce demult la „bifat situații de lucrări”. Pe un proiect ca lotul 2A, supervizarea înseamnă:
- monitorizarea progresului în raport cu graficul de execuție;
- verificarea conformității cu proiectul tehnic și normele în vigoare;
- controlul calității materialelor și echipamentelor;
- verificarea performanței echipelor de execuție și a respectării procedurilor;
- coordonarea diriginților de șantier atestați și a raportărilor periodice.
În practică, dacă supervizarea rămâne analogică – hârtii, tabele în Excel, poze trimise pe WhatsApp – șantierul scapă rapid de sub control. Pe un tronson cu tuneluri și viaducte, greșelile nu se mai repară „din mistrie”, ci costă luni de întârziere.
Realitatea? Un astfel de contract are nevoie de digitalizare masivă ca să-și atingă obiectivele.
2. De la supervizare clasică la supervizare augmentată de AI
Supervizarea clasică înseamnă ședințe lungi, foi de parcurs, verificări punctuale și foarte mult timp pierdut în trafic între punctele de lucru. Pe un lot montan, asta devine aproape imposibil de gestionat eficient.
Supervizarea augmentată de AI schimbă radical abordarea:
- datele vin automat, în timp real, din teren;
- anomaliile sunt semnalate automat, nu după două luni la audit;
- riscurile de întârziere și depășire de costuri sunt previzionate, nu descoperite la recepție.
Cum arată, concret, un șantier montan digitalizat
Pe un proiect de tip A8 montan, un setup modern ar putea include:
-
Platformă digitală de management de șantier
- toate contractele, planurile, RFI-urile, dispozițiile de șantier și situațiile de lucrări într-un singur loc;
- acces diferențiat pentru CNIR, supervizor, antreprenor, subcontractori.
-
BIM (Building Information Modeling) pentru infrastructură
- model 3D + date tehnice, cu fiecare tunel, pod, viaduct și structură;
- legarea fiecărui element fizic de documentația lui (rețete beton, certificate materiale, rapoarte laborator).
-
AI pentru analiză de progres și calitate
- recunoașterea automată a elementelor construite din fotografii și video (inclusiv din drone);
- compararea statusului din teren cu modelul BIM și cu graficul de execuție;
- identificarea zonelor în care progresul e sub plan sau unde apar potențiale neconformități.
-
Monitorizare automată a siguranței
- camere video inteligente care detectează lipsa EIP (echipament individual de protecție);
- alerte în timp real pentru zone periculoase sau acces neautorizat.
Multe companii cred că astfel de tehnologii sunt rezervate doar marilor proiecte din Vest. A8 montan este exemplul perfect că momentul pentru digitalizare în România este acum, mai ales pe proiecte finanțate european.
3. BIM + AI pe un lot cu 19 tuneluri și 63 de viaducte
Pe lotul 2A, complexitatea tehnică este uriașă. Aici se vede cel mai clar de ce BIM și AI nu sunt mofturi, ci instrumente de supraviețuire pentru proiect.
Unde ajută BIM pe A8 montan
Un model BIM bine făcut pentru lotul 2A poate să ofere:
- vizualizarea completă a traseului cu toate tunelurile și viaductele, inclusiv constrângeri geotehnice și de relief;
- coordonare mai bună între structuri, instalații, drenaje, galerie tehnică;
- posibilitatea de a rula simulări de fazare a lucrărilor, în special în zonele dificile sau cu acces limitat;
- o bază unică pentru supervizor, antreprenor și beneficiar – toți văd același „adevăr”.
Ce adaugă AI peste BIM
AI nu înlocuiește inginerul, dar îl scapă de o mare parte din muncile repetitive și îi semnalează devreme problemele.
Câteva utilizări foarte concrete pe un șantier ca A8 montan:
-
Analiză foto/video automată
- dronele filmează traseul zilnic/săptămânal;
- un algoritm identifică ce elemente au apărut, ce s-a modificat, ce nu respectă planul;
- supervizorul primește rapoarte automatizate cu zonele care merită verificate la fața locului.
-
Previzionarea riscurilor de întârziere
- AI analizează istoricul de producție, condițiile meteo, disponibilitatea utilajelor și a echipelor;
- generează scenarii: „Dacă ritmul actual se menține, tunelul X întârzie 45 de zile”;
- permite ajustarea planului de resurse înainte ca întârzierea să devină critică.
-
Control automat al cantităților și costurilor
- compararea volumelor raportate cu modelul BIM și cu datele reale din teren;
- semnalizarea situațiilor de lucrări suspecte (cantități prea mari față de plan sau care nu se regăsesc fizic în șantier);
- mai puțină birocrație pentru părțile corecte și mai mult focus pe zonele cu risc.
Când pui la un loc BIM, platformă digitală de șantier și algoritmi inteligenți, supervizarea nu mai înseamnă „verificăm după ce e gata”, ci „intervenim când putem încă corecta ușor”.
4. Cum arată în practică digitalizarea supervizării
Ca să nu rămânem doar la principii, merită să schițăm un scenariu practic, aplicabil chiar pe A8 montan sau pe proiecte similare din România.
Flux digital de lucru între CNIR, supervizor și antreprenor
-
Date inițiale în BIM
Proiectantul livrează modelul BIM pentru lotul 2A: traseu, structuri, tuneluri, lucrări de artă, detalii geotehnice. -
Platformă unică de colaborare
Supervizorul configurează o platformă de management de șantier:- planuri, detalii, proceduri;
- registre de neconformități;
- cereri de informații (RFI), dispoziții de șantier.
-
Actualizare din teren cu AI
Echipele trimit poze și video din teren sau folosesc drone. Un serviciu AI:- mapează progresul pe modelul BIM;
- marchează automat zonele în care lucrările nu corespund fazelor planificate;
- generează rapoarte vizuale pentru ședințele săptămânale.
-
Monitorizare siguranță și mediu
Camerele și senzorii de pe șantier:- identifică lipsa cască, vestă, ham la lucrul la înălțime;
- trimit notificări când sunt încălcate procedurile de acces în tunel;
- arhivează incidentele, utile pentru audit și pentru îmbunătățirea procedurilor.
-
Rapoarte inteligente către beneficiar
În loc de rapoarte stufoase de 100 de pagini, CNIR poate primi:- dashboards cu procent de execuție pe fiecare tip de lucrare (tuneluri, poduri, viaducte);
- top 5 riscuri la zi (tehnice, de siguranță, de mediu);
- comparație între grafic planificat și grafic realizat.
Exact acest tip de abordare face diferența între un șantier care doar „merge” și unul care ține bugetul, timpul și calitatea sub control.
5. Ce pot face acum companiile românești din construcții
Mulți antreprenori și supervizori se uită la proiecte ca A8 montan și spun: „Frumos, dar noi n-avem timp de BIM și AI”. De fapt, tocmai lipsa timpului este argumentul principal să pornești digitalizarea.
Pași concreți pentru următoarele 6–12 luni
-
1. Audit intern de digitalizare
Identifică procesele unde se pierde cel mai mult timp:- situații de lucrări;
- raportări către beneficiar;
- coordonare între șefii de echipă și biroul tehnic.
-
2. Un proiect-pilot pe un singur șantier
Nu are sens să schimbi totul peste noapte. Alege un șantier complex (nu neapărat A8), implementează:- o platformă digitală de management de șantier;
- colectare standardizată de date (foto, video, check-list-uri digitale);
- măcar o funcționalitate AI: analiză foto sau previzionarea progresului.
-
3. Integrarea BIM acolo unde ai proiecte noi
Cere explicit model BIM la noile proiecte mari, chiar dacă la început îl folosești doar pentru coordonare și vizualizare. -
4. Formarea echipelor
Inginerii trebuie să știe să citească un model BIM, să introducă date corect într-o platformă, să interpreteze un dashboard. Investiția în training e mică față de pierderile dintr-un șantier haotic. -
5. Colaborare strânsă cu supervizorii
În loc de relația clasică „noi executăm, ei ne controlează”, puneți pe masă aceeași platformă și aceleași date. Când toată lumea operează cu un singur adevăr digital, conflictele scad, iar deciziile se iau mai repede.
Am văzut companii românești care, după 6–9 luni de astfel de pași, au redus cu peste 30% timpul pierdut pe raportare și au crescut transparența față de beneficiar. Nu e magie, e doar organizare mai inteligentă, cu tehnologia deja disponibilă pe piață.
Concluzie: A8 montan ca test pentru noua generație de șantiere
Lotul 2A Ditrău–Grințieș al Autostrăzii A8 și primul contract de supervizare semnat cu TPF Inginerie sunt mai mult decât o știre punctuală. Sunt un test național pentru felul în care România vrea să-și gestioneze, în următorii 10–15 ani, șantierele de infrastructură complexă.
Dacă rămânem la hârtii, telefoane și Excel, vom continua să vedem întârzieri, dispute și costuri suplimentare. Dacă folosim acest tip de proiect pentru a împinge supervizarea spre BIM, AI, monitorizare automată a siguranței și management digital al șantierului, atunci A8 montan devine un precedent sănătos pentru toate proiectele majore care vin.
Dacă ești antreprenor, supervizor sau lucrezi în zona de proiectare, întrebarea relevantă pentru 2026 nu mai este „O să adopt AI și BIM?”, ci „Pe ce proiect încep și cu ce parteneri?”. Ce decizi acum se va vedea clar în competitivitatea ta în următorii 5 ani.